Pregunta 1
Pregunta
. cm. Inspectia unui pacient cu boli cardiace poate dezvălui
Pregunta 2
Pregunta
cm. Anasarca poate include
Respuesta
-
Ascita
-
Hidrotorax
-
Pleurezia
-
Hidropericard
-
Pericardita
Pregunta 3
Pregunta
cm. "Cocoașa" cardiacă este definit ca:
Respuesta
-
Umflarea zonei sub inimă
-
Depresia zonei sub inimă
-
Cauzate de hipertrofie și mărirea inimii
-
Cauzate de patologiile vaselor coronariene
-
Trebuie diferențiată de deformările pieptului cauzate de modificările oaselor
Pregunta 4
Pregunta
cm. Bătăile cardiace patologice determinate la inspecție se caracterizează prin
Respuesta
-
. Se observă la stânga liniei sternale pe o suprafață vastă extinsă pînă la regiunea epigastrică
-
Se observă la dreapta liniei sternale pe o suprafață vastă extinsă pînă la regiunea epigastrică
-
Cauzate de ventriculul drept marit
-
Cauzate de ventriculul stâng mărit
-
Cauzate de aorta mărită
Pregunta 5
Pregunta
cm. Scopul palpării cardiace este de a examina:
Respuesta
-
A. Șocul apexian
-
Șocul cardiac
-
Pulsarea vizibilă
-
Simptomul tors de pisică
-
Fremitus vocal
Pregunta 6
Pregunta
cm. Scopul palpării cardiace este de a examina
Pregunta 7
Pregunta
cm. Alegeți etapele determinării șocului apexian
Respuesta
-
Plasare palmii mâinii drepte este așezată pe pieptul pacientului
-
. Plasare palmii mâinii stângi este așezată pe pieptul pacientului
-
Glanda mamară stângă la femei este mai întâi mutată în sus și spre dreapta
-
. Baza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
-
. Baza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către gât
Pregunta 8
Pregunta
. cm. Alegeți etapele determinării șocului apexian
Respuesta
-
Glanda mamară dreaptă la femei este mai întâi mutată în sus și spre stânga
-
Glanda mamară stângă la femei este mai întâi mutată în sus și spre dreapta
-
Falangele terminale ale celor trei degete trebuie să fie flexate pentru a forma un unghi drept față de suprafața toracelui și să se miște încet de-a lungul spașiilor intercostale spre stern până la senzația de mișcare a vârfului inimii
-
Baza mâinii trebuie să fie așezată pe stern, în timp ce degetele trebuie îndreptate către regiunea axilară, între coastele 3 și 4
-
Palma mâinii drepte este așezată pe pieptul pacientului
Pregunta 9
Pregunta
. cm. Alegeți caracteristicile normale ale șocului apexian:
Respuesta
-
Se găsește în spațiul intercostal 5 pe stînga
-
Se află la 1-1,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
-
Se găsește în spațiul intercostal 3 pe stînga
-
Se află la 2-3,5 cm medial de linia medioclaviculară stângă
-
Se găsește în spațiul intercostal 5 pe dreapta
Pregunta 10
Pregunta
cm. Proprietățile șocului apexian sunt
Respuesta
-
Lățimea (sau zona)
-
Înălțime
-
Putere
-
Rezistența
-
Rezonanță
Pregunta 11
Pregunta
cm. Alegeți afirmațiile corecte despre șocul apexian difuz
Respuesta
-
Este cauzat de ateroscleroza coronariană
-
Este cauzat de ventriculul stâng mărit
-
Se stabilește atunci când suprafața depășește 1 cm
-
Se stabilește atunci când suprafața depășește 2 cm
-
. Se stabilește atunci când suprafața depășește 4 cm
R: B, D
Pregunta 12
Pregunta
cm. Percuția cardiacă își propune să examineze
Respuesta
-
Șocul apexian
-
Limitele inimii
-
Poziția inimii
-
Forma inimii
-
Pediculul vascular
Pregunta 13
Pregunta
cm. Percuția cardiacă își propune să examineze
Respuesta
-
Zgomotele cardiace
-
Ritmul cardiac
-
Poziția și forma inimii
-
Limitele inimii
-
Pediculul vascular
Pregunta 14
Pregunta
cm. Matitea relativă a inimii are următoarele limite
Respuesta
-
Limita stângă: 1-2 cm medial de linia medioclaviculară stângă
-
Limita stângă: 1-2 cm lateral a linia medioclaviculară stângă
-
Limita superioară: al treilea spațiu intercostal pe stânga
-
Limita superioară: spațiul 5 intercostal pe stânga
-
. Limita stânga coincide cu șocul apexian
Pregunta 15
Pregunta
cm. Alegeți cauzele deplasării zonei de matitate relativă spre stânga
Pregunta 16
Pregunta
cm. Regulile auscultării inimii sunt
Respuesta
-
Valva aortică ar trebui să fie asculatată prima
-
Valva mitrală ar trebui să fie asculatată prima
-
Zgomotele valvelor ar trebuie să fie ascultate în ordinea descrescătoare a frecvenței afectării lor
-
Valva aortică ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
-
Valva mitrală ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
Pregunta 17
Pregunta
cm. Regulile auscultării inimii sunt
Respuesta
-
