Pregunta 1
Pregunta
CS. Crepitaţia determinată palpator în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi este cauzată de:
Respuesta
-
Pătrunderea în plagă a aerului din tractul gastrointestinal în cazul formei postoperatorii a infecţiei
-
Fricţiunea fragmentelor osoase în plagă, formate în rezultatul fracturilor deschise
-
Producerea cantităţilor mari de exotoxină
-
Formarea gazului în ţesuturi
-
Pătrunderea în plagă a aerului din mediul extern prin canalul plăgii
Pregunta 2
Pregunta
CS. În caz de infecţie anaerobă clostridiană a ţesuturilor moi (gangrena gazoasă) muşchii afectaţi:
Respuesta
-
Sunt edemaţi, dar de culoare şi consistenţă obişnuită
-
Sunt edemaţi, de culoare obişnuită, la secţionare din aceştia se elimină multiple vezicule de
gaze
-
Sunt rigizi, ca urmare a spasmului muscular persistent
-
Au aspectul de “carne fiartă”, sunt edemaţi, de culoare surie
-
Sunt edemaţi, de culoare cianotică sau negrie ca urmare a necrozei masive
Pregunta 3
Pregunta
CM. Care dintre investigaţiile imagistice şi de laborator sunt cele mai informative pentru confirmarea diagnosticului de infecţie anaerobă clostridiană a ţesuturilor moi (gangrena gazoasă)?
Respuesta
-
Creşterea speciilor de clostridii în hemocultură
-
Reacţia imunoenzimatică (ELISA) din ţesuturile infectate
-
Microscopia ţesutului infectat
-
Ultrasonografia zonei afectate
-
Examenul radiologic
Pregunta 4
Pregunta
CS. Evidenţierea straturilor de gaz în ţesuturile moi în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase) la examenul radiologic sau tomografia computerizată este denumită şi:
Respuesta
-
Semnul pozitiv de “carne fiartă”
-
Semnul pozitiv Krause
-
Semnul pozitiv Melnicov
-
Semnul pozitiv al “dopului de şampanie”
-
Semnul pozitiv Vişnevskii
Pregunta 5
Pregunta
CM. Care sunt particularităţile histopatologice ale infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase)?
Respuesta
-
Prezenţa bacililor largi gram-pozitivi fără neutrofile
-
Mionecroza vastă
-
Prezenţa ţesutului necrotic şi neviabil cu aglomerări mari de neutrofile
-
Straturi de gaz între fibrele musculare
-
Depistarea metastazelor purulente în ţesuturile şi organele aflate la distanţă de focar
Pregunta 6
Pregunta
CM. Care sunt scopurile inciziilor longitudinale ”de lampas” în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase) a extremităţii?
Respuesta
-
Simplificarea exciziei ţesuturilor necrotizate şi vizual devitalizate
-
Sporirea vindecării plăgii
-
Diminuarea compresiei şi a ischemiei tisulare
-
Ameliorarea accesului aerului spre canalul plăgii
-
Prevenirea multiplicării sporilor clostridieni
Pregunta 7
Pregunta
CS. Care dintre metodele curative adjuvante enumerate este mai utilă în cazul
infecţieianaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase)?
Pregunta 8
Pregunta
CM. Indicaţi metodele suplimentare nechirurgicale de tratament a infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase).
Respuesta
-
Administrarea serului antigangrenos
-
Oxigenarea hiperbarică
-
Antibioticoterapia cu eficienţă sporită
-
Tratamentul în mediu abacterian dirijat
-
Administrarea vaccinului antigangrenos
Pregunta 9
Pregunta
CM. Indicaţi agenţii microbieni provocători ai infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi.
Respuesta
-
Pseudomonas aeruginosa
-
Bacteroides fragiles
-
Clostridium perfringens
-
Peptococcus
-
Klebsiella
Pregunta 10
Pregunta
CM. Care sunt manifestările clinice tipice ale infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi?
