CS. Sunt situați în bulb nucleii, CU EXCEPŢIA:
Ambiguu
Dorsal al nervului X
Gracilis
Salivator inferior
Interpus
Nucleul motor al unuia din următorii nervi cranieni se află în bulb:
VI
IX
VII
V
. III
CS. Nucleul senzitiv al unuia din următorii nervi cranieni se află în bulb:
XI
III
XII
CS. Striaţiile acustice reprezintă axonii neuronilor situaţi în:
Nucleul cohlear dorsal
Nucleul cohlear ventral
Corpul geniculat medial
Corpul geniculat lateral
Cortexul temporal
Puntea face parte din:
Prosencephalon
Myelencephalon
Metencephalon
Mesencephalon
Toate false
CS. Nucleul motor al unuia din următorii nervi cranieni se află în punte:
X
CS. Nucleii senzitivi ai unuia din următorii nervi cranieni se află numai în punte:
VIII
CS. Axonii neuronilor din nucleul ambiguu inervează muşchii:
Limbii
Extrinseci ai globului ocular
Laringelui
Pavilionului urechii
Masticatori
CS. În nucleul ambiguu au originea fibrele motorii ale nervilor:
V, VI, VII
III, VI, VII
O, IX, X
IX, X, XI
V, VII, IX
CS. Care dintre următorii nuclei nu ţine de rombencefal?
Nucleus fastigii
Nucleus gracilis
Nucleul olivar inferior
Nucleii nervului vag
Nucleul oculomotor accesoriu
CM. Limitele bulbului rahidian se află la nivelul:
Coliculilor superiori ai lamei cvadrigemene
Marginii inferioare a punții
Adeziunii intertalamice
Orificiului occipital mare
Orificiului vertebrei C1
CM. Bulbul rahidian prezintă următoarele formațiuni:
Pedunculi cerebrali
Piramidele bulbare
Tuberculi cuneaţi
Tuberculi mamilari
Olivele
CM. Medula oblongată prezintă la exterior:
Șanțuri laterale
Șanțul terminal
Fisura longitudinală
Tuberculul cuneat
Piramidele
CM. În bulbul rahidian se localizează centrii:
Olfactiv
Vizual
Respirației
Acustic
Circulației sangvine
CM. În bulb se află nucleii motori de origine ai următorilor nervi cranieni:
CM. În bulb se află nucleii senzitivi ai nervilor cranieni:
CM. În bulb, pe linia mediană, se găsesc nucleii:
Nervului hipoglos
Dorsal al vagului
Raphe magnus
Raphe pontis
CM. Nucleul cohlear dorsal e conectat în special la:
Nucleul vestibular superior
Talamus
Formaţia reticulată
Nucleii corpului trapezoid
Nucleii lemniscului lateral
CM. Piramidele bulbului rahidian:
Se află medial de rădăcinile nervului hipoglos
Se află medial de olive
Constau în special din fibre descendente
Constau din fibre care toate se încrucişează în bulb
Constau din fibre care reprezintă axonii neuronilor situaţi în gyrus precentralis
CM. La medulla oblongata:
Oliva se află între piramidă şi pedunculul cerebelos inferior
Nervul vag porneşte între piramidă şi olivă
Decusaţia piramidală are loc în şanţul median posterior
Tuberculum gracilе se află posterior în imediată apropiere de linia mediană
Nucleul spinal al nervului trigemen se află dorsolateral
CM. În medulla oblongata se află nucleii:
Salivator superior
Ai tractului solitar
Motor al nervului trigemen
CS. Care dintre nervii cranieni apare din encefal între piramidă şi olivă?
