38964779
Descripción
Test por Grupa Noastra, actualizado hace 2 meses
|
Creado por Grupa Noastra
hace 10 meses
|
|
Pregunta 1
Pregunta
S 151. Forma de gravitate medie în hemofilie se dezvoltă dacă nivelul factorilor antihemofilici (VIII sau IX) constituie:
Respuesta
-
A. De la 2 până la 5%
-
B. Mai mult de 5%
-
C. De la 0 până la 1%
-
D. De la 1 până la 2%
-
E. De la 5 până la 7%
Pregunta 2
Pregunta
S 152. La baza dezvoltării manifestărilor clinice ale bolii Rendu-Osler se află:
Respuesta
-
A. Micşorarea numărului de trombocite
-
B. Deficit al factorului VIII de coagulare
-
C. Conţinutul insuficient sau lipsa fibrelor de colagen în ţesutul conjunctiv pericapilar de sprijin
-
D. Dereglarea testului de autocoagulare
-
E. Mărirea timpului protrombinei
Pregunta 3
Pregunta
S 153. Maladia Rendu-Osler se manifestă prin:
Respuesta
-
A. Peteşii
-
B. Echimoze
-
C. Hematoame
-
D. Hemartroze
-
E. Prezenţa în diferite zone anatomice ale organismului a teleangiectaziilor
Pregunta 4
Pregunta
S 154. În analiza sângelui periferic în maladia Rendu-Osler sunt posibile următoarele modificări:
Respuesta
-
A. Trombocitopenie
-
B. Anemie fierodeficitară posthemoragică
-
C. Leucopenie
-
D. Limfocitoză
-
E. Monocitoză
Pregunta 5
Pregunta
S 155. Prioritate în tratamentul hemoragiilor nazale în maladia Rendu-Osler are:
Respuesta
-
A. Electrocoagularea zonelor de teleangiectazie
-
B. Masa trombocitară
-
C. Crioplasma
-
D. Folosirea tamponului îmbibat cu soluţie de adrenalină 0,1%, trombină şi acid aminocapronic 5%
-
E. Tamponadă obişnuită
Pregunta 6
Pregunta
S 156. Teleanjiectazia hemoragică ereditară (boala Rendu-Osler) este o maladie cu dereglarea:
Respuesta
-
A. Hemostazei primare vasculo-trombocitare
-
B. Hemostazei secundare
-
C. Hemostazei primare şi secundare
-
D. Mecanismului extrinsec de coagulare a sângelui
-
E. Mecanismului intrinsec de coagulare a sângelui
Pregunta 7
Pregunta
S 157. Timpul de sângerare caracteristic pentru maladia Rendu-Osler este:
Respuesta
-
A. De tip hematom
-
B. De tip peteşial-echimatos
-
C. De tip echimatos-hematom
-
D. De tip angiomatos la pacienţii cu teleangiectazii prin hemoragii locale
-
E. De tip purpură vasculară
Pregunta 8
Pregunta
S 158. Cauza anemiei hemolitice ereditare microsferocitare este:
Respuesta
-
A. Dereglarea structurii lipidelor membranei eritrocitare
-
B. Dereglarea structurii spectrinei membranei eritrocitare
-
C. Dereglarea enzimelor intraeritrocitari
-
D. Prezenţa anticorpilor antieritrocitari
-
E. Distrucţia mecanică
Pregunta 9
Pregunta
S 159. În cazurile de anemie hemolitică ereditară microsferocitară distrucţia sporită a eritrocitelor are loc în:
Respuesta
-
A. Ficat
-
B. Măduva oaselor
-
C. Splină
-
D. Intravascular
-
E. În toate cele enumerate
Pregunta 10
Pregunta
S 160. În tabloul clinic al anemiei hemolitice ereditare microsferocitare este caracteristic:
Respuesta
-
A. Hepatomegalia
-
B. Splenomegalia
-
C. Limfadenopatia
-
D. Sindromul hemoragic
-
E. Sindromul neurologic
Pregunta 11
Pregunta
S 161. La baza diagnosticului diferenţial al anemiilor hemolitice de alte grupe de anemii se află:
Respuesta
-
A. Sindromul anemic
-
B. Sindromul sideropenic
-
C. Sindromul neurologic
-
D. Sindromul hemolitic
-
E. Sindromul gastrointestinal
Pregunta 12
Pregunta
S 162. La studierea morfologică a eritrocitelor în microsferocitoza ereditară se observă:
Respuesta
-
A. Eritrocite “de tras în ţintă”
-
B. Microsferocite
-
C. Hipocromie
-
D. Ovalocite
-
E. Stomatocite
Pregunta 13
Pregunta
S 163. La studierea morfologică a eritrocitelor în ovalocitoza ereditară se observă:
