Pregunta 1
Pregunta
1. Radiografia de rutină a craniului este indicată în:
Respuesta
-
Anevrismele cerebrale
-
Accidentul vascular cerebral hemoragie
-
Accidentul vascular cerebral ischemic.
-
Hemoragia subarahnoidiană
-
traumatism craniocerebral
Pregunta 2
Pregunta
2. Indicaţi metoda de elecţie în diferenţierea ictusuiui cerebral ischemic de cel hemoragie:
Pregunta 3
Pregunta
3. Rezoluţia angiografiei cerebrale se poate majora prin:
Respuesta
-
Introducerea indirectă a substanţelor de contrast în lumenul vaselor cerebrale.
-
Injectarea directă a substanţei de contrast în artera carotidă
-
Injectarea directă a substanţei de contrast în artera vertebrală.
-
Metoda Selidinger (cateter introdus în artera femurală).
-
Substracția digitală computerizată
Pregunta 4
Pregunta
4. Indicaţi intervalul de timp în care, la investigaţia prin tomografie computerizată,
ariile de ramolisment cerebral pot fi izodense cu creierul normal:
Respuesta
-
Până la 3 ore.
-
Până la 6 ore
-
Până la 12 ore
-
Până la 24 ore.
-
Până la 48 ore.
Pregunta 5
Pregunta
5. Indicaţi metoda cea mai sensibilă în vizualizarea tumorilor cerebrale şi medulare:
Respuesta
-
Mielografia
-
Computertomomielografia
-
Rezonanţa magnetică nucleară.
-
Tomografia prin emisie de pozitroni
-
Single Photon Emission Computed Tomography (SPECT).
Pregunta 6
Pregunta
6. Indicaţi principala metodă de investigaţie în examinarea pacienţilor cu convulsii şi
a celor suspecţi la crize convulsive:
Respuesta
-
Reoencefaiografia (REG).
-
Echoencefalografia (EchoEG)
-
Electroencefalograma (EEG).
-
Electromiografia (EMG)
-
Ultrasonografia Doppler a vaselor magistrale cervico-cerebrale.
Pregunta 7
Pregunta
7. Principala metodă de laborator în studiul nervilor periferici este:
Respuesta
-
Examenul electromiografic de stimulodetecţie.
-
Stimularea nervoasă repetitivă.
-
Examenul cu ac-electrozi
-
Potenţialele evocate somestezice.
-
Stimularea transcraniană a cortexului motor.
Pregunta 8
Pregunta
Precizia metodei de ultrasonografie Doppler a vaselor cervico-cerebrale foarte
mult depinde de:
Pregunta 9
Pregunta
9. Indicaţi cea mai evidentă modificare patologică a traseului EEG:
Respuesta
-
Unde-vârf cu frecvenţa de 3 Hz/sec.
-
Silenţiumul electrocerebral
-
Descărcările epileptiforme
-
Undele ascuţite cu frecvenţa de la 4 până la 7 Hz.
-
Activitatea sub formă de platou (mai mică de 2 pV)
Pregunta 10
Pregunta
10. Una dintre cele mai remarcabile proprietăţi ale potenţialelor evocate, comparativ cu electroencefalografia (EEG), este:
Respuesta
-
Rezistenţa lor la anestezie, remediile sedative şi chiar la lezarea emisferei cerebrale.
-
Evocă un răspuns în ariile corticale receptive şi în conexiunile subcorticale respective
-
Un potenţial scăzut poate fi detectat cu doar câţiva microvolţi pe fundalul activităţii mai
impunătoare electroencefalografice (EEG) sau electromiografice
(EMG).
-
Înregistrează activitatea electrică spontană sumară, generată de cortexul cerebral.
-
Sensibilitatea metodei creşte după aplicarea procedurilor activatoare.
Pregunta 11
Pregunta
1. În practica neurologică metodele de investigaţie paraclinică a sistemului nervos se divizează în:
Respuesta
-
Neuropsihologice
-
Neuroradiologice
-
Neurofiziologice
-
Ultrasonore
-
Funcţionale
Pregunta 12
Pregunta
2. Angiografia cerebrală este metoda de elecţie în diagnosticul:
Respuesta
-
Tumorilor cerebrale.
-
Encefalitelor
-
Anomaliilor vasculare cerebrale.
-
Stenozelor vaselor cerebrale.
-
Obstrucţiilor vasculare cerebrale
Pregunta 13
Pregunta
3. Single Photon Emission Computed Tomography (SPECT) face posibilă:
Respuesta
-
Identificarea activităţii neuronale crescute, responsabilă de epilepsia focală.
-
Diferenţierea varietăţii tulburărilor atrofice din demenţe.
-
Evidenţierea precisă a proceselor tumorale medulare
-
Concretizarea caracterului leziunilor congenitale cerebrale.
