Prin osteogeneză desmală și condrală se dezvoltă:
Maxila
Osul nazal
Temporalul
Etmoidul
Cornetul nazal inferior
Ce reprezintă fontanelele?
Porţiuni cartilaginoase ale calvariei
Porţiuni membranoase ale calvariei
Suturile calvariei
Dereglări ale osteogenezei
Fisuri ale calvariei
Orizontala Frankfurt se referă la:
Cutia toracică
Craniu
Bazin
Coloana vertebrală
Membrul superior
Unghiul Camper se referă la:
Formaţiunea de la capătul anterior al suturii palatine mediane reprezintă:
Canalul inciziv
Apertura piriformă
Peştera mastoidiană
Fisura orbitară inferioară
Toate false
Orificiul delimitat de incizurile nazale ale maxilei e denumit:
Canal inciziv
Apertură piriformă
Peşteră mastoidiană
Fisură orbitară inferioară
Spațiul îngust dintre peretele lateral şi cel inferior al orbitei constituie:
La vârful orbitei se află:
Osul zigomatic
Fosa sacului lacrimal
Şanţul infraorbitar
Canalul optic
Fosa trohleară
Cu care canal se continuă inferior fosa pterigopalatină?
Infraorbitar
Palatin mare
Palatin mic
Condilar
Carotidian
Orbita comunică cu fosa pterigopalatină prin:
Orificiul rotund
Orificiul palatin mare
Fisura orbitară superioară
Canalul pterigoid
Fosa infratemporală comunică cu orbita prin:
Fisura pterigomaxilară
Fisura pietroscvamoasă
Posterior cavitatea nazală se deschide prin:
Canaliculul mastoidian
Canalul musculotubar
Canaliculul coardei timpanice
Canaliculul timpanic
Coane
Sfenoidul, maxila şi palatinul împreună delimitează:
Orificiul lacerat
Canalul nervului hipoglos
Orificiul jugular
Anterior vârful piramidei temporale delimitează:
Canalul pterigopalatin (palatin mare)
Oasele temporal şi occipital delimitează:
Bula etmoidală proemină:
În meatul nazal inferior
Pe peretele medial al orbitei
La baza apofizei zigomatice
Pe piramida osului temporal
În meatul nazal mediu
Canalul nazolacrimal se deschide:
Orificiile etmoidale se asociază cu:
Meatul nazal inferior
Peretele medial al orbitei
Baza apofizei zigomatice
Piramida osului temporal
Meatul nazal mediu
Apertura sinusului sphenoidal se deschide în:
Meatus nasi medius
Recesul sfenoetmoidal
Fossa pterygopalatina
Fossa cranii media
Toate corecte
Postero-lateral de corpul sfenoidului se deschide:
Canalul incisiv
Canalul carotid
Cavitatea nazală comunică cu cea bucală prin:
Fosa pterigopalatină comunică cu cavitatea nazală prin:
Foramen rotundum
Foramen sphenopalatinum
Foramen ovale
Fissura pterygomaxillaris
Canalis pterygoideus
Fosa pterigopalatină comunică cu cavitatea bucală prin:
Canalis palatinus major
Canalis condylaris
Cavitatea nazală comunică cu fosa pterigopalatină prin:
Canalis ethmoidalis posterior
Care oase formează paries inferior orbitae?
Maxilla
Os palatinum
Os sphenoidale
Os lacrimale
Os incisivum
În recesul sfenoetmoidal se deschide:
Orificiul incisiv
Apertura sinusului sfenoid
Infundibulul etmoidal
Celulele posterioare ale osului etmoid
Canalul nazolacrimal
Baza craniului se împarte în:
Baza anterioară
Baza posterioară
Baza externă
Baza laterală
Baza internă
Orificiile bazei externe a craniului, formate la unirea a două sau a mai multor oase:
Stiloid
Lacerat
Rotund
Orificiul extern al canalului carotid
Jugular
Bolta craniului este formată de:
Solzul osului frontal
Partea bazilară a occipitalului
Solzul temporalului
Oasele parietale
Corpul sfenoidului
Cu privire la craniul facial:
Osul hioid este palpabil deasupra cartilajului tiroid
Pe vârful coarnelor mari ale osului hioid se află tuberculi
Porţiunea anterioară a peretelui nazal superior e formată de lamela cribroasă a osului etmoid
La formarea septului nazal contribuie: spina nazală a frontalului, rostrul sfenoidal, crestele nazale ale oaselor nazale, palatine şi maxilare
Porţiunea posteroinferioară a septului nazal este dată de vomer
Cu privire la cavităţile craniului facial:
Pereţii mediali ai orbitelor sunt paraleli, iar cei laterali se află sub un unghi drept unul faţă de altul
Canalul optic se află la nivelul unirii peretelui superior al orbitei cu cel medial.
Sinusul frontal în unele cazuri se extinde în partea anteromedială a peretelui superior al orbitei.
Peretele orbitar inferior separă orbita de sinusul maxilar.