Respuesta
-
A. Microsferocite
-
B. Stomatocite
-
C. Ovalocite mai puţine de 10%
-
D. Ovalocite mai mult de 25%
-
E. Eritrocite “de tras în ţintă”
Pregunta 14
Pregunta
S 164. Metoda eficace de tratament în microsferocitoza ereditară este:
Respuesta
-
A. Cu corticosteroizi
-
B. Radioterapia
-
C. Splenectomia
-
D. Chimioterapia
-
E. Administrarea imunodepresantelor
Pregunta 15
Pregunta
S 165. Metoda de bază pentru confirmarea definitivă a diagnosticului de talasemie este:
Respuesta
-
A. Testul Coombs direct
-
B. Măsurarea diametrului eritrocitelor
-
C. Electroforeza hemoglobinei
-
D. Testul Ham
-
E. Proba cu zaharoză
Pregunta 16
Pregunta
S 166. Pentru tabloul clinic în talasemie este corectă afirmaţia:
Respuesta
-
A. Se depistează splenomegalie
-
B. Se depistează mărirea ganglionilor limfatici
-
C. Este caracteristic sindromul hemoragic
-
D. Apar complicaţii infecţioase
-
E. Este caracteristic sindromul neurologic
Pregunta 17
Pregunta
S 167. Diagnosticul de anemie hemolitică autoimună se confirmă prin:
Respuesta
-
A. Testul Ham
-
B. Electroforeza hemoglobinei
-
C. Proba cu zaharoză
-
D. Testul Coombs indirect
-
E. Testul Coombs direct
Pregunta 18
Pregunta
S 168. La studierea morfologică a eritrocitelor în stomatocitoza ereditară se observă:
Respuesta
-
A. Ovalocite
-
B. Microsferocite
-
C. Stomatocite
-
D. Acantocite
-
E. Eritrocite “de tras în ţintă”
Pregunta 19
Pregunta
S 169. Pentru talasemie sunt caracteristice:
Respuesta
-
A. Microsferocite
-
B. Ovalocite
-
C. Acantocite
-
D. Stomatocite
-
E. Eritrocite “de tras în ţintă”
Pregunta 20
Pregunta
S 170. Cauza anemiei renale este:
Respuesta
-
A. Micşorarea de producere a eritropoetinei de către ficat
-
B. Majorarea de producere a eritropoetinei de către aparatul juxtaglomerular al rinichilor
-
C. Micşorarea de producere a eritropoetinei de către aparatul juxtaglomerular al rinichilor
-
D. Micşorarea de producere a eritropoetinei de către plămâni
-
E. Micşorarea de producere a eritropoetinei de către splină
Pregunta 21
Pregunta
S 171. Metoda de bază pentru confirmarea definitivă a diagnosticului de hemoglobinurie paroxistică nocturnă este:
Respuesta
-
A. Testul Ham
-
B. Testul Coombs direct
-
C. Testul Coombs indirect
-
D. Electroforeza hemoglobinei
-
E. Determinarea diametrului mediu a eritrocitelor
Pregunta 22
Pregunta
S 172. Metoda eficace de tratament în ovalocitoza ereditară este:
Respuesta
-
A. Chimioterapia
-
B. Radioterapia
-
C. Administrarea imunodepresantelor
-
D. Corticosteroizi
-
E. Splenectomia
Pregunta 23
Pregunta
S 173. În cazurile de anemie hemolitică ereditară ovalocitară distrucţia sporită a eritrocitelor are loc în:
Respuesta
-
A. Splină
-
B. Ficat
-
C. Măduva osoasă
-
D. Intravascular
-
E. În toate cele enumerate
Pregunta 24
Pregunta
S 174. Metoda de bază pentru confirmarea definitivă a diagnosticului de drepanocitoză ereditară este:
Respuesta
-
A. Testul Coombs direct
-
B. Electroforeza hemoglobinei
-
C. Determinarea diametrului mediu a eritrocitelor
-
D. Testul Ham
-
E. Proba cu zaharoză
Pregunta 25
Pregunta
S 175. La pacienţii cu hemoglobinuria paroxistică nocturnă în timpul crizelor hemolitice pot apărea:
Respuesta
-
A. Complicaţii infecţioase
-
B. Limfadenopatie
-
C. Complicaţii vasculare trombotice
-
D. Complicaţii autoimune
-
E. Toate cele enumerate
Pregunta 26
Pregunta
S 176. În tabloul clinic al anemiei hemolitice autoimune este caracteristic:
Respuesta
-
A. Sindromul sideropenic
-
B. Sindromul gastrointestinal
-
C. Sindromul hemoragic
-
D. Sindromul hemolitic
-
E. Sindromul neurologic
Pregunta 27
Pregunta