Abducens
Trigemen
Accesor
Hipoglos
Glosofaringian
CM. Puntea:
Conţine nuclei, prelungirile neuronilor cărora pornesc spre cerebel
Conţine nuclei care leagă cortexul cerebral cu cortexul cerebelos
Este situată pe clivus
Se află anterior de artera bazilară
Se află superior faţă de emergenţa nervului facial
Prin marginea sa superioară porneşte nervul trigemen
Conţine în partea sa anterioară (bazilară) nucleii proprii
Conţine în partea sa anterioară tracturile corticospinale (piramidale)
E legată de cerebel prin pedunculii cerebeloşi superiori
Conţine continuarea lemniscului medial
CM. Următorii nuclei se află în punte:
Motor al nervului facial
Oculomotor
Spinal sau descendent al nervului trigemen
CS. În punte se află următorii nuclei, EXCEPTÂND nucleul:
Motor al nervului VI
Senzitivi ai nervului VIII
Senzitiv al nervului V
CM. Lemniscul medial:
E format din fibre care emerg în special din nucleii gracilis şi cuneatus din partea sa
Reprezintă o parte din calea proprioceptivă spre cortexul cerebral
Formează o bandeletă de fibre situată în punte deasupra corpului trapezoid
Formează o bandeletă de fibre situată în bulb în sens anteroposterior
Se termină în nucleul anterior al talamusului
CS. Cerebelul este situat:
In etajul superior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
În etajul mediu al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
În etajul inferior al cutiei craniene, înaintea trunchiului cerebral
În etajul inferior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
În etajul superior al cutiei craniene, înapoia trunchiului cerebral
CS. Cerebelul este alcătuit din:
O parte anterioară – paleocerebel, una posterioară – neocerebel, unite prin cea mijlocie – arhicerebel
O parte anterioară – neocerebel, una posterioară – paleocerebel, unite printr-o parte mijlocie – arhicerebel
O parte anterioară şi una posterioară – emisfere cerebeloase – unite printr-o parte mijlocie – vermis
Două părţi laterale – emisfere cerebeloase, unite printr-o parte mediană – lobulul floculonodular
Trunchi și emisfere
CS. Lobul floculonodular aparţine:
Vermisului
Emisferelor cerebeloase
Paleocerebelului
Neocerebelului
Arhicerebelului
CS. Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin:
Trei perechi de pedunculi cerebrali care îl leagă de bulb, punte şi mezencefal
Fibre eferente şi aferente grupate în trei perechi de pedunculi cerebrali
Trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din trei straturi celulare dintre care cel mai important este cel mijlociu al celulelor Purkinje
Trei perechi de pedunculi cerebeloşi formaţi din substanţa cenuşie la suprafaţă şi albă în interior
Cele trei perechi de pedunculi cerebeloşi alcătuiţi din fibre aferente şi eferente îl leagă de bulb, punte şi mezencefal
CS. Cerebelul este legat de bulb prin:
Fibre aferente
Fibre eferente
Pedunculii cerebeloşi mijlocii
Pedunculii cerebeloşi inferiori
Pedunculii cerebeloşi superiori
CS. Cerebelul este alcătuit din substanţa cenuşie şi substanţa albă dispuse astfel:
Substanţa albă la suprafaţă-scoarţa cerebeloasă, substanţa cenuşie la interior - nucleii cerebeloşi
Substanţa cenuşie la suprafaţă-scoarţa cerebeloasă şi substanţa albă la interior - nucleii cerebeloşi
Substanţa cenuşie la suprafaţă-scoarţa cerebeloasă şi la interior - nucleii cerebeloşi cu substanţa albă
Substanţa albă la periferie-scoarţa cerebeloasă şi la interior - nucleii cerebeloşi, substanţa cenuşie la interior între scoarţă şi nuclei
Trei straturi alternative, cel mai important fiind cel mijlociu, al celulelor Purkinje
CS. Scoarţa cerebeloasă este alcătuită din:
Fibre cu origine corticală
Stratul celulelor Purkinje