Peretele orbitar medial este cel mai gros şi mai rezistent dintre toţi pereţii orbitari.
Peretele medial al orbitei este format de:
Faţa orbitară a aripilor mari
Osul lacrimal
Aripele mici
Lamela orbitară a osului etmoid
Apofiza frontală a maxilei
Peretele inferior al orbitei este format de:
Faţa orbitară a osului zigomatic
Apofiza frontală a osului zigomatic
Fata orbitară a maxilei
Apofiza zigomatică a osului frontal
Apofiza orbitară a osului palatin
Peretele lateral al orbitei este format de:
Lamela laterală a apofizei pterigoide
Feţele orbitare ale aripilor mari ale osului sfenoid
Orbita comunică cu endobaza craniului prin:
Сanalul optic
Orificiile etmoidale
Fisura orbitară inferioară este delimitată de:
Osul frontal
Faţa orbitară a maxilei
Faţa orbitară a aripilor mari ale osului sfenoid
Orbita comunică cu cavitatea nazală prin:
Orificiul etmoid anterior
Canalul palatin mare
Orificiul etmoid posterior
La formarea peretelui nazal lateral participă:
Maxila (fața nazală a corpului și apofizei frontale)
Labirintul etmoid (fața lui medială)
Osul palatin (lama lui perpendiculară)
Septul osos al nasului este constituit de:
Spina nasalis a osului frontal
Lamela perpendiculară a osului etmoid
Lamela perpendiculară a osului palatin
Vomer
Cu privire la craniul în ansamblu:
Baza craniului este mai fragilă decât calvaria
Lamela internă a oaselor calvariei este mai rezistentă decât cea externă
Fosa craniană medie conţine lobii temporali ai emisferelor cerebrale
Orificiul jugular se localizează posterior de fisura pietrooccipitală
Orificiul spinos leagă fosa craniană medie cu fosa infratemporală
Cu privire la fosa craniană anterioară:
Lamela ciuruită a osului etmoid separă fosa craniană anterioară de cavitatea nazală
La nivelul lamei ciuruite se află orificiul orb şi orificiile canalelor etmoidale anterior şi posterior
Marginile mediale ale porţiunilor orbitare ale osului frontal acoperă labirintele etmoidale
La formarea fosei craniene anterioare participă 3 oase
Canalele etmoidale se formează la joncţiunea marginii laterale a lamei cribroase cu osul frontal
Cu privire la fosa craniană medie:
În partea centrală a ei se află canalul optic, şanţul prechiasmatic şi şaua turcească
În partea anterioară a şeii turceşti se află tuberculul, în cea posterioară – speteaza, iar în mijloc – fosa hipofizară
Anterior se află în raport cu orbitele, lateral cu fosa temporală, inferior cu fosa pterigopalatină
Posteromedial de orificiul oval se află orificiul lacerat
Cu privire la fosa craniană posterioară:
Este cea mai largă şi profundă din cele 3 fose craniene
Lateral este delimitată de partea mastoidiană a temporalului şi unghiul mastoidian al parietalului
Clivusul este separat de piramida temporală prin fisura petrooccipitală
Orificiul mastoidian se deschide în porţiunea superioară a şanţului sinusului transvers
Porţiunea anterioară a marei găuri occipitale este mai îngustă decât cea posterioară
In fosa craniană posterioară se deschid orificiile:
Oval
Acustic intern
Hipoglos
Sfenopalatin
Fosa infratemporală este delimitată de:
Apofiza pterigoidă a sfenoidului
Osul palatin
Osul temporal
Ramura mandibulei
Indicaţi cei 3 pereţi ai fosei pterigopalatine:
Anterior – tuberculul maxilei
Lateral – apofiza pterigoidă
Posterior– baza apofizei pterigoide
Medial – lamela perpendiculară a osului palatin
Superior – arcul zigomatic
Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul feminin:
Protuberanţa mentală e bine evidenţiată
Unghiul mandibulei e înclinat spre interior
Orbitele mai mari, distanța între ele mai mică
Arcurile superciliare mai slab pronunţate
Apofiza mastoidiană e slab pronunţată
Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul masculin:
Raportul dintre craniul facial și cel cerebral este de 1:4,04
Arcurile superciliare şi glabela sunt bine pronunţate
Cu privire la meaturile acustice. Meatul extern:
E delimitat de partea timpanică a osului temporal
Se deschide pe faţa posterioară a piramidei temporale
Conţine vase sangvine şi nervi
Serveşte pentru transmiterea undelor sonore
Se află lateral de cavitatea timpanică
Cu privire la meaturile acustice. Meatul intern:
Se localizează în partea timpanică a osului temporal
Prin osificare desmală se dezvoltă:
Frontalul
Parietalul
Solzul occipitalului
Prin osificare condrală se dezvoltă:
Sfenoidul
Mandibula
Şanţul sinusului sagital superior:
Trece pe solzul osului frontal, marginea sagitală a parietalului şi solzul occipitalului
