751_805

Descripción

1 Neurologie Test sobre 751_805, creado por Grupa Noastra el 04/11/2023.
Grupa Noastra
Test por Grupa Noastra, actualizado hace 9 meses
Grupa Noastra
Creado por Grupa Noastra hace alrededor de 1 año
216
0

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
751. Modificarile patologice ale traseului electroencefalografic in epilepsie constau in:
Respuesta
  • Inregistrarea in regiunile frontale simetrice a undelor cu o frecventa mai rapida de 12 Hz si cu o amplitudine de la 10 la 20 μV.
  • Diminuarea frecventei ritmului.
  • Inregistrarea descarcarilor de unde-virfuri.
  • Inregistrarea de unde lente.
  • Asimetria electroencefalografica emisferiala sau loba

Pregunta 2

Pregunta
752. In cazul unei crize epileptice, suportate de un pacient pentru prima data, este necesar a efectua urmatoarele investigatii suplimentare:
Respuesta
  • Examenul neuroimagistic.
  • Examenul electroencefalografic (EEG).
  • Screening-ul biochimic (mai ales la copii, deoarece tulburarile metabolismului de asemenea pot declansa crize epiletice).
  • Examenul serului sanguin la benzi oligoclonale.
  • Analiza singelui la continut de anticorpi anticolinesterazici.

Pregunta 3

Pregunta
753. Selectati afirmatiile corecte referitoare la starea de rau epileptic
Respuesta
  • Este o forma particulara de epilepsie unde crizele comitiale se prelungesc sau se succed fara recuperare intre crize.
  • Constiinta pacientului se restabileste intre crize completamente.
  • Dupa Wasterlain (1997) statusul epileptic se considera a fi prezent atunci, cind convulsiile continue dureaza mai mult de 5 minute, convulsiile intermitente – nu mai putin de 15 minute, manifestarile EEG ale convulsiilor – nu mai putin de 15 minute
  • Incidenta starii de rau epileptic constituie 41 pacienti la 100 000 / an. Letalitatea este de circa 22%.
  • Statusul de rau epileptic survine in cazul stoparii tratamentului de catre pacient, exacerbarii maladiilor somatice cronice, stresului psihogen, efortului excesiv fizic, infectiei intercurente etc.

Pregunta 4

Pregunta
754. Indicati masurile necesare in cazul asistarii unui acces epileptic:
Respuesta
  • Pacientul trebuie culcat pe un asternut moale.
  • Se iau masuri de evitare a traumatizarii bolnavului in timpul crizei.
  • Pentru prevenirea blocajului cailor respiratorii se recomanda intoarcerea pacientului cu fata in jos sau cu capul lateral.
  • Este necesara deschiderea fortata a cavitatii bucale si inteparea cu un obiect ascutit a degetului mare de la mina dreapta.
  • Se administreaza diazepam 10 mg i/v, I/m sau intrarectal pentru prevenirea crizelor epileptice ulterioare.

Pregunta 5

Pregunta
755. Daca se instaleaza starea de rau epileptic se recomanda:
Respuesta
  • Diazepam: 10-20 mg i/v, se repeta peste 5 min pina la stoparea crizelor, dar doza administrata nu va depasi 5 mg/min
  • Clonazepam: 2 mg i/v, se repeta maximum de 4 ori, < 1 mg/min.
  • Glucoza 40% sau 50% 50 ml i/v, prin alta vena 250 mg tiamina (vit. B1) i/v.
  • Phenytoina (poate fi utilizata initial): 15-20 mg/kg, doza obisnuita fiind de 1000 mg (4 fiole cate 250 mg).
  • Daca crizele continua se recurge la anestezie epidurala.

Pregunta 6

Pregunta
756. Alegeti recomandarile corecte pentru alimentatia si modul de viata al bolnavului epileptic:
Respuesta
  • Bolnavul trebuie sa duca un mod de viata normal, ordonat, fara excese, fara schimbari bruste
  • Nici un aliment nu este contraindicat, cafeaua si ceaiul fiind autorizate, dar abuzul lor este interzis.
  • Tutunul nu este daunator pentru epileptici. Consumul bauturilor alcoolice nu este interzis.
  • Aflarea timp indelungat in fata televizorului, calculatorului este benefica pentru bolnavul epileptic.
  • Epilepsia induce restrictii la conducerea auto, totodata constituie o contraindicatie absoluta pentru efectuarea serviciului militar.