Respuesta
-
Evoluţia lentă, trenantă a procesului patologic
-
Răspîndirea rapidă şi progresivă a procesului patologic
-
Predominarea necrozei muşchilor şi a ţesutului conjunctiv
-
Flegmon cu afectarea masivă a ţesutului adipos subcutanat
-
Hiperemia tegumentelor din zona afectată, edem moderat
Pregunta 11
Pregunta
CM. Infecţia anaerobă neclostridiană se poate manifesta clinic sub formă de flegmon cu afectarea vastă a următoarelor ţesuturi:
Respuesta
-
Pielea (dermatită)
-
Țesutul subcutanat celuloadipos (celulită)
-
Țesutul conjunctiv (fasciită)
-
Muşchii (miozita)
-
Țesutul osos (osteomielita)
Pregunta 12
Pregunta
CM. Indicaţi metodele utile pentru diagnosticul infecţiei anaerobe neclostridiene a ţesuturilor moi
Respuesta
-
Colectarea şi incubarea microorganismelor în condiţii anaerobe
-
Microscopia ţesutului sau exudatului infectat
-
Analiza biochimică pentru determinarea nivelului citokinelor în sânge
-
Depistarea toxinelor în ţesuturile infectate prin intermediul reacţiei imunoenzimatice (ELISA)
-
Cromatografia gazo-lichidiană a ţesutului sau exudatului
Pregunta 13
Pregunta
CM. Tratamentul complex al bolnavilor cu infecţie anaerobă neclostridiană prevede:
Respuesta
-
Prelucrarea chirurgicală urgentă a focarului de infecţie cu excizia maximală a ţesuturilor devitalizate
-
Prescrierea imunosupresoarelor şi citostaticelor
-
Utilizarea oxigenării hiperbarice
-
Terapia antibacteriană masivă
-
Prescrierea preparatelor imunostimulante
Pregunta 14
Pregunta
CS. Care este cea mai frecventă sursă a infecţiei în cazul tetanosului?
Respuesta
-
Ulcerele trofice infectate
-
Contaminarea prin administrare intravenoasă de droguri şi alte preparate
-
Intervenţii chirurgicale pe organele tractului digestiv
-
Contaminarea cordonului ombilical în timpul naşterii în condiţii antisanitare
-
Laceraţii sau plăgi punctiforme infectate
Pregunta 15
Pregunta
CM. Ce caracterizează corect tetanosul?
Respuesta
-
Deşi tetanosul este rar, boala deja dezvoltată nu poate fi lichidată
-
Reprezintă o infecţie cauzată de microorganizme anaerobe cu afectarea preponderentă a ţesuturilor celuloadipos şi conjunctiv
-
Tetanosul nou-născuţilor este responsabil pentru circa 50% dintre decesele condiţionate de tetanos în ţările aflate în curs de dezvoltar
-
Boala nu se transmite de la o persoană la alta
-
Rata mortalităţii în tetanosul sever poate fi mai mare de 60%
Pregunta 16
Pregunta
CS. Indicaţi clasificarea corectă a tetanosului.
Respuesta
-
Generalizat, local, cefalic, neonatal
-
Posttraumatic, postoperator, spontan
-
Miozită, fasciită, combinat
-
Fulminant, acut, subacut, cronic
-
De plagă, intravenos, postoperator, idiopatic
Pregunta 17
Pregunta
CS. Care formă a tetanosului prezintă cel mai mic pericol?
Pregunta 18
Pregunta
CM. Care semne sunt caracteristice pentru tetanosul generalizat?
Pregunta 19
Pregunta
CS. Ce reprezintă trismus-ul, care apare în cadrul tetanosului?
Respuesta
-
Aşa numitul rîs „dispreţuitor” al tetanosului ca rezultat al afectării muşchilor faciali
-
Rigiditate musculară generalizată
-
Rigiditate persistentă în grupul de muşchi adiacent leziunii
-
Imposibilitatea de a deschide gura ca urmare a spasmului muşchiului maseter
-
Disfagie, dereglări de deglutiţie ca rezultat al afectării muşchilor diafragmului
Pregunta 20
Pregunta
CS. Prin ce se caracterizează forma locală a tetanosului?
Respuesta
-
Imposibilitatea de a deschide gura ca urmare a spasmului muşchiului maseter
-
Rigiditate persistentă în grupul de muşchi adiacent leziunii
-
Disfagie, dereglări de deglutiţie ca rezultat al afectării muşchilor diafragmului
-
Aşa numitul rîs „dispreţuitor” al tetanosului ca rezultat al afectării muşchilor faciali
-
Apnee ca urmare a spasmului musculaturii intercostale şi a diafragmului
Pregunta 21
Pregunta
CM. Care manifestări caracterizează just simptomatica clinică incipientă (precoce) a tetanosului?