S 177. La pacienţii cu hemoliză slab pronunţată unicul simptom, care confirmă distrucţia sporită a eritrocitelor este:
Respuesta
-
A. Bilirubinemia din contul fracţiei indirecte
-
B. Urobilinuria
-
C. Reticulocitoza
-
D. Majorarea concentraţiei stercobilinogenului
-
E. Scăderea conţinutului haptoglobinei serice
Pregunta 28
Pregunta
S 178. Hemoliza în anemia hemolitică ereditară prin deficitul fermentului glucozo-6-fosfat-dehidrogenazei în eritrocite este provocată de:
Respuesta
-
A. Procese infecţioase
-
B. Stresuri
-
C. Fixarea pe membrana eritrocitară a unor virusuri
-
D. Efort fizic
-
E. Unele medicamente cu capacitatea oxidativă asupra glutationului
Pregunta 29
Pregunta
S 179. Hemoliza în anemia hemolitică heteroimună este provocată de:
Respuesta
-
A. Stresuri
-
B. Fixarea pe membrana eritrocitară a unor medicamente sau virusuri cu formarea complexului de tip hapten
-
C. Efort fizic
-
D. Unele medicamente cu capacitatea oxidativă asupra glutationului
-
E. Toate cele enumerate
Pregunta 30
Pregunta
S 180. Leucemia acută se dezvoltă din:
Respuesta
-
A. Promielocit
-
B. Celula blastică
-
C. Monocit
-
D. Mielocit
-
E. Eozinofil
Pregunta 31
Pregunta
S 181. Afectarea pielei şi ţesuturilor subcutanate se întâlneşte mai frecvent în:
Respuesta
-
A. Leucemia acută limfoblastică
-
B. Leucemia acută monoblastică
-
C. Leucemia acută mieloblastică
-
D. Eritroleucemia
-
E. Leucemia acută promielocitară
Pregunta 32
Pregunta
S 182. Manifestările clinice ale neuroleucemiei depind de:
Respuesta
-
A. Varianta leucemiei acute
-
B. Numărul celulelor blastice în măduva osaoasă
-
C. Numărul celulelor blastice în sângele periferic
-
D. Vârsta bolnavului
-
E. Zona afectată a sistemului nervos central şi de gradul de infiltraţie specifică leucemică a sistemului nervos central
Pregunta 33
Pregunta
S 183. Neuroleucemia mai frecvent se dezvoltă în:
Respuesta
-
A. Leucemia acută limfoblastică la copii
-
B. Leucemia acută mieloblastică
-
C. Leucemia acută monoblastică
-
D. Leucemia acută promielocitară
-
E. Eritromieloză
Pregunta 34
Pregunta
S 184. Pentru diagnosticul neuroleucemiei are importanţă:
Respuesta
-
A. Numărul celulelor blastice în sângele periferic
-
B. Numărul celulelor blastice în măduva oaselor de 20% şi mai mult
-
C. Reacţia PAS – pozitivă
-
D. Depistarea celulelor blastice în lichidul cefalorahidian
-
E. Varianta limfoblastică a leucemiei acute
Pregunta 35
Pregunta
S 185. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă:
Respuesta
-
A. Dezvoltarea leucemidelor subcutanate e caracteristică pentru leucemia monoblastică acută
-
B. Leucemia limfoblastică acută se întâlneşte numai la copii
-
C. Leucemia promielocitară acută frecvent se complică cu sindromul CID
-
D. În leucemiile acute e posibilă o remisiune îndelungată
-
E. Profilaxia neuroleucemiei e obligatorie în leucemia limfoblastică acută
Pregunta 36
Pregunta
S 186. În diagnosticul leucemiei acute cea mai mare importanţă are:
Respuesta
-
A. Depistarea celulelor blastice în sângele periferic
-
B. Prezenţa osalgiilor
-
C. Apariţia semnelor sindromului hemoragic
-
D. Angina necrotică
-
E. Dezvoltarea neuroleucemiei
Pregunta 37
Pregunta
S 187. Cât timp trebuie de tratat leucemia acută:
Respuesta
-
A. Până la obţinerea remisiunei complete
-
B. Timp de un an
-
C. Timp de 1,5 ani
-
D. Toată viaţa
-
E. În prezenţa remisiunei clinico-hematologice completă timp de 2-3 ani
Pregunta 38
Pregunta
S 188. În cazurile de osteodistrucţie la bolnavii de mielom multiplu metoda de elecţie în tratament este:
Respuesta
-
A. Monochimioterapie
-
B. Polichimioterapie
-
C. Radioterapie
-