Pregunta 7

Pregunta
757. Cele mai raspindite agenezii ale encefalului sunt:
Respuesta
  • Scleroza cerebrala atrofica.
  • Agiria
  • Microgiria
  • Pahigiria
  • Porencefalia

Pregunta 8

Pregunta
758. Diversitatea factorilor nocivi care produc encefalopatiile si mielopatiile perinatale, in cele din urma se manifesta prin asa-numitele:
Respuesta
  • Hipoxie a fatului.
  • Asfixie a nou-nascutului.
  • Traumatism natal.
  • Paralizie cerebrala infantila.
  • Anomalie cranio-vertebrala.

Pregunta 9

Pregunta
759. Dintre bolile extragenitale si intragenitale ale mamei care pot conduce la hipoxia fatului si asfixia nou-nascutului cele mai frecvente sunt:
Respuesta
  • Radiculopatia discogena lombara
  • Bolile acute si cronice ale aparatelor respirator, cardiovascular, endocrin (diabetul zaharat).
  • Toxicozele gravidice si alte intoxicatii ale mamei, inclusiv cele generate de medicamente.
  • Incompatibilitatea singelui mamei si fatului dupa Rh si ABO.
  • Diferite inflamatii sau anomalii de dezvoltare ale organelor genitale.

Pregunta 10

Pregunta
760. Scorul Apgar folosit pe plan mondial pentru determinarea gradului de asfixie a nou născutului contine următoarele compartimente clinice de apreciere
Respuesta
  • Bătăile inimii
  • Respiratia
  • Tonusul muscular
  • Pulsatia fontanelei mari
  • Coloratia tegumentelor

Pregunta 11

Pregunta
761. Diagnosticul traumatismului natal al creierului se bazeaza pe:
Respuesta
  • Colectarea minutioasa a anamnezei despre sanatatea mamei in decursul graviditatii si a actului de nastere.
  • Cercetarea profunda a tulburarilor din partea sistemului nervos central la nou-nascuti.
  • Aprecierea statutului sistemului nervos periferic la nou-nascuti.
  • Analiza si determinarea starii sistemului nervos vegetativ (autonom) la nou-nascuti.
  • Folosirea metodelor neuropsihologice de diagnostic.

Pregunta 12

Pregunta
762. Prin fontanelele deschise a nou-nascutului e posibila examinarea ultrasonora a encefalului, care ii furnizeaza medicului o informatie exacta asupra sistemului nervos central:
Respuesta
  • Sunt depistate hematoame.
  • Sunt depistate chisturi.
  • Sunt depistate anomalii de dezvoltare cerebrala.
  • Este apreciata starea sistemului ventricular.
  • Stabileste nivelul de afectare a maduvei spinarii.

Pregunta 13

Pregunta
763. In patogenia manifestarilor medulare traumatice natale pot fi mentionate urmatoarele:
Respuesta
  • Are loc afectarea coloanei vertebrale, a vaselor sanguine medulare.
  • Morfopatologic se depisteaza hemoragii in meninge, care uneori nu se absorb complet, generind inflamatie aseptica cu evolutie in tesut conjunctiv.
  • Cicatricele apasa asupra vaselor sanguine si a radacinilor nervilor spinali, provocind o tulburare cronica a functionarii lor.
  • Sufera primordial portiunea toracica medie a maduvei spinarii.
  • Microscopic sunt depistate hemoragii punctiforme, mai des situate in coarnele medulare anterioare.

Pregunta 14

Pregunta
764. Indicati manifestarile clinice ale paraliziei brahiale obstetricale de tip superior:
Respuesta
  • Bratul atirna inert de-a lungul trunchiului corpului.
  • E prezent semnul „miinii de papusa”.
  • Mina este in pronatie cu fata dorsala inainte.
  • Reflexele tendinoase de partea afectata sunt exagerate.
  • Miscarile lipsesc in articulatia umarului si a cotului si se pastreaza in articulatiile carpometacarpale.

Pregunta 15

Pregunta
765. Diagnosticul de paralizie brahiala obstetricala nu prezinta dificultati si se face pe baza de:
Respuesta
  • Dureri mari pe care le exprima copilul la miscarea pasiva si activa a miinii.
  • Lipsa a miscarilor active in membrul superior.
  • Anamneza obstetricala.
  • Examen roentghenologic.
  • Cercetare electromiografica.

