Neurologie 362-399

Descripción

1 Neurologie Test sobre Neurologie 362-399, creado por Grupa Noastra el 02/11/2023.
Grupa Noastra
Test por Grupa Noastra, actualizado hace 5 meses
Grupa Noastra
Creado por Grupa Noastra hace 9 meses
134
0

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
362. Indicati tipurile de sensibilitate superficiala (exteroreceptiva):
Respuesta
  • Dolora.
  • Termica.
  • Tactila.
  • Vibratorie.
  • De pozitie si miscare a membrelor.

Pregunta 2

Pregunta
363. Se refera la sensibilitatea profunda simtul:
Respuesta
  • Mioartrokinetic.
  • Presional.
  • Vibrator.
  • Kinestetic.
  • De localizare.

Pregunta 3

Pregunta
364. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la calea sensibilitatii superficiale:
Respuesta
  • Trei neuroni transmit impulsurile tactile, termice si algice catre capsula interna, unde sunt percepute senzatiile.
  • Neuronii primari sunt situati in ganglionii spinali.
  • Axonii primilor neuroni patrund in maduva spinarii prin radacinile posterioare.
  • Celulele neuronilor de gradul doi se afla la baza cornului posterior al maduvei spinarii.
  • Axonul neuronului doi trece prin comisura anterioara, pe partea opusa, in cordonul lateral.

Pregunta 4

Pregunta
365. Indicati proprietatile caii sensibilitatii profunde:
Respuesta
  • Primul neuron este prezentat prin celule pseudounipolare ale ganglionilor intervertebrali.
  • Dendritele pornesc la periferie spre receptorii spirali ai tendoanelor.
  • Axonii neuronilor de gradul intii prin radiculele posterioare intra in cordoanele posterioare ale maduvei spinarii de aceeasi parte a ei si se ridica in sus in componenta fasciculelor Goll si Burdach pina la bulbul rahidian.
  • Neuronii de gradul doi sunt localizati in coarnele medulare posterioare.
  • Axonii neuronilor de gradul doi trec pe partea opusa, se ridica mai sus, la nivelul puntii asociindu-se de fibrele sensibilitatii superficiale, ajungind ulterior la talamus si la cortexul parietal.

Pregunta 5

Pregunta
366. Localizarea tulburarilor de sensibilitate depinde de:
Respuesta
  • Distribuirea topografica a teritoriilor nervilor periferici.
  • Distribuirea topografica a dermatoamelor.
  • Particularitatile incrucisarii cailor sensibilitatii.
  • Vascularizarea lobului parietal al scoartei cerebrale.
  • Repartitia diverselor forme de sensibilitate la nivel medular si cortical.

Pregunta 6

Pregunta
367. Din punct de vedere topografic deosebim citeva tipuri de dereglare a sensibilitatii:
Respuesta
  • Periferic.
  • Segmentar.
  • Conductor.
  • Isteric.
  • Astenic.

Pregunta 7

Pregunta
368. Indicati subtipurile tipului segmentar de dereglare a sensibilitatii:
Respuesta
  • Polinevritic.
  • Ganglionar.
  • Radicular.
  • Siringomielic.
  • Comisural.

Pregunta 8

Pregunta
369. Indicati afirmatiile corecte referitoare la tipul isteric de dereglare a sensibilitatii:
Respuesta
  • Ocupa un loc separat printre tipurile de dereglare a sensibilitatii.
  • Se intilneste la bolnavii afectati de isterie.
  • Se caracterizeaza, mai des, prin dereglari de sensibilitate (hemianestezie – strict pe linia medie si polinevritic cu linia stricta de demarcare).
  • Teritoriul anestezic are o limita neta.
  • Cointereseaza radacinile unui plex.

Pregunta 9

Pregunta
370. Selectati tulburarile vegetativ-trofice asociative care apar in durerea cauzalgica:
Respuesta
  • Transpiratii.
  • Unghii curbate (bombate).
  • Degetele devin ingrosate.
  • Pielea este lucioasa, rosie.
  • Pielea este subtire.