Se termină la nivelul orificiului jugular
Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital
Este rectiliniu
Se termină în confluiența sinusurilor
Şanţul sinusului sigmoidian:
Se termină nivelul orificiului jugular
Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital
Se află pe marginea superioară a piramidei osului temporal
Şanţul sinusului pietros superior:
Se termină la nivelul sinusului sigmoid
Şanţul sinusului transvers:
Se termină în sectorul superior al şanţului sigmoidian
Osul temporal:
Are atribuție la aparatul auditiv
Fosetă trohleară
Lamă perpendiculară
Linii nucale
Canal carotidian
Osul sfenoid:
Aripi mici
Fisura orbitală superioară
Șanțul prechiasmatic
Creasta infratemporală
Orificiul spinos
Unghi sfenoid
Lamelă orbitară
Canal optic
Osul parietal:
Tubercul faringian
Foveole granulare
Șanțul sinusului sigmoid
Lamă cribroasă
Şanţ al sinusului sigmoidian
Apofiză clinoidă posterioară
Apertura canaliculului vestibular
Osul etmoid:
Cornet nazal suprem
Șanţ al sinusului sagital superior
Linie nucală inferioară
Vomerul:
Aripi
Tubercul marginal
Os al viscerocraniului
Formează septul nasal
Maxila:
Are corp și 4 apofize
Orificiul infraorbitar
Fața infratemporală
Şanţ lacrimal
Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a corpus maxillae:
Fossa canina
Sulcus infraorbitalis
Foramen infraorbitale
Tuber maxillae
Juga alveolaria
Formaţiuni anatomice situate pe processus alveolaris mandibulae?
Alveolae dentales
Septa interalveolaria
Septa interradicularia
Şanţul sinusului sigmoid traversează:
Osul occipital
Osul sfenoid
Osul parietal
Orificiul orb
Creasta cocoșului
Orificiul acustic intern
Care oase participă la formarea fossa cranii anterior?
Os frontale
Os ethmoidale
Os parietale
În fosa craniană medie se disting:
Orificii localizate în fossa cranii media?
Foramen spinosum
Foramen magnum
Foramen lacerum
Foramen jugulare
Foramen caecum
Comunicărle fossa cranii media cu orbita:
Canalis opticus
Fissura orbitalis inferior
Fissura orbitalis superior
Orificii din fosa craniană posterioară:
Orificiul mare occipital
Orificiul sfenopalatin
Comunicări din fossa cranii posterior spre exobaza craniului:
Apertura canaliculi vestibuli
Cu privire la fosa infratemporală:
Fisura orbitală inferioară
Orificiul oval și spinos
Pereţi ai fossa infratemporalis:
Lamina lateralis processus pterygoideus
Lamina medialis processus pterygoideus
Lamina perpendicularis ossis palatini
Os zygomaticum
Comunicările fossa infratemporalis:
Cu privire la comunicările fosei pterigopalatine:
Evidenţiaţi formaţiunile anatomice care formează pereţii fosei pterigopalatine:
Processus pterygoideus
Ramus mandibulae
Processus pyramidalis
Cu privire la meatul nazal superior:
Cu privire la meatul nazal mediu:
Apertura sinusului etmoid
Celulele anterioare ale osului etmoid
Apertura sinusului maxilar
Cu privire la meatul nazal inferior:
Cu privire la topografia craniului. Peretele superior al orbitei:
Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic şi frontal
Fosa glandei lacrimale
Cu privire la peretele inferior al orbitei:
Apofiza orbitală a palatinului
Cu privire la peretele lateral al orbitei:
Format de 2 oase: sfenoid şi zigomatic
Orificiul zigomatico-orbitar
Care oase formează paries lateralis orbitae?
Care oase formează paries medialis orbitae?
Cu privire la peretele medial al orbitei:
Orificiul etmoidal posterior
Orificii localizate în pereţii orbitei:
Foramen ethmoidale anterius
Foramen ethmoidale posterius
Foramen zygomaticoorbitale
Se asociază cu osul temporal:
Cavitatea timpanică
Se asociază cu fisura pietrotimpanică:
Orificiul inferior al canaliculului timpanic
Nervii cranieni VII şi VIII
Coarda timpanică
Ramura auriculară a nervului vag
Cu privire la asocierea orificiului stilomastoidian:
Nervul facial
Cu privire la asocierea canaliculului mastoidian:
Fosa jugulară
Cu privire la asocierea meatului acustic intern:
Fosa craniană posterioară
Care oase formează septul nazal osos?
Care oase formează peretele lateral al cavităţii nazale?
Care din sinusurile paranazale se deschid în meatul nasal mediu?
Sinus sphenoidalis
Sinus frontalis
Cellulae ethmoidales anteriores et mediae
Cellulae ethmoidalis posterior
Sinus maxillaris
Care oase formează palatul osos?
Os hyoideum
Particularităţile craniului nou-născutului:
Prezenţa fontanelelor
Tuberii frontali şi parietali bine pronunţaţi
Volum redus al cavităţilor sinusurilor paranasale
Lipsa apofizelor mastoidiene
Prezenţa sinostozei sfenooccipitale