Respuesta
-
Temperatura corporală a bolnavului este normală
-
Simptomele de regulă apar peste 8 zile după infectare
-
Primele semne sunt cefalea şi trismus-ul
-
Simptomele de regulă apar peste 24-48 ore după infectare
-
Temperatura corporală a bolnavului are caracter hectic
Pregunta 22
Pregunta
CS. Pe ce se bazează diagnosticul paraclinic al tetanosului?
Respuesta
-
Datele metodelor de laborator şi instrumentale de examinare nu au valoare diagnostică
-
Creşterea bacililor după însămînţarea conţinutului din plagă pe medii anaerobe de cultură, cu incubarea timp de 48 ore
-
Evidenţierea bacililor gram-pozitivi în timpul microscopiei exudatului plăgii
-
Evidenţierea tetanospasminei în ţesuturile infectate prin analiză imunoenzimatică
-
Evidenţierea mtaboliţilor bacilului tetanic prin cromatografie gazo-lichidiană urgentă
Pregunta 23
Pregunta
CM. Indicaţi măsurile curative necesare pentru un pacient cu tetanos.
Respuesta
-
Introducerea vaccinului (anatoxină tetanică)
-
Imunizarea pasivă cu imunoglobulina tetanică umană
-
Administrarea antibioticelor cu spectru larg
-
Prelucrarea chirurgicală a plăgii, prin care s-a produs infectarea
-
Administrarea remediilor farmacologice, care micşorează spasmul muscular
Pregunta 24
Pregunta
CM. Indicaţi măsurile utile pentru profilaxia tetanosului.
Respuesta
-
Administrarea remediilor farmacologice, care micşorează spasmul muscular
-
Administrarea la copii a vaccinului (anatoxină tetanică) în asociere cu vaccinul contradifteriei şi pertussis-ului
-
Revaccinarea la fiece 10 ani
-
Imunizarea pasivă cu imunoglobulină tetanică umană
-
Administrarea antibioticelor cu spectru larg de acţiune
Pregunta 25
Pregunta
CM. Indicaţi unii factori de risc în dezvoltarea cancerului mamar la femei.
Pregunta 26
Pregunta
CM. La anomaliile congenitale ale glandei mamare se referă:
Respuesta
-
Amastia
-
Atelia
-
Polimastia
-
Ginecomastia
-
Mastopatia
Pregunta 27
Pregunta
CM. Către patologiile inflamatorii ale glandei mamare se referă:
Pregunta 28
Pregunta
CM. Către afecțiunile dishormonale ale glandei mamare se referă:
Pregunta 29
Pregunta
CM. Ce patologii se referă la anomaliile de dezvoltare a glandei mamare?
Respuesta
-
Boala Reclus
-
Politelia, atelia
-
Polimastia, amastia
-
Gigantomastia
-
Glanda mamară aberantă
Pregunta 30
Pregunta
CM. Prin ce se caracterizează politelia?
Respuesta
-
Este dispusă mai des în regiunea axilară
-
Se măreşte în timpul lactaţiei
-
Ţesutul glandular lipseşte
-
Este dispusă de-a lungul liniei “lactate”
-
Prezenţa mameloanelor şi areolelor multiple (suplimentare)
Pregunta 31
Pregunta
CM. Prin ce se caracterizează glanda mamară aberantă (accesorie)?
Respuesta
-
Mai des e dispusă în regiunea axilară
-
Se măreşte în timpul lactaţiei
-
Ţesutul glandular lipseşte
-
Conţine ţesut glandular funcţional
-
Este dispusă de-a lungul liniei “lactate”
Pregunta 32
Pregunta
CM. Inspecţia glandei mamare se efectuează în următoarele poziţii ale pacientei:
Respuesta
-
Decubit dorsal, cu membrele superioare ridicate
-
Lateral faţă de medic, cu membrele superioare coborîte de-a lungul corpului
-
Cu faţa spre medic, cu membrele superioare pe coapse
-
Cu faţa spre medic, cu membrele superioare coborîte de-a lungul corpului
-
Cu faţa spre medic, cu membrele superioare elevate
Pregunta 33
Pregunta
CS. Cînd trebuie efectuat controlul profilactic al glandelor mamare?
Respuesta
-
Înainte de începutul menstruaţiei
-
Pe parcursul a 1-2 săptămîni după finisarea menstruaţiei
-
În timpul menstruaţiei
-
Cu 1 săptămînă înainte de începutul menstruaţiei
-
Cele enumerate nu sunt luate în consideraţie