-
Vizualizarea tulburărilor cerebrale posttraumatice
Pregunta 14
Pregunta
4. Prin tomografie computerizată e posibilă:
Respuesta
-
Vizualizarea plăcilor de demielinizare în scleroza multiplă.
-
Vizualizarea sistemului ventricular cerebral.
-
Vizualizarea uşoară a calcificatelor.
-
Distingerea nervului optic în orbită
-
Distingerea muşchilor globului ocular
Pregunta 15
Pregunta
5. Indicaţi stările care cresc sensibilitatea de diagnosticare a electroencefalografiei:
Respuesta
-
Oprirea respiraţiei pe un termen mai lung de 3 minute.
-
Hiperventilaţia
-
Excitarea cu un flux intermitent de lumină.
-
Examinarea în timpul somnului.
-
Examinarea după deprivarea somnului.
Pregunta 16
Pregunta
6. Rezultatele studiilor conductibilităţii în fibrele motorii şi senzitive ale nervilor periferici includ:
Pregunta 17
Pregunta
7. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la examenul muşchilor cu ac-electrozi:
Respuesta
-
Necesită utilizarea ac-electrozilor monopolari.
-
Necesită utilizarea ac-electrozilor bipolari.
-
Activitatea electrică a muşchilor se înregistrează în repaus. .
-
Activitatea electrică a muşchilor se înregistrează la contractarea activă efectuată de pacient.
-
Când muşchiul se contractă voluntar, apar potenţialele de fasciculaţii şi fibrilaţii
Pregunta 18
Pregunta
8. Examenul prin potenţiale evocate somatosenzoriale (PES) este util în aşa entităţi nozologice ca
Respuesta
-
Vertijul vestibular central de origine vasculară.
-
Sindromul Guillain-Ваггё.
-
Herniile de disc lombare şi cervicale.
-
Scleroza multiplă
-
Spondiloza cervicală.
Pregunta 19
Pregunta
9. Valoarea radiografiei craniene convenţionale a rămas neschimbată în:
Respuesta
-
Investigarea traumatismelor craniofaciale.
-
Depistarea hematoamelor subdurale.
-
Evidenţierea leziunilor pituitare.
-
Monitorizarea sindromului de hipertensiune intracraniană.
-
Pregătirea pacientului pentru intervenţia neurochirurgicală ghidată endoscopic.
Pregunta 20
Pregunta
10. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rezonanţa magnetică nucleară:
Respuesta
-
Se bazează pe principiul că în ţesuturile organismului există particule încărcate, direcţia
mişcării cărora poate fi influenţată de un câmp magnetic.
-
Nu oferă avantaje considerabile faţă de tomografia computerizată.
-
Este superioară comparativ cu tomografia computerizată în depistarea modificărilor de tip
infecţios şi inflamator ale ţesutului cerebral.
-
A fost elaborată metoda ce vizualizează fluxul sanguin cerebral - angiografia în rezonanţa
magnetică
-
A fost preconizată de către Ambrois şi Hounsfield.
Pregunta 21
Pregunta
11. Activitatea electromiografică spontană patologică la relaxare include:
Pregunta 22
Pregunta
12. Interpretarea potenţialelor evocate aferente (vizuale, auditive, somestezice) şi
eferente (motorii) se bazează pe înregistrarea următorilor indici:
Respuesta
-
Activitatea spontană
-
Latenţa apariţiei undelor după stimulare.
-
Intervalul de timp dintre unde.
-
Decrementul amplitudinii A1/A4 la stimularea cu frecvenţa de 3 Hz/sec.
-
Asimetria undelor
Pregunta 23
Pregunta
13. Prelungirea latenţei potenţialelor evocate cognitive poate fi observată:
Respuesta
-
La pacienţii vârstnici.
-
În maladia Parkinson
-
La bolnavii cu paralizie supranucleară progresivă.
-
La bolnavii cu coreea Huntington.
-
La bolnavii cu disfuncţie vegetativă suprasegmentară psihogenă.
Pregunta 24
Pregunta
14. Amplitudinea răspunsului evocat cognitiv este diminuată în:
Respuesta
-
Radiculopatia discogenă.
-
Sindromul carpian.
-
Schizofrenie
-
Depresie
-
Angoasă
Pregunta 25
Pregunta
15. Prin metoda de ultrasonografie Doppler este posibilă:
Respuesta
-
Determinarea diametrului vaselor cerebrale şi poate fi relevată stenozarea sau ocluzia lor.
-
Determinarea particularităţilor morfologice ale plăcilor: ulceraţia, calcificarea sau hemoragiile în plăci
-
Determinarea direcţiei fluxului sanguin
-
Evaluarea etiologiei dereglării circulaţiei sanguine.
-
Detectarea malformaţiilor arteriovenoase.