Pregunta 16

Pregunta
766. Lezarea intumescentei lombare in timpul nasterii provoaca:
Respuesta
  • Tetrapareze sau tetraplegii.
  • Paralizii sau pareze ale membrelor inferioare cu semne caracteristice afectarii neuronului motor periferic (atonie, areflexie, atrofie).
  • Sindromul tulburarilor respiratorii.
  • Moartea subita a copilului (uneori).
  • Luxatii sau subluxatii coxo-femurale (datorita atoniei muschilor si capsulei articulare).

Pregunta 17

Pregunta
767. Punctia lombara sau a fontanelei mari in traumatismul natal al creierului urmareste urmatoarele scopuri:
Respuesta
  • Scaderii tensiunii intracraniene.
  • Inlaturarii unei parti de singe scurs in spatiul subarahnoidian.
  • De diagnosticare.
  • Exercitarii efectului anticonvulsiv.
  • Preintimpinarii hemoragiilor intramedulare.

Pregunta 18

Pregunta
768. Metoda fizica de combatere a hipertermiei la nou-nascutul cu traumatism natal include:
Respuesta
  • Administrare de analgina sau amidopirina, uneori glucocorticoizi, amestecuri litice, paracetamol.
  • Dezgolirea completa a copilului.
  • Plasarea pungii cu gheata la o distanta de 2 cm de la cap.Invelirea capului copilului cu o basma umeda.
  • In regiunea inghinala si la subsuori se pun bucati de tifon imbibate cu apa rece.
  • Frictiunea spatelui, cutiei toracice, a membrelor cu o solutie semialcoolica.

Pregunta 19

Pregunta
769. Indicati substantele care urmeaza sa fie introduse cu precautie si foarte lent deoarece inhiba centrul de respiratie si pot duce la oprirea ei:
Respuesta
  • Droperidolul
  • Aminazina
  • Piracetamul
  • Oxibutiratul de sodiu.
  • Pipolfenul

Pregunta 20

Pregunta
770. Cel mai frecvent paralizia cerebrala infantila este cauzata de:
Respuesta
  • Encefalopatii perinatale.
  • Malnutritia mamei.
  • Traumatisme natale.
  • Boala hemolitica a nou-nascutului.
  • Infectii dobindite.

Pregunta 21

Pregunta
771. Microsechelaritatea encefalopatica sau debilitatea motorie (minimal brain dysfunction) se manifesta prin:
Respuesta
  • Agnozie vizuala corticala.
  • Tulburari minore de coordonare.
  • Paratonii, sinkinezii.
  • Performante motorii intirziate.
  • Instabilitate psihomotorie.

Pregunta 22

Pregunta
772. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la diplegia spastica:
Respuesta
  • Este o forma foarte rara de paralizie cerebrala infantila.
  • Se caracterizeaza prin tulburari motorii bilaterale, cu accent in picioare care ajunge pina la paraplegie.
  • Se intilneste mai frecvent la nou-nascutul prematur in cadrul encefalopatiilor hipoxico-ischemice.
  • Hemoragia intraventriculara este asociata cu dilatarea ventriculara si este o cauza frecventa a diplegiei.
  • La nou-nascutul in termen fiziologic diplegia este explicata prin leziuni cerebrale parasagitale de origine vasculara, care vor produce scleroza centrolobara.

Pregunta 23

Pregunta
773. In conformitate cu predominanta uneia din tulburari in functie de structurile morfofunctionale afectate, in afara de diplegia spastica se mai descriu urmatoarele tipuri de paralizii cerebrale infantile:
Respuesta
  • Hemiplegia spastica.
  • Hemiplegia dubla.
  • Forma hipertonica-hipocinetica (sindromul parkinsonian).
  • Forma distonica-diskinetica.
  • Forma cerebeloasa sau ataxica.

Pregunta 24

Pregunta
774. Din grupul aminoacidopatiilor mai frecvent se intilnesc si sunt mai bine studiate:
Respuesta
  • Fenilcetonuria
  • Histidinemia
  • Tirozinozele
  • Alcaptonuria
  • Albinismul

Pregunta 25

Pregunta
775. Indicati verigele principale ale patogeniei fenilcetonuriei:
Respuesta
  • Lipsa de activitate a enzimei fenilalanin-4-hidroxilazei.
  • Defect de histidindezaminaza cu dereglarea transformarii histidinei in acid urocanic.
  • Cresterea fenilalaninei in serul sanguin.
  • Metabolitii fenilalaninei sunt produsi excesiv si eliminati in cantitate mare.
  • Se remarca excretia excesiva de acid hidroxifenilpiruvic si acid hidroxifenilacetic.