Pregunta 10

Pregunta
371. Tulburarile de sensibilitate de tip conductiv insotesc, de obicei:
Respuesta
  • Boala Friedreich.
  • Monopareza membrului superior.
  • Monopareza membrului inferior.
  • O paraplegie.
  • O tetraplegie.

Pregunta 11

Pregunta
372. Selectati afirmatiile corecte referitoare la fenomenul durerii:
Respuesta
  • Mobilizeaza toate sistemele functionale de supravietuire ale organismului pentru inlaturarea actiunii factorilor nocivi.
  • Absenta acestui fenomen poate conduce la leziuni grave neobservate initial de pacient.
  • In cazul cronizarii devine adesea o problema grava.
  • Poate fi masurata obiectiv.
  • Este in mod obligatoriu asociata de o traire emotionala neplacuta.

Pregunta 12

Pregunta
373. Nociceptorii se impart in:
Respuesta
  • Termici.
  • Chimici.
  • Mecanici.
  • Silentiosi.
  • Polimodali.

Pregunta 13

Pregunta
374. Sindromul talamic Dejerine-Roussy se manifesta prin:
Respuesta
  • Anosmie
  • Cecitate optica.
  • Vertij vestibular central.
  • Dureri spontane de caracter arzator.
  • Senzatii neplacute (dizestezii) in diverse regiuni ale corpului

Pregunta 14

Pregunta
375. Cortexul insular este direct conectat cu:
Respuesta
  • Nucleii mediali ai talamusului.
  • Nucleii ventrali ai talamusului.
  • Nucleii posteriori ai talamusului.
  • Cortexul insular.
  • Circumvolutiunea postcentrala.

Pregunta 15

Pregunta
376. Indicati afirmatiile corecte referitoare la ipoteza „portii de control” a durerii a lui Melzack si Wall:
Respuesta
  • Un stimul aplicat pe tegumente activeaza atit fibrele cu diametru mare, cit si cele cu diametru mic.
  • Daca intensitatea stimulului este mica, predomina vehicularea prin fibrele cu diametru mare, cu excitarea neuronului inhibitor, iar celula responsabila de transmiterea impulsului nu va genera impulsul.
  • Daca stimulul este intens, predomina vehicularea impulsului prin fibrele de diametru mic, interneuronul inhibitor”tace”, cu activarea celulei de transmitere, ceea ce conditioneaza fenomenul algic.
  • S-a descoperit un sistem de cai nervoase, care pornesc de la cortexul frontal si hipotalamus spre celulele periapeductale a trunchiului, trecind spre medula ventro-mediala, apoi din fasciculele dorso-laterale ale maduvei spinarii spre coarnele posterioare.
  • Stimularea unor structuri cerebrale discrete produce o anestezie profunda fara a altera comportamentul sau activitatea motorie.

Pregunta 16

Pregunta
377. Indicati mecanismele care pot „inchide” „poarta de control” a durerii:
Respuesta
  • Neuronul reactioneaza la stimulare ca unitate autonoma, independenta de celelalte celule nervoase.
  • Mecanismul de polarizare, ceea ce inseamna ca impulsul este intotdeauna directionat de la axon catre urmatorul neuron.
  • Schimbarea gradului de incarcare electrica a membranei neuronului se evidentiaza prin potentialul postsinaptic, care in functie de mediatorul eliberat poate fi excitator sau inhibitor.
  • Impulsurile survenite prin fibrele de diametru mare.
  • Influentele descendente realizate pe caile de modulare a durerii.

Pregunta 17

Pregunta
378. Indicati metodele recente de micsorare a durerii fondate pe principiile fiziologice de modulare a durerii:
Respuesta
  • Stimularea electrica transcutanata.
  • Utilizarea intratecala si epidurala a preparatelor opiacee.
  • Interventia stereotaxica asupra nucleului ventro-lateral al talamusului din emisfera nedominanta.
  • Stimularea directa a nervilor periferici.
  • Stimularea unor structuri ale trunchiului cerebral.

