Pachetul neurovascular al gâtului conţine:
Nervul frenic, vena jugulară internă, artera carotidă internă.
Nervul vag, artera carotidă comună, vena jugulară internă.
Nervul vag, artera carotidă internă şi vena jugulară externă.
Trunchiul simpatic, vena jugulară externă şi artera carotidă comună.
Vena jugulară internă, nervul glosofaringian şi nervul vag.
Ramurile arcului aortic sunt dispuse de la dreapta spre stânga:
Artera subclaviculară dreaptă; artera subclaviculară stângă, trunchiul brahiocefalic.
Artera carotidă comună dreaptă; artera subclaviculară dreaptă, artera carotidă comună stângă.
Trunchiul brahiocefalic, artera carotidă comună stângă, artera subclaviculară stângă.
Trunchiul brahiocefalic, artera subclaviculară stângă, artera vertebrală.
Artera vertebrală, trunchiul brahiocefalic, artera carotidă comună stângă.
Pulsul pe artera carotidă comună poate fi luat:
În triunghiul omotrapezoid.
În triunghiul omoclavicular.
În şanţul jugular.
În triunghiul submandibular.
În triunghiul omotraheal.
În normă artera carotidă comună dreaptă:
Este ramură a arterei subclaviculare stângi.
Porneşte de la arcul aortei.
Este ramură a trunchiului brahiocefalic.
Este ramură a a. subclaviculare drepte.
Porneşte printr-un trunchi comun cu cea stângă.
Artera carotidă comună se bifurcă:
La nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid.
La nivelul articulaţiei sternoclaviculare.
La nivelul osului hioid.
La nivelul unghiului mandibulei.
Medial de apofiza mastoidiană.
În triunghiul carotidian.
Ramuri terminale ale arterei carotide externe sunt:
Arterele maxilară şi facială.
Arterele temporală superficială şi maxilară.
Arterele facială şi temporală superficială.
Arterele lingvală şi occipitală.
Trunchiul lingvofacial.
Artera tiroidiană superioară este ramură a:
Trunchiului tirocervical.
Arterei carotide externe.
Arterei laringiene superioare.
Trunchiului lingvofacial.
Arterei lingvale.
Cu privire la artera tiroidiană superioară:
Se bifurcă în ramurile anterioară şi posterioară.
Anastomozează cu a. tiroidă inferioară.
Vascularizează muşchii infrahioidieni.
Lansează artera laringiană superioară.
Este ramură a trunchiului tirocervical.
Cu privire la a. lingvală:
Poate fi ramură a trunchiului lingvofacial.
Trece prin triunghiul Pirogov.
Lansează ramuri dorsale ale limbii şi a .profunda linguae.
Vascularizează osul hioid.
Porneşte de la artera carotidă externă la marginea superioară a cartilajului tiroid.
Cu referinţă la artera facială:
Este ramură a a. carotide interne.
Poate porni de la trunchiul lingvofacial.
Începe la nivelul unghiului mandibulei.
Cedează ramuri glandulare spre glanda parotidă.
Vascularizează amigdala palatină.
Artera facială poate fi comprimată în scop de suspendare a hemoragiei:
Pe arcul zigomatic.
Pe apofiza mastoidiană.
Pe apofiza stiloidă.
Pe mandibulă, anterior de marginea m. maseter.
Anterior de tragus.
Cu referinţă la a. facială:
Lansează ramuri glandulare spre glanda submandibulară.
Vascularizează glanda sublingvală.
Are ca ramuri a. palatină ascendentă şi a. submentală.
Cedează a. tiroidă superioară.
Anastomozează cu a. oftalmică.
Cu privire la a. facială:
Lansează a. transversală a feţei.
Cedează arterele labiale superioară şi inferioară.
Ramurile ei anastomozează cu ramurile omonime din partea opusă.
Vascularizează glanda parotidă.
Finalizează cu a. angulară prin anastomoza cu a. dorsală a nasului.
Ramurile posterioare ale a. carotide externe includ:
Arterele occipitală şi a. auriculară posterioară.
Arterele sternocleidomastoidiană şi faringiană ascendentă.
Arterele maxilară şi faringiană ascendentă.
Arterele lingvală şi temporală superficială.
Ramurile posterioare ale a. carotide externe irigă:
Pielea din regiunea occipitală.
Mușchiul levator al scapulei.
Mușchii și pielea umărului.
Pahimeningele rahidian.
Segmentele medulare cervicale.
Cu referinţă la a. occipitală:
Trece prin şanţul omonim al osului occipital.
Trece prin şanţul omonim al osului temporal.
Se plasează sub venterul posterior al m. digastric.
Lansează ramura mastoidiană.
Nu anastomozează cu ramurile omonime ale arterei din partea opusă.
Cu privire la a. auriculară posterioară:
Este ramură a a. temporale superficiale.