Pregunta 26

Pregunta
776. In lipidozele cele mai bine cunoscute (Gaucher, Nimann-Pick, Tey-Sachs) predomina urmatoarele manifestari clinice:
Respuesta
  • Obezitatea
  • Hepato-splenomegalia.
  • Insuficienta renala cronica.
  • Retardul mintal.
  • Sindromul neurologic.

Pregunta 27

Pregunta
777. Manifestarile neurologice in degenerscenta hepatocerebrala (maladia Wilson-Konovalov) includ:
Respuesta
  • Deteriorarea intelectuala si retardul mintal.
  • Semne extrapiramidale: rigiditate, miscari atetozice, tremuraturi in repaus sau in miscare.
  • Disartrie
  • Mononevrite multiple.
  • Polineuropatie, predominant motorie

Pregunta 28

Pregunta
778. Tulburarile metabolismului porfirinei se manifesta prin:
Respuesta
  • Hiperbilirubinemie indirecta, dar nehemolitic.
  • Icter
  • Simptome abdominale.
  • Simptome cutanate.
  • Dereglari ale sistemului nervos.

Pregunta 29

Pregunta
779. Alegeti manifestarile patognomonice ale dereglarilor metabolismului porfirinei:
Respuesta
  • Polineuropatie axonala.
  • Comportament psihotic si convulsii.
  • Dermatita hiperpigmentara cu excavatii epidermice.
  • Urina are o culoare rosietica, care se intensifica dupa expunere la soare.
  • Deformarea cutiei toracice „piept de gaina”.

Pregunta 30

Pregunta
780. Care din figurile de stil, enumerate mai jos, sunt folosite la descrierea manifestarilor clinice in distrofiile musculare progresive?
Respuesta
  • Mers leganat „de rata”.
  • Omoplati „aripi” (scapulae alatae).
  • Buza de „tapir”.
  • Fata „de pasare”.
  • Piept „de gaina”.

Pregunta 31

Pregunta
781. In miotonia congenitala Thomsen sunt posibile urmatoarele manifestari clinice:
Respuesta
  • Decontractii lente a muschilor contractati voluntar.
  • Pacientii au aspect atletic, herculean.
  • Forta musculara crescuta.
  • Reflexele osteotendinoase diminuate, apoi abolite.
  • Boala este mai accentuata la caldura si ameliorata de frig.

Pregunta 32

Pregunta
782. Simptomele de debut in distrofia miotonica (boala Steinert) sunt urmatoarele:
Respuesta
  • Dereglarile oculomotorii.
  • Sindromul miotonic.
  • Scaderea fortei in miini.
  • Dificultatile de mers.
  • Fasciculatiile

Pregunta 33

Pregunta
783. Simptomele de debut cele mai frecvente in miastenia gravis sunt:
Respuesta
  • Imposibilitatea de a urca scarile.
  • Dereglarile de respiratie.
  • Pareza mimica
  • Diplopia
  • Ptoza

Pregunta 34

Pregunta
784. In bateria de diagnostic a miasteniei gravis vor fi incluse urmatoarele compartimente:
Respuesta
  • Examenul titrului seric de anticorpi anti-receptori colinesterazici (anti-AchR).
  • Proba cu prozerina.
  • Tomografia computerizata a mediastinului (pentru decelarea eventualului timom).
  • Examenul electromiografic (jitter-ul, decrementul).
  • Examenul singelui la continut de kreatininfosfokinaza (KFK).

Pregunta 35

Pregunta
785. Indicati masurile terapeutice utilizate in tratamentul miasteniei gravis:
Respuesta
  • Administrare de anticolinesterazice (prozerina, calimina).
  • Timomectomie
  • Preparate biostimulatoare (aloe, FIBS, gumizol).
  • Tratament imunosupresor (corticosteroizi, azotioprina).
  • Plasmafereza

Pregunta 36

Pregunta
786. In amiotrofia neurala Charcot-Marie-Tooth pot fi observate urmatoarele manifestari clinice:
Respuesta
  • Debuteaza cu crampe, fasciculatii in muschii gambei.
  • Deficitul motor apare mai ales la musculatura distala a picioarelor, determinind mersul stepat.
  • Atrofia muschilor piciorului determina aspectul de „picior de barza”.
  • Reflexele osteotendinoase diminueaza sau dispar.
  • Maladia este determinata predominant de suferinta coarnelor medulare anterioare.

Pregunta 37

Pregunta
787. Fenomenele ataxice in eredoataxia spino-cerebeloasa Friedreich se evidentiaza prin:
Respuesta
  • Probe cerebeloase indice-nas si calcii-genunchi.
  • Oscilatii ale capului si trunchiului.
  • Verticalitate compromisa.
  • Hiperkineze de tipul „numaratului monedelor”, „rostogolirii pilulelor”.
  • Pareza mimica tip periferic, bilaterala

Pregunta 38

Pregunta
488. Alegeti enunturile corecte referitoare la eredoataxia cerebeloasa spastica Pierre-Marie:
Respuesta
  • Face parte din grupul asa-numitelor ataxii non-Friedreich.
  • Virsta de debut a bolii este de peste 20 de ani.
  • Clinic se manifesta prin ataxie, spasticitate, atrofie optica.
  • Evolutia este lent progresiva.
  • Frecvent are loc o regresie spontana cu vindecare completa

Pregunta 39

Pregunta
789. Clinic in eredoataxia amiotrofica Roussy-Levy se evidentiaza:
Respuesta
  • O ataxie a statiunii verticale si a mersului.
  • Atrofii musculare cu caracter distal la muschii miinilor si ai gambleor.
  • Fasciculatiile sunt un semn extrem de relevant.
  • Piciorul deseori ia aspectul de „picior de barza”
  • Reflexele osteotendinoase sunt abolite la membrele inferioare.

Pregunta 40

Pregunta
790. In perioada de stare a bolii Parkinson sunt prezente urmatoarele simptome principale:
Respuesta
  • Akinezia
  • Rigiditatea
  • Tremorul
  • Risul si plinsul sardonic (fortat).
  • Comportamentul de lob frontal.

Pregunta 41

Pregunta
791. Alegeti caracteristicile corecte ale hipertoniei musculare la bolnavii cu parkinsonism:
Respuesta
  • Predomina la muschii extensori.
  • Este plastica, ceroasa.
  • Este insotita de fenomenul rotii dintate.
  • Diminua in repaus si in timpul somnului.
  • Se exagereaza la emotii si efort.

Pregunta 42

Pregunta
792. Simptomatologia completa a bolii Huntington cuprinde urmatoarele sindroame cardinale:
Respuesta
  • Tremor psihogen.
  • Miscarile involuntare de tip coreic.
  • Tulburarile de tonus muscular (hipotonie).
  • Akinezie paradoxala.
  • Tulburarile paradoxale.

Pregunta 43

Pregunta
793. Indicati afirmatiile corecte referitoare la tremorul esential:
Respuesta
  • Are o frecventa de 4-11 cicluri pe secunda.
  • Apare cu predominanta in portiunile distale ale membrelor superioare, afectind frecvent si capul si vocea (tremor vocal).
  • Are frecvent caracter familial.
  • Se accentueaza odata cu virsta.
  • In fiziopatologia maladiei este incriminata iesirea de sub control a palidului ventral si a substantei negre posterioare de sub actiunea putamenului

Pregunta 44

Pregunta
794. Distonia de torsiune se caracterizeaza prin urmatoarele:
Respuesta
  • Se instaleaza insidios intre 3-15 ani cu senzatie de contractura musculara a trunchiului, interesind precoce mersul bolnavului.
  • Postura distonica a trunchiului.
  • Dizartrie, grimase, torticolis.
  • In stadii avansate se constata o deterioare mentala.
  • La virsta de 40-70 ani poate interveni o vindecare completa

Pregunta 45

Pregunta
795. Torticolisul spasmodic se caracterizeaza printr-o deviere a capului de partea opusa contractiei involuntare a muschilor:
Respuesta
  • Sternocleidomastoidian
  • Platisma
  • Trapez
  • Deltoid
  • Splenius