Pregunta 18

Pregunta
379. Efectul peptidelor opiacee poate fi invocat in explicatiile unor fenomene ce ramin deocamdata misterioase, si anume:
Respuesta
  • Efectul placebo.
  • Mecanismele analgezice ale acupuncturii.
  • Absenta durerii in starile de stres acut.
  • Nasteri fara dureri observate in unele populatii aborigene din America de Sud.
  • Lipsa durerilor in unele boli psihice.

Pregunta 19

Pregunta
380. Indicati componentele obligatorii ale fenomenului durerii:
Respuesta
  • Emotional.
  • Depresiv.
  • Afectiv.
  • Perceptiv.
  • Cognitiv.

Pregunta 20

Pregunta
381. Din perspectiva temporala, se deosebesc urmatoarele tipuri de durere:
Respuesta
  • Tranzitorie.
  • Acuta.
  • Cronica.
  • Nociceptiva.
  • Neuropatica.

Pregunta 21

Pregunta
382. In mod general mecanismele durerii cronice pot fi de ordin:
Respuesta
  • Central.
  • Periferic.
  • Combinat (periferic-central).
  • Psihogen.
  • De origine neelucidata.

Pregunta 22

Pregunta
383. Din punct de vedere patofiziologic durerea poate fi clasificata in:
Respuesta
  • Neurogena.
  • Neuralgica.
  • Nociceptiva.
  • Neuropatica.
  • Psihogena.

Pregunta 23

Pregunta
384. Indicati masurile terapeutice care pot fi aplicate pentru reducerea durerii propriu-zise la nivel local-periferic
Respuesta
  • Aplicarea locala de caldura.
  • Ultrasunet.
  • Stimularea electrica transcutana.
  • Administrare de anestezice si opiacee epidural sau subdural.
  • Utilizarea medicamentelor psihotrope.

Pregunta 24

Pregunta
385. Dereglarile motilitatii prezinta simptome in urmatoarele boli:
Respuesta
  • Inflamatorii.
  • Viscerale.
  • Traumatice.
  • Tumorale.
  • Ereditare.

Pregunta 25

Pregunta
386. Patologia motilitatii se poate manifesta deseori prin:
Respuesta
  • Pareze sau plegii.
  • Hiperkinezii.
  • Convulsii.
  • Dereglari de coordonare a miscarilor.
  • Hemihipoalgezie.

Pregunta 26

Pregunta
387. Este important ca fiecare medic sa depisteze la timp simptomele patologiei motilitatii pentru:
Respuesta
  • Stabilirea diagnosticului bolii.
  • Aplicarea unui tratament adecvat.
  • Evitarea complicatiilor ulterioare.
  • Promovarea modului sanatos de viata.
  • Profilaxia multor boli, in prezent incurabile.

Pregunta 27

Pregunta
388. Indicati sistemele datorita carora se realizeaza motilitatea la om:
Respuesta
  • Motilitatea voluntara (constienta), ce se realizeaza prin sistemul piramidal.
  • Sistemul de perceptie si de transmitere a durerii.
  • Genomul uman.
  • Motilitatea involuntara (inconstienta), ce se realizeaza datorita sistemului extrapiramidal.
  • Motoneuronii periferici situati in coarnele anterioare ale maduvei spinarii.

Pregunta 28

Pregunta
389. Analizatorul motor cortical include:
Respuesta
  • Nucleul central.
  • Celulele ce indeplinesc aceeasi functie, situate pe alte cimpuri ale cortexului.
  • Talamusul.
  • Puntea lui Varolio.
  • Piramidele.

