Monismul este:
A. Recunoașterea a mai multor elemente ca principiu primar al lumii.
B. Unitatea realității obiective și celei subiective.
C. Concepție filosofică potrivit căreia la baza tuturor fenomenelor lumii se află un principiu, fie material, fie spiritual.
D. Nici o variantă corectă.
E. Toate variantele corecte.
Dualismul este:
A. Recunoașterea unității dintre spirit și materie ca principii primare ale lumii.
B. Realitatea care există în interiorul conștiinței umane.
C. Concepție filosofică potrivit căreia omul este centrul și scopul universului.
D. Compartiment al filosofiei ce studiază principiile fundamentale ale filosofiei.
E. Existența tuturor fenomenelor realității.
Enunțul ,,Cunoaște-te pe tine însuți” a fost formulat de către:
A. Hipocrate.
B. J. W. Goethe
C. Immanuel Kant.
D. Dimitrie Cantemir.
E. Socrate.
Antropocentrismul este:
A. Concepție filosofică potrivit căreia omul este centrul și scopul universului.
C. Sfera interacțiunii vitale a naturii.
D. Sfera activității raționale a omului ca stadiu superior de dezvoltare a biosferei.
E. Sfera interacțiunii vitale a societății.
Conștiința este:
A. Percepere a obiectelor înconjurătoare.
B. Nivelul superior de activitate spirituală a omului ca ființă socială.
C. Capacitatea de a judeca, ce permite cunoașterea totului ce este relativ, profan, finit.
D. Percepere a fenomenelor înconjurătoare.
E. Nici o variantă corectă.
Cine a susținut ideea că inconștientul este cauza și sursa afecțiunilor fizice?
A. K. G. Jung.
B. S. Freud.
C. B. Spinosa.
D. V. Vernadski.
E. R. Descartes.
Teoria mecanizării corpului uman a fost propusă de către:
A. E. Cassell.
B. R. Descartes.
C. C. Bernard.
D. L. Pasteur.
E. J. S. Mill.
Modelul umanist a fost propus de către:
A. R. Descartes.
B. E. Cassell.
C. Galen.
D. W. Harvey.
E. R. Virchow.
În Grecia Antică boala era privită ca:
A. Pedeapsă din partea zeilor.
B. Dezechilibru între humori.
C. Disfuncția unui organ.
D. ”Căderea” în păcat.
Sănătatea este:
A. Absența bolii simțite.
B. O stare de bine din punct de vedere fizic.
C. Lipsa stării de rău.
D. Absența neputinței.
E. O stare de bine din punct de vedere fizic, mintal și social.
Localizarea bolii în organe a fost descoperită de:
A. Andreas Vesalius.
B. Rudolf Virchow.
C. Alfred Tauber.
D. Giovanni Battista Morgagni.
E. Hipocrat.
În sens fiziologic boala este:
A. Devierea de la norma funcțională.
B. O stare de rău.
C. Absența sănătății.
D. Trăirea disfuncției.
Timpul este:
A. Bidimensional.
B. Unidimensional.
C. Tridimensional.
D. Paralel.
Dialectica drept teorie este:
A. Una dintre cele mai generale legități ale dezvoltării existenței și cunoașterii.
B. Fundamentarea, justificarea și analiza concepției despre lume.
C. Metodă de gândire care privește fenomenele și procesele naturii ca ceva separat.
D. Ansamblu de cunoștințe separate de dezvoltarea existenței.
E. Una dintre cele mai individualizate legi despre dezvoltarea existenței.
Spațiul este:
A. Modul de existență a materiei ce exprimă proprietatea obiectelor și a fenomenelor de a avea întindere, dimensiuni, structuralitate și interacțiune.
B. Modul de existență a materiei care reflectă durata, coexistența, succesiuneaschimbării și dezvoltării sistemelor materiale.
C. ”Căderea” în păcat.
D. Existența lucrurilor produse de om.
E. Modul de existență a spiritului ce exprimă proprietatea obiectelor și a fenomenelor de a avea întindere, dimensiuni, structuralitate și interacțiune.
Inconștientul este:
A. Parte a psihicului ce constă dintr-o totalitate de procese, operații și stări ce nu sunt reprezentate în câmpul conștient al subiectului.