Fibre cu origine medulară
Trei straturi celulare
Fibre comisurale
CS. Fibrele de asociaţie ale cerebelului fac legătura între:
Cerebel şi măduvă
Cerebel şi trunchiul cerebral
Cerebel şi talamus
Cerebel şi scoarţa cerebrală
Cortexul cerebelos al foliilor vecine
CS. Cerebelul primeşte în special aferenţe:
Tactile
Interoceptive
Proprioceptive
Toate tipurile de sensibilitate
Termice şi doloroase
CS. De la cerebel pornesc eferenţe spre:
Epitalamus
Oliva inferioară
Hipotalamus
Bulbul rahidian
Globul palid
CS. Cerebelul se unește cu segmentele adiacente ale encefalului prin:
Pedunculii cerebrali
Pedunculii cerebeloși
Emisferele cerebeloase
Vermisul cerebelului
Capsula internă
CS. Pedunculii cerebeloși superiori leagă cerebelul cu:
Diencefalul
Mielencefalul
Mezencefalul
Prozencefalul
Puntea
CS. Pedunculii cerebeloși inferiori leagă cerebelul cu:
Medula spinală
Emisferele cerebrale
CS. Pedunculii mijlocii leagă cerebelul cu:
Substanța neagră
Nucleul Iacubovici
Puntea Varolio
Creierul intermediar
CS. De la medial spre lateral pedunculii cerebeloşi sunt situaţi în ordinea următoare:
Mediu – superior – inferior
Inferior – mediu – superior
Superior – inferior – mediu
Mediu – inferior – superior
Superior – mediu – inferior
CM. Cerebelul prezintă următoarele formațiuni:
Emisfere cerebeloase
Pedunculi cerebeloși
Vermisul
Șanțul bazilar
CS. Cerebelul trimite eferenţe la următoarele formaţiuni, EXCEPTÂND:
Talamusul
Nucleul roşu
Tuberul cenușiu
Nucleii vestibulari
CS. În pedunculii cerebeloşi superiori se găsesc următoarele căi, EXCEPTÂND:
Tractul spinocerebelos ventral
Tractul spinocerebelos dorsal
Fibrele cerebelorubrale
Fibrele cerebelotalamice
Fibrele cerebeloreticulare
CS. Cerebelul include următorii lobi:
A. Câte 2 laterali de fiecare parte (anterior-paleocerebel, posterior-neocerebel) uniţi printr-o porţiune mediană-vermis
2 laterali-emisfere cerebeloase, uniţi cu o formaţiune mediană-lobul floculonodular
Anterior-paleocerebel, posterior-neocerebel şi lobul floculonodular-arhicerebel
Câte 2 laterali de fiecare parte (cei anteriori formând paleocerebelul, cei posteriorineocerebelul), uniţi prin vermis şi lobul floculo-nodular
Anterior-paleocerebel, mijlociu-vermis, superior-lobul floculonodular
CM. Substanța cenușie a cerebelului formează:
Cortexul cerebral
Nuclei bazali
Cortexul cerebelos
Nuclei cerebeloşi
CM. Spre cerebel trec fibre de la:
Măduva spinării
Trunchiul cerebral
Scoarţa cerebrală
CM. Din nucleii cerebeloși fac parte:
Nucleul emboliform
Nucleul roșu
Nucleul dințat
Nucleul globos
CM. Spre cerebel sosesc fibre de la:
Nucleii bazali
Puntea lui Varolio
CM. Spre cerebel sosesc fibre (aferenţe) de la:
Diencefal
Olivă
CM. De la cerebel pornesc fibre eferente spre:
Coliculii qvadrigemeni
Coarnele anterioare ale măduvei spinării
CM. De la cerebel pornesc eferenţe spre:
Mezencefal
Corpul striat
CM. Substanţa cenuşie a cerebelului se localizează:
În cortex
Reticular în toate componentele
În nucleii cerebeloşi
În pedunculii cerebeloşi
În pedunculul flocular
CM. În componenţa cerebelului intră:
Vermisul cerebelos
Lobul floculonodular
. Istmul rombencefalic
CM. Cerebelul este situat:
În etajul inferior al cutiei craniene
În continuarea pedunculilor cerebrali
Înapoia trunchiului cerebral
În etajul anterior al cutiei craniene
În spaţiul intradural
CM. Pedunculii cerebeloşi superiori:
Conţin fibre ale tractului spinocerebelos posterior
Conţin fibre ale tractului spinocerebelos ventral
Conţin fibre ale tractului cerebelotegmental
Conţin fibre care se încrucişează în mezencefal
Conţin fibre care pornesc spre thalamus
CM. Cerebelul:
Prin pedunculii cerebeloşi inferiori primeşte fibre asociate