Punctul Botkin-Erb este ultimul ascultat
-
Zgomotele inimii ar trebui auzite în diferite posturi ale pacientului: în picioare, culcat, după efort fizic
-
Zgomotele valvelor ar trebuie să fie ascultate în ordinea descrescătoare a frecvenței afectării lor
-
Valva aortică ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
-
Valva mitrală ar trebui să fie asculatată în al doilea rând
Pregunta 18
Pregunta
cm. Primul zgomot cardiac este caracterizat prin
Respuesta
-
Este produs în timpul diastolei
-
Este produs în timpul sistolei
-
Este mai lung și mai puternic decât al doilea zgomot
-
Este cel mai bine auzit la apex
-
Este cel mai bine audiat la baza inimii
Pregunta 19
Pregunta
cm. Al doilea zgomot cardiac este caracterizat prin
Respuesta
-
Este produs în timpul diastolei
-
Este produs în timpul sistolei
-
Este mai lung și mai puternic decât al doilea sunet
-
Este cel mai bine auzit la vârf
-
Este cel mai bine audiat la baza inimii
Pregunta 20
Pregunta
cm. Intensitatea zgomotelor inimii poate scădea în
Respuesta
-
În timpul exercițiului
-
Miocardită
-
Distrofia miocardică
-
Cardiosleroză
-
Hidropericard
Pregunta 21
Pregunta
cm. Suflurile cardiace pot fi
Respuesta
-
Simetrice
-
Funcțională
-
Organice
-
Paralele
-
Intrinsece
Pregunta 22
Pregunta
. cm. Suflurile cardiace pot fi
Respuesta
-
. Sistolice
-
Funcționale
-
Organice
-
Paralele
-
Diastolice
Pregunta 23
Pregunta
cm. Suflu sistolic poate fi auzit în următoarele situații
Respuesta
-
Stenoza aortică
-
Stenoza pulmonară
-
Regurgitarea aortică
-
Regurgitarea pulmonară
-
Stenoza valvei mitrale
Pregunta 24
Pregunta
cm. Suflul sistolic poate fi auzit în următoarele situații
Respuesta
-
Stenoza aortică
-
Stenoza pulmonară
-
Regurgitarea aortică
-
Regurgitare tricuspidă
-
Regurgitare mitrală
Pregunta 25
Pregunta
cm. Suflul diastolic poate fi auzit în următoarele situații
Respuesta
-
Stenoza aortică
-
Stenoza pulmonară
-
Regurgitarea aortică
-
Regurgitarea pulmonară
-
Stenoza valvei mitrale
Pregunta 26
Pregunta
. cm. Cele mai frecvente cauze a patologiei primare a valvei tricuspide sunt
Pregunta 27
Pregunta
cm. Durerea anginoasă are următoarele caracteristici
Respuesta
-
Este localizată retrosternal
-
Are o durată de câteva minute
-
De obicei iradiază în umărul stâng, scapula stângă, braţul stâng
-
Are o durată de peste 30 minute
-
Se jugulează după administrare de nitroglicerină sublingual
Pregunta 28
Pregunta
cs. Principalele simptome în bolile cavității buco-faringiene sunt cele enumerate, cu excepția
Respuesta
-
A. Dispneea
-
B. Modificările gustului
-
C. Durerea
-
D. Orodisfagia
-
E. Hemoragia
Pregunta 29
Pregunta
129 cs. Principalele simptome în bolile cavităţii buco-faringiene cele enumerate, cu excepția:
A. Tulburări ale salivației
Respuesta
-
Tulburări ale salivației
-
B. Bruxismul
-
C. Tusea
-
D. Orodisfagia
-
E. Hemoragia
Pregunta 30
Pregunta
cs. Examenul obiectiv al buzelor poate include aprecierea componentelor
Pregunta 31
Pregunta
cs. Sialoreea (hipersalivația) se poate obiectiva în:
Pregunta 32
Pregunta
132 cs. Hiposalivația (xerostomia) se poate obiectiva în:
Pregunta 33
Pregunta
cs. Halena se definește prin
Respuesta
-
Diminuarea secreției salivare
-
Intensificarea secreției salivare
-
Mirosul neplăcut, fetid al cavității bucale
-
Asimetria limbii
-
Erupții la nivelul palatului dur
Pregunta 34
Pregunta
134 cs. Definiți aspectul normal la inspecția limbii
Respuesta
-
Mucoasă umedă, moale, granulat-catifelată, roșiatică, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
-
Mucoasă uscată, dură, granulat-catifelată, roșiatică, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
-
Mucoasă umedă, moale, granulat-catifelată, cu depuneri albicioase, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
-
. Mucoasă umedă, dură, granulat-catifelată, roșiatică, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative și leziuni ulcerative
-
Mucoasă uscată, moale, granulat-catifelată, albicoasă, prezentând un aspect rugos în formă de v deschis anterior, determinat de papilele gustative
Pregunta 35
Pregunta
135 cs. Ulcerațiile limbii sunt cauzate de
Respuesta
-
Traumatică - proteze dentare defectuoase, mușcarea limbii în crizele epileptice
-
. Chimică - intoxicaţiile cu acizi sau baze
-
Infecţioasă - în tuberculoză, sifilis, stomatită aftoasă
-
Neoplazică
-
Toate cele enumerate
Pregunta 36
Pregunta
cs. Care este cea mai comună acuză la pacienții cu patologia esofagiană?