Irigă pielea pavilionului urechii şi regiunii occipitale.
Anastomozează cu ramurile arterei din partea opusă.
Irigă peretele posterior al cavității timpanice şi celulele mastoidiene.
Se plasează în şanţul omonim de pe osul temporal.
Cu privire la a. faringiană ascendentă:
Este ramură terminală a a. carotide externe.
Lansează a. meningiană posterioară.
Se amplasează pe peretele lateral al laringelui.
Vascularizează peretele inferior al cavităţii timpanice.
Porneşte printr-un trunchi comun cu artera auriculară posterioară.
Cu referinţă la a. temporală superficială:
Este o continuare directă a a. carotide externe.
Poate fi comprimată pe arcul zigomatic.
Are ca ramuri terminale r. frontală şi r. parietală.
Cedează a. transversală a feţei.
Pulsaţia ei se simte în fosa retromandibulară.
Cu referinţă la a. maxilară:
Este ramură a a. carotide externe.
Are un calibru mai mic ca a. temporală superficială.
Topografic trunchiul ei se împarte în 3 porţiuni.
Trece prin fosa infratemporală.
Are ca ramură a. meningiană anterioară.
Cu privire la a. maxilară:
Are porţiunea maxilară, pterigoidă şi pterigopalatină.
Asigură irigarea dinţilor superiori şi inferiori.
Irigă muşchiul temporal şi glanda parotidă.
Are ca ramuri terminale arterele infraorbitară, palatină descendentă şi sfenopalatină.
Participă la vascularizarea pahimeningelui cerebral.
Vascularizarea dinţilor e realizată de arterele:
Infraorbitară.
Alveolare superioare anterioare.
Alveolare superioare posterioare.
Alveolară inferioară.
Palatină descendentă.
Vascularizarea dinţilor superiori este realizată de:
A. lingualis.
A. thyreoidea superior.
A. facialis.
A. maxillaris.
A. carotis interna.
La vascularizarea limbii participă:
A. carotidă internă.
A. subclaviculară.
A. carotidă externă.
A. facială.
A. maxilară.
A. maxilară irigă:
Glanda tiroidă.
Dinţii.
Mucoasa cavităţii nazale.
Muşchii masticatori.
Glanda lacrimală.
Localizarea punctelor de luare a pulsului de pe arterele capului şi gâtului:
Artera carotidă comună – în şanţul jugular.
Artera carotidă externă – lateral de laringe, între cartilajul tiroid şi cornul mare al hioidului.
Artera facială – marginea mandibulei, inaintea muşchiului maseter.
Artera angulară – marginea mandibulei pe limita anterioară a muşchiului maseter.
Artera temporală superficială – posterior de pavilionul urechii.
Arterele feței:
Anastomozează între ele.
Participă la formarea plexurilor pterigoidiene.
Formează anastomoze arteriovenoase.
Asigură irigarea din abundență a formațiunilor moi ale feței.
Pereţii lor nu conţin strat muscular.
Ramurile porţiunii mandibulare a arterei maxilare:
Artera meningiană anterioară.
Artera auriculară profundă.
Artera timpanică anterioară.
Artera alveolară inferioară.
Artera parotidiană.
Ramurile porţiunii pterigoidiene a arterei maxilare:
Artera maseterică.
Ramuri pterigoidiene.
Artera bucală.
Artera temporală superficială.
Artera faringiană ascendentă.
Ramurile porţiunii pterigopalatine a arterei maxilare:
Artera faringiană.
Artera infraorbitală.
Artera palatină ascendentă.
Arterele alveolare superioare.
Artera lingvală.
Din ramurile anterioare ale arterei carotide externe fac parte arterele:
Facială
Lingvală
Maxilară
Tiroidiană superioră
Occipitală
Unica ramură medie a arterei carotide externe e:
Artera maxilară.
Artera submentală.
Artera maxillară.
Artera supraorbitală.
Artera subclaviculară.
Artera meningiană medie e ramură a arterei:
Infraorbitale
Maxilare
Occipitale
Carotide interne
Carotide externe
Arterele alveolare superioare pornesc de la:
Artera facială.
Artera oftalmică.
De la artera facială pornesc:
Artera angulară.
Artera dorsală a nasului.
Artera labială inferioară.
Artera labială superioară.
Artera tiroidiană superioară lansează:
A. laryngea superior.
A. laryngea inferior.
R. infrahyoideus.
R. suprahyoideus.
R. sternocleidomastoideus
Indicaţi ramurile arterei temporale superficiale:
A. transversa faciei.
A. auricularis profunda.
Aa. auriculares anteriores.
A. zygomaticoorbitalis.
A. temporalis media.
De la artera lingvală pornesc:
A. submentalis.
A. sublingualis.
A. palatina ascendens.
A. palatina descendens.
Formaţiunile anatomice irigate de artera auriculară posterioară:
Labirintul membranos.