Pregunta 29

Pregunta
390. Somatotopia motorie are urmatoarele particularitati:
Respuesta
  • Este aproape identica cu somatotopia senzitiva.
  • Regiunea membrului inferior ocupa partea superioara a cortexului.
  • Coborind mai jos, pe circumvolutiunea precentrala sunt reprezentate partile ce corespund inervatiei motorii a membrului superior, capului, trunchiului.
  • Dendritele pornesc spre periferie pentru a realiza conexiunea cu receptorii spirali ai tendoanelor.
  • Axonii formeaza tractul talamo-cortical.

Pregunta 30

Pregunta
391. Indicati notiunile care se refera la examenul clinic al motilitatii:
Respuesta
  • Mirosul
  • Motilitatea activa.
  • Forta.
  • Proba Barré.
  • Examenul reflexelor.

Pregunta 31

Pregunta
392. Reflexele osteotendinoase pot fi:
Respuesta
  • Normale.
  • Optimale
  • Diminuate
  • Exagerate
  • Obnubilate

Pregunta 32

Pregunta
393. Indicati manifestarile clinice ale sindromului Claude Bernard-Horner:
Respuesta
  • Monoplegie sau hemiplegie spastica.
  • Paralizie atrofica segmentara.
  • Mioza.
  • Îngustarea fantei palpebrale.
  • Endoftalm.

Pregunta 33

Pregunta
394. In sistemul extrapiramidal sunt incluse:
Respuesta
  • Ariile corticale.
  • Ventricolii cerebrali.
  • Formatiunile subcorticale.
  • Plexurile regionare.
  • Formatiunile din trunchiul cerebral.

Pregunta 34

Pregunta
395. Indicati nucleii extrapiramidali ai talamusului:
Respuesta
  • Nucleul caudat.
  • Nucleul lenticular.
  • Nucleul ventral anterior.
  • Nucleul intermediar.
  • Nucleul centro-median Lewys.

Pregunta 35

Pregunta
396. Indicati neuromediatorii care se contin in nucleul caudat:
Respuesta
  • Serotonina (5-TH).
  • Noradrenalina (NA).
  • Acetilcolina (Ach).
  • Insulina (Ia).
  • Acidul gama-amino-butiric (GAB).

Pregunta 36

Pregunta
397. Selectati afirmatiile corecte referitoare la nucleul rosu:
Respuesta
  • Este situat la frontiera diencefalo-mezencefalica.
  • Are o forma ovala.
  • Este de culoare rosietica.
  • Zona dorsala are o coloratie neagra.
  • Este alcatuit din 2 portiuni de neuroni: paleorubrum si neorubrum.

Pregunta 37

Pregunta
398. Indicati nucleii vestibulari:
Respuesta
  • Charcot.
  • Deiters.
  • Marburg.
  • Roller.
  • Bechterew.

Pregunta 38

Pregunta
399. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la dopamina:
Respuesta
  • Se afla in concentratii foarte mici in nucleii bazali si in locul niger.
  • Este un important mediator al sistemului nigro-striat, fiind sintetizata de neuronii substantei negre si deplasata in lungimea axonilor, pentru a se acumula apoi in veziculele presinaptice din caudat si putamen.
  • Fiind eliberata in caudat, este repede inactivata enzimatic de catecolometiltransferaza si prin recaptarea de neuronii dopaminergici.
  • Scaderea concentratiei conduce la un sindrom de hipekinezie.
  • Enzimele, care participa la sinteza ei sunt tirozin-hidroxilaza si dopa-decarboxilaza.
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

Similar

Prepara la Selectividad
Diego Santos
Preposiciones en inglés
Lolo Reyes
Leyes de Mendel
crisferroeldeluna
CAMBIO CLIMATICO
sharon esteban
MAPA MENTAL SERVICIO AL CLIENTE
Belfit Silva
MODELOS PEDAGÓGICOS
wfas197
ingles
kanderkevin
Tema 4, Los paisajes de España
Mercedes Graves
DECIMALES
PROYECTO APRENDER
Cambios funcionales en el sistema renal
Martín López Barrientos
ESPAÑA FÍSICA: TERMOS
Nuria Prado Álvarez