D. Plazmafereza
-
E. Transfuziile de masă eritrocitară
Pregunta 39
Pregunta
S 189. Substratul morfologic al mielomului multiplu este:
Respuesta
-
A. Celule blastice
-
B. Limfocite mature
-
C. Celulele plasmatice malignizate
-
D. Celulele seriei granulocitare în diferite stadii de maturaţie
-
E. Monocite
Pregunta 40
Pregunta
S 190. Pentru confirmarea definitivă a diagnosticului de mielom multiplu are importanţă:
Respuesta
-
A. Analiza generală a sângelui
-
B. Radiografia oaselor
-
C. Analiza generală a urinei
-
D. Analiza biochimică a sângelui
-
E. Punctatul sternal cu depistarea celulelor mielomice în măduva oaselor
Pregunta 41
Pregunta
S 191. Care afirmaţie este incorectă referitor la mielomul multiplu:
Respuesta
-
A. Dureri în oase
-
B. Slăbiciune, vertijii, e posibilă somnolenţă
-
C. Sindromul hemoragic e obligator
-
D. E posibilă dezvoltarea tumorii în regiunea oaselor
-
E. Sunt posibile fracturi compresive ale vertebrelor
Pregunta 42
Pregunta
S 192. Pentru inhibarea factorului activator al celulelor osteoclastice în scopul micşorării osteolizei se foloseşte:
Respuesta
-
A. Ciclofosfan
-
B. Melfalan
-
C. Radioterapie
-
D. Prednizolon doze mici (15-20 mg)
-
E. Plasmafereza
Pregunta 43
Pregunta
S 193. În scopul micşorării hipercalciemiei se foloseşte:
Respuesta
-
A. Bonefos
-
B. Ciclofosfan
-
C. Melfalan
-
D. Vincristin
-
E. Plasmafereza
Pregunta 44
Pregunta
S 194. Care celulă hematopoietică se afectează primar în eritremie:
Respuesta
-
A. Celula blastică
-
B. Celula stem
-
C. Celula predecesoare mielopoiezei
-
D. Eritroblast
-
E. Eritrocit
Pregunta 45
Pregunta
S 195. Substratul morfologic al tumorii în eritremiei este:
Respuesta
-
A. Hiperplazia a două rânduri de elemente hematopoietice
-
B. Hiperplazia a trei rânduri de elemente hematopoietice, preponderant eritroid
-
C. Infiltrarea blastică a măduvei oaselor
-
D. Lipsa proliferării eritrocitare
-
E. Lipsa proliferării megacariocitare
Pregunta 46
Pregunta
S 196. Sindromul clinic principal al eritremiei este:
Respuesta
-
A. Sindromul neurologic
-
B. Sindromul infecţios
-
C. Limfadenopatie
-
D. Sindromul pletoric
-
E. Sindromul sideropenic
Pregunta 47
Pregunta
S 197. Care din afirmaţii referitor la eritremie este corectă:
Respuesta
-
A. Debut brusc şi evoluţie accelerată
-
B. Îmbolnăviri frecvente ale persoanelor de vârstă tânără
-
C. Sunt caracteristice complicaţii infecţioase frecvente
-
D. E posibilă mărirea ganglionilor limfatici periferici
-
E. Confirmarea diagnosticului e posibilă numai după examinarea histologică a măduvei oaselor prin metoda trepanobiopsiei
Pregunta 48
Pregunta
S 198. Pentru diagnosticul eritremiei la trepanobiopsie trebuie să se depisteze:
Respuesta
-
A. Fibroză
-
B. Panmieloză
-
C. Scăderea numărului elementelor hematopoietice în măduva oaselor
-
D. Substituirea măduvei oaselor cu ţesut adipos
-
E. Substituirea măduvei oaselor cu metastaze canceroase
Pregunta 49
Pregunta
S 199. Cauza pruritului cutanat în eritremie este:
Respuesta
-
A. Reacţia alergică
-
B. Afectarea specifică a pielii
-
C. Dezvoltarea complicaţiilor infecţioase
-
D. Sindromul hemolitic
-
E. Producerea mai sporită a histaminei de către bazofile şi mastocite
Pregunta 50
Pregunta
S 200. Confirmarea definitivă a diagnosticului de eritremie e posibilă prin:
Respuesta
-
A. Biopsia ganglionului limfatic
-
B. Examinarea măduvei oaselor prin puncţia sternală
-
C. Depistarea vitezei de sedimentare a hematiilor mare
-
D. Examinarea măduvei oaselor prin trepanobiopsie
-
E. Tomografia computerizată
¿Quieres crear tus propios Tests gratis con GoConqr? Más información.