Pavilionul urechii.
Mucoasa cavităţii timpanice.
Mucoasa celulelor mastoidiene.
Membrana timpanică.
Artera tiroidiană superioară irigă:
Muşchii suprahioidieni.
Laringele.
Glanda submandibulară.
Faringele.
Traheea.
Artera lingvală vascularizează:
Dinţii inferiori.
Mandibula.
Glanda sublingvală.
Glanda parotidă.
Artera facială trimite ramuri spre:
Globul ocular.
Muşchii mimici ai feţei.
Maxilă.
Artera occipitală irigă:
Muşchiul sternocleidomastoidian.
Venterul anterior al digastricului.
Platisma.
Venterul posterior al digastricului.
Artera temporală superficială asigură cu sânge arterial:
Palatul moale.
Artera submentală porneşte de la:
A. occipitalis.
A. temporalis superficialis.
A. auricularis posterior.
Artera transversală a feţei e ramură a arterei:
Maxilare.
Faciale.
Temporale supraficiale.
Auriculare posterioare.
Occipitale.
Artera palatină ascendentă provine de la:
A. thyroidea superior.
A. pharyngea ascendens.
Artera timpanică posterioară:
Porneşte de la artera auriculară posterioară.
Este ramură a arterei stilomastoidiene.
Irigă pielea conductului auditiv extern.
Anastomozează cu ramuri de la artera facială.
E unica arteră care irigă mucoasa cavităţii timpanice.
Cu ramurile sale artera faringiană ascendentă vascularizează:
Muşchii faringelui.
Timpanul.
Pahimeningele cerebral.
Planşeul bucal.
Muşchii masticatori sunt vascularizaţi din:
A. ophthalmica.
Artera meningiană medie pătrunde în cavitatea craniului prin:
Foramen spinosum.
Foramen ovale.
Foramen lacerum.
Foramen rotundum.
Foramen jugulare.
Artera laringiană superioară îşi ia originea de la:
A. carotis communis.
Vena jugulară internă:
Este o continuare a sinusului sagital superior.
Începe la nivelul orificiului jugular.
Are bulbul superior şi inferior.
Este continuarea sinusului sigmoid.
La început este situată posterior de a. carotidă internă.
Venele diploice:
Sunt dotate cu valve.
Se află în substanţa spongioasă a oaselor craniului.
Comunică cu venele țesuturilor moi ale capului.
Se varsă direct în vena jugulară internă.
Comunică cu sinusurile pahimeningelui.
Din venele diploice fac parte:
Vena diploică frontală.
Vena diploică temporală anterioară şi posterioară.
Vena diploică mastoidiană.
Vena diploică occipitală.
Vena diploică parietală.
Venele emisariene:
Efectuează şuntarea sistemului venos intracranian cu cel extracranian.
Sunt amplasate în substanţa spongioasă a oaselor craniului.
Se varsă direct în vena jugulară externă.
Sunt afluenţi ai sinusului cavernos.
Vena jugulară internă are ca afluenţi extracranieni:
Venele faringiene.
Vena lingvală.
Vena occipitală.
Vena facială.
Vena tiroidiană inferioară.
Afluenţi extracranieni ai venei jugulare interne sunt:
Vena retromandibulară.
Vena tiroidiană superioară.
Vena oftalmică superioară.
Vena oftalmică inferioară.
Cu referinţă la venele gâtului:
Cele mari conţin valve.
Din ele face parte vena retromandibulară.
Există venele jugulare internă, externă şi anterioară.
Reprezintă vase ale sistemului caval superior.
Sunt afluenţi ai sistemului caval inferior.
Drenarea venoasă de la encefal are loc prin:
Vase venoase cu lumenul variabil.
Vase care constituie o singură cale de drenare.
Vase care nu anastomozează între ele.
Căi principale şi suplimentare.
Spaţiul subarahnoidian.
Refluxul sângelui de la tiroidă are loc în:
V. jugularis externa.
V. jugularis interna.
V. facialis.
V. brachiocephalica.
V. vertebralis.
Indicaţi variantele posibile de afluere a venei jugulare externe:
V. subclavia.
V. jugularis anterior.
V. azygos.
Unghiul venos (Pirogov).
V. axillaris.
Afluenţi ai venei jugulare externe sunt:
V. suprascapularis.
V. transversae colli.
V. lingualis.
V. infraorbitalis.
Venele oftalmice superioară şi inferioară afluează în:
Vena jugulară internă.
Sinusul cavernos.
Plexul pterigoid.
Vena maxilară.
Vena jugulară externă începe prin confluerea:
V. faciale.
V. occipitale.
V. auriculare posterioare.
V. retromandibulare.
Vv. emisariene.
În vena retromandibulară afluează:
Vv. auriculares anteriores.
Vv. temporales profundae.
Vv. maxillares.
V. submentalis.