Respuesta
-
pirozis
-
disfagie
-
disfonie
-
Hematemeza
-
Melena
Pregunta 37
Pregunta
cs. Disfagia este definită ca
Respuesta
-
. Regurgitarea alimentelor înghițite în cavitatea orală
-
Sensibilitate specifică de arsură în spatele sternului asociată cu regurgitarea conținutului gastric
-
Durerea pe parcursul întregului esofag
-
Trecerea dificilă a alimentelor prin esofag
-
Toate cele de mai sus
Pregunta 38
Pregunta
cs. Pirozisul este definită ca
Respuesta
-
Regurgitarea alimentelor înghițite în cavitatea orală
-
Sensibilitate specifică de arsură în spatele sternului asociată cu regurgitarea conținutului gastric
-
Durerea pe parcursul întregului esofag
-
Trecerea dificilă a alimentelor prin esofag
-
Toate cele de mai sus
Pregunta 39
Pregunta
cs. Regurgitarea este definită ca
Respuesta
-
Regurgitarea alimentelor înghițite în cavitatea orală
-
Sensibilitate specifică de arsură în spatele sternului asociată cu regurgitarea conținutului gastric
-
Durerea pe parcursul întregului esofag
-
. Trecerea dificilă a alimentelor prin esofag
-
Toate cele de mai sus
Pregunta 40
Pregunta
cs. Anorexia este definită de
Pregunta 41
Pregunta
cs. În cazul în care pacientul se plânge de vărsături, medicul trebuie să se intereseze de următoarele aspectele
Pregunta 42
Pregunta
cs. Caracterul sezonier al durerii epigastrice este caracteristic pentru
Respuesta
-
Esofagita
-
Ulcerul peptic
-
Duodenită cronică
-
Hepatita
-
Pancreatită cronică
Pregunta 43
Pregunta
cs. Melena este definită ca
Pregunta 44
Pregunta
cs. Constipația este definită de
Respuesta
-
Scaune frecvente și lichide
-
Masele fecalele se rețin în intestin mai puțin de 48 de ore
-
Masele fecalele se rețin în intestin mai mult de 48 de ore
-
Masele fecalele se rețin în intestin pentru mai mult de 72 de ore
-
Masele fecalele se rețin în intestin mai mult de 5 zile
Pregunta 45
Pregunta
cs. Palparea profundă a intestinului stabilește
Respuesta
-
Localizarea
-
Mobilitatea
-
Sensibilitatea
-
Consistența
-
Toate cele de mai sus
Pregunta 46
Pregunta
cs. Pentru gastrita acută, indusă de H.Pylori este caracteristic
Respuesta
-
Manifestări clinice minime
-
Metaplazie intestinală a mucoasei gastrice
-
Este o patologie autoimună
-
Evoluţie de lungă durată
-
Afectare gastrică de tip granulomatos
Pregunta 47
Pregunta
147 cs. Mecanismele patogenetice în producerea gastritei de către H.pylori sunt:
Respuesta
-
Alterarea mucusului gastric
-
Producerea de toxine (ureaza, proteaza etc.)
-
Stimularea increţiei gastrice
-
Nici una din cele menţionate
-
Toate menţionate
Pregunta 48
Pregunta
148 cs. Factori protectori ai mucoasei gastroduodenale sunt următorii, cu excepţia:
Pregunta 49
Pregunta
149 cs. Factorii etiologici frecvenţi ai ulcerului gastroduodenal sunt următorii, cu excepţia:
Respuesta
-
Indometacinei
-
Acidului acetil salitic
-
Prednizolonei
-
Fenilbutazonului
-
Digoxinei
Pregunta 50
Pregunta
150 cs. Voma cu „zaţ de cafea” şi melena la un pacient cu ulcer gastroduodenal sunt semne de:
Respuesta
-
Stenoză pilorică
-
Hemoragie
-
Penetratii în pancreas
-
Malignizare a ulcerului
-
Toate menţionate