Indicați locul de inserție a musculus extensor carpi ulnaris
А. Os pisiforme.
B. Os hamatum
C. Os metacarpale V
D. Os triquetrum
E. Epicondylus medialis humeri.
Indicați care mușchi participă la adducerea mâinii
А. Мusculi flexor et extensor carpi ulnaris.
B. Мusculi flexor et extensor carpi radialis.
C. Мusculus pronator teres.
D. Мusculus palmaris longus.
E. Мusculi lumbricales.
Indicați care mușchi participă la adducerea degetelor mâinii spre degetul mijlociu
А. Мusculi lumbricales
B. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis.
C. Мusculi interossei palmares.
D. Мusculi interossei dorsales.
E. Мusculus extensor digitorum
Indicați care mușchi participă la abducerea degetelor mâinii de la degetul mijlociu
А. Мusculi lumbricales.
E. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis.
. Originea musculus flexor carpi radialis:
А. Epicondylus lateralis humeri
B. Epicondylus medialis humeri
C. Olecranon
D. Tuberositas radii
E. Fascia antebraţului
Originea musculus extensor digitorum:
E. Fascia antebrachii
Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:
A. Canale pentru nervi
B. Spaţii pentru artere
C. Teci sinoviale pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii
D. Burse sinoviale
E. Teci fibroase pentru vase limfatice şi vene
Fasciile membrului superior:
A. În regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară şi subscapulară
B. Fascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidul
C. De la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior şi posterior
D. Porţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule
E. În regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară şi laterală
Peretele medial al cavitas axillaris este format de:
А. Мusculus teres major
B. Мusculus triceps brachii.
C. Мusculus pectoralis minor
D. Мusculus serratus anterior
E. Мusculi teretis minor et major.
Limita laterală a foramen quadrilaterum e dată de:
А. Collum chirurgicum humeri
B. Caput longum musculi bicipitis brachii.
C. Caput longum musculi tricipitis brachii
D. Мusculus coracobrachialis.
E. Мusculi teres minor et major.
Limita medială a foramen quadrilaterum:
А. Collum chirurgicum humeri.
B. Caput longum musculi bicipitis brachii
C. Caput longum musculi tricipitis brachii.
E. Мusculus brachialis.
Limita inferioară a foramen trilaterum:
А. Мusculus biceps brachii.
B. Мusculus teres minor.
C. Мusculus teres major
D. Мusculus subscapularis
Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:
A. M. trapez
B. M. marele dorsal
C.M. infraspinos
D.M. subscapular
E.M. rotund mare
Peretele anterior al cavitaţii axilare este constituit din :
A. M. deltoid
B. M. pectoral mare
C. M. pectoral anterior
D. M. pectoral mic
E. M. biceps brahial
. Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris.
А. Мusculus deltoideus.
B. Мusculus pectoralis minor
C. Мusculus biceps brachii.
D. Мusculi teretis minor et major.
E. Мusculus pectoralis major
Numiți structurile anatomice, care constituie pereții canalis nervi radialis
А. Humerus.
B. Musculus biceps brachii
C. Musculus triceps brachii.
D. Musculus brachialis.
E. Мusculus coracobrachialis.
Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:
A. M. triceps brahial
B. M. pectoral mic
C. M. biceps brahial (capul scurt)
D. M. dinţat anterior
E. M. coracobrahial
Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de :
A. Tendonul capului lung al muşchiului biceps brahial
B. Tendonul capului lung al muşchiului triceps brahial
C. M. rotund mare
D. M. infraspinos
E. M. subscapular
Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de :
A.Tendonul capului lung al m. biceps brahial
B. Humerus
Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
A. Trigonul omoclavicular
B. Trigonul clavipectoral
C. Trigonul deltoideopectoral
D. Trigonul suprapectoral
E. Trigonul subpectoral
Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis:
А. Humerus
B. Musculus brachialis.
C. Musculus pronator teres.
D. Musculus brachioradialis.
E. Musculus biceps brachii.
Numiți șanțurile antebrațului:
А. Median
B. Radioulnar
C. Cubital
D. Radial
E.Ulnar
Fosa cubitală este delimitată de:
A. M. coracobrahial
B. M. brahial
C. M. brahioradial
D. M. supinator
E. M. pronator patrat
. Şanţul cubital anterior lateral este delimitat de:
A. M. biceps brahial
C. M. triceps brahial
D. M. brahioradial
E. M. pronator rotund
. Şanţul cubital anterior medial este delimitat de :
C. M. supinator
Şanţul radial este delimitat de:
A. M. flexor superficial al degetelor
B. M. flexor ulnar al carpului
C. M. flexor radial al carpului
D. M. palmar lung
E. M. brahioradial
. Şanţul median este delimitat de :
A. M. flexor profund al degetelor
B. M. palmar lung
D. M. flexor ulnar al carpului
E. M. flexor superficial al degetelor
Şanţul ulnar este delimitat de:
A. M. flexor lung al policelui
B M. flexor profund al policelui
C. M. flexor ulnar al carpului
D. M. pronator patrat
Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
A. Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi.
B. Sunt situaţi în trei planuri.
C. Cel mai profund muşchi din grup este m.opozant al policelului.
D. Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene
E. M.opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.
Muşchii eminenţei hipotenare:
A. Sunt în număr de patru
B. M.palmar scurt este inconstant
C. Cel mai superficial este opozantul degetului mic
D. Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul pisiform şi osul cu cârlig.
E. Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic.
Fasciile şi aponevrozele mâinii:
A. Fascia dorsală este cu mult mai subţire decât cea palmară
B. Spaţiul dintre eminenţele tenară şi hipotenară este ocupat de aponevroza palmară.
C. Aponevroza palmară este formată din fibre longitudinale şi transversale.
D. La baza oaselor metacarpiene fibrele transversale ale aponevrozei palmare formează lig.metacarpian superficial
E. De la porţiunile medială şi laterală ale fasciei palmare pornesc fascicule care se inseră pe fascia muşchilor interosoşi.
Retinaculele membrului superior:
A. Retinaculul flexorilor se extinde de la pisiform şi osul cu cârlig până la scafoid şi trapezoid
B. Retinaculul flexorilor transformă şanţul carpal în canalul carpal
C. Prin canalul carpal trec 2 teci sinoviale.
D. Fasciculele retinaculului flexorilor se dedublează lateral şi medial formând canalele radial şi ulnar ale carpului.
E. Spaţiul sub retinaculul extensorilor este divizat în 4 canale.
Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:
A. Tendonul m. flexor ulnar al carpului
B. Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
C. Tendonul m. flexor radial al carpului
D. Tendonul m. flexor lung al policelui
E. Tendonul abductorului lung al policelui
Topografia braţului:
A. Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial.
B. Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile superioară şi medie
C. Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi cel lateral ai tricepsului brahial
D. Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime.
E. Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.
Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului
А. Мusculus pronator teres
B. Мusculus triceps brachii
C. Мusculus biceps brachii
D. Мusculus brachialis.
E. Мusculus supinator