Pregunta 46

Pregunta
796. Criza vegetativa (atacul de panica) se manifesta prin tulburari vegetative cu componente:
Respuesta
  • Emotional-afective.
  • Licvoro-dinamice.
  • Epileptice
  • Comportamentale (frica, panica, alarma).
  • Cognitive

Pregunta 47

Pregunta
797. Medicamentele cele mai eficiente in tratamentul crizei vegetative (atacului de panica) s-au dovedit a fi:
Respuesta
  • Antidepresivele (amitriptilina, melipramina, anafranil (clomipramin), lerivon (mianserin)).
  • Anticovulsivantele (valproatul de sodiu, carbamazepina, fenobarbitalul, clonazepamul, fenitoina).
  • Benzodiazepinele (clonazepam, alprozolam, relanium).
  • Beta-adrenoblocantele (atenolol, propranolol, metaprolol).
  • Blocatorii canalelor de calciu (nimodipina, nifedipina).

Pregunta 48

Pregunta
798. Varianta clasica a sindromului de hiperventilatie, intilnita mai ales in starile acute, include:
Respuesta
  • Respiratie intensa, fortata.
  • Parestezii
  • Greturi, vome.
  • Tetanie
  • Sughit

Pregunta 49

Pregunta
800. Tratamentul sincopei neurogene in timpul accesului include:
Respuesta
  • Asigurarea pozitiei orizontale.
  • Aeratia locului unde se afla bolnavul, inlaturarea factorilor de disconfort.
  • Stimulenti ai centrului respirator (amoniac, stropire a fetei cu apa, etc.);
  • Terapie simptomatica cu simpaticotonice (mezaton, efedrina, masaj cardiac extern).
  • Plasmafereza

Pregunta 50

Pregunta
801. Boala Raynaud reprezinta o patologie vegeto-vasculara a extremitatilor distale ale membrelor, cu caracter paroxismal, constituita din urmatoarele faze:
Respuesta
  • Faza de hiperventilatie.
  • Crampe dureroase in muschii miinilor si picioarelor (predominant grupurile distale).
  • Paloarea si racirea degetelor, insotita de durere.
  • Aparitia acrocianozei, intensificarea durerii.
  • Hiperemia membrelor si disparitia durerilor.

Pregunta 51

Pregunta
802. Analizindu-se caile corelativ-integrative ale hipotalamusului, au fost urmatoarele grupe de sindroame:
Respuesta
  • Hipotalamo-hipofizar.
  • Hipotalamic
  • Adenohipofizar
  • Hipotalamo-comportamental.
  • Dishormonal

Pregunta 52

Pregunta
803. Pacientii cu afectiuni vegetative asociate cu tetania neurogena acuza:
Respuesta
  • Parestezii distale, de regula simetrice (impulsatii, amorteli, senzatie de „curent electric”, dureri etc.).
  • Senzatia „batailor de inima”.
  • Transpiratie
  • Frison
  • Spasme musculare.

Pregunta 53

Pregunta
804. Hiperbradikininemia familiala se manifesta prin:
Respuesta
  • Hipotensiune posturala sistolica cu tahicardie.
  • Anizocorie
  • Hiperemia fetei.
  • Hiperemia extremitatilor.
  • Hiperglicemie

Pregunta 54

Pregunta
805. Manifestari clinice de baza ale maladiei Charcot Marie-Tooth sunt:
Respuesta
  • Amiotrofii simetrice la inceput in grupul de muschi extensori si abductori ai treimii inferioare a piciorului.
  • Stepaj
  • Atrofia muschilor capului, gitului, corpului.
  • Lipsa sau diminuarea reflexelor osteotendinoase; uneori, insa reflexele tendinoase pot fi marite.
  • Tulburari de sensibilitate (algice si termice) si trofice (edeme, cianoza)
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

Similar

Inglés - Vocabulario Básico
maya velasquez
Capítulo III. Procesos de dirección de proyectos
molo544
Elementos de la música
martha.celorio
MAPAS CONCEPTUALES DIGITALES
Erika Chicaiza
Cuadro comparativo
Armando Amaro
Fomentando la Creatividad en el Aula
Diego Santos
Diagrama QCLD
Andrea Castro Romero
ELEMENTOS DE LA EPISTEMOLOGÍA DE ENFERMERÍA
naye19052012
PENSAMIENTO CRÍTICO
carandpoveda
Análisis de una Pintura
Diego Santos
FARMACOCINETICA
sofia collazos