B. Categoria filosofică pentru desemnarea laturii spirituale a vieții societății.
C. Unitatea fizicului și spiritualului.
D. O entitate independentă.
E. Devierea de la norma funcțională.
Conștiința socială este:
A. Categoria filosofică pentru desemnarea laturii spirituale a vieții societății.
B. Existența lucrurilor produse de om.
Principiul conexiunii universale este:
A. Concepție conform căreia toate obiectele și fenomenele realității se găsesc în diferite relații, legături și interdependențe.
B. Teoria despre cele mai generale legități ale dezvoltării existenței și cunoașterii.
C. Percepere a obiectelor și fenomenelor înconjurătoare.
D. Existența tuturor fenomenelor realității.
Principiul dezvoltării este:
A. Concepție conform căreia toate obiectele și fenomenele realității segăsesc în permanentă schimbare, dezvoltare.
B. Teorie despre existența ca atare.
C. Realitate obiectivă, care există independent de conștiința omului.
D. Teoria despre cele mai generale legități ale dezvoltării existenței și cunoașterii.
E. Concepție filosofică conform căreia obiectele și fenomenele realității nusegăsesc în permanentă schimbare, dezvoltare.
Gândirea este:
A. Capacitatea de analiză și sinteză, de a căpăta cunoștințe noi și de a le folosi în diferite condiții.
B. Capacitatea individului de a înregistra, păstra și reproduce cunoștințele.
C. Categoria filosofică pentru desemnarea laturii spirituale a individului.
D. Realitate obiectivă, care există independent de conștiința omului.
E. Incapacitatea omului analiză și sinteză, de a căpăta cunoștințe noi și de a le folosi în diferite condiții.
Cunoașterea este :
A. Formă înnăscută.
B. Proces social-istoric de activitate creatoare a omului.
C. Studiul despre experiența senzorială.
D. Relatarea formelor văzute a lumii.
E. Nici o variantă.
Cunoștință înseamnă:
A. Idei și teorii, adevăr și rezultatul procesului de cunoaștere.
B. Idei și teorii neadevăratedespre procesul de cunoaștere.
C. Concepții nejustificate despre părțile corpului uman.
D. Proces autonom al existenței umane.
Procesul de cunoaștere este unul:
A. Fiziologic, psihic și social.
B. Biologic, uman și filosofic.
C. Social, psihic și normativ.
D. Fiziologic, genetic și intuitiv.
E. Filosofic, normativ și subiectiv.
Formele de cunoaștere sunt:
A. Cotidiană.
B. Preștiințifică și Științifică.
C. Religioasă.
D. Artistică.
E. Toate variantele.
Procesul de cunoaștere include:
A. 4 niveluri.
B. 3 niveluri.
C. 2 niveluri.
D. Nu include nici un nivel.
E. Un nivel.
Gnoseologia este:
A. Domeniu filosofic sau teoria cunoașterii.
B. Teoria gândirii corecte.
C. Teoria existenței.
D. Domeniu filosofic ce studiază cunoașterea proceselor culturale.
E. Teorie filosofică care ajută la cunoașterea fenomenelor supranaturale.
Subiectul cunoașterii este:
A. Omul fără conștiință.
B. Lumea din jur.
C. Omul.
D. Știința
E. Omul și natura.
Obiectul cunoașterii este:
A. Omul, orice proces, obiect sau fenomen al cunoașterii.
B. Ceea ce este de necunoscut.
C. Omul și iluziile sale.
D. Orice proces care nu există.
E. Toate variantele sunt corecte.
59. Factorii implicați în procesul de cunoaștere sunt:
A. Obținerea cunoștințelor și stabilirea neadevărului.
B. Relația cognitivă și produsul cunoștințelor.
C. Relații și iluzii cognitive și obiectul cunoștințelor.
D. Cunoaștereafenomenelor sociale.
E. Relații profesionale în viața omului.
Doctrină în filozofie care se referă la experiență senzorială se numește:
A. Epistemologie.
B. Gnoseologie.
C. Axiologie.
D. Empirism.
E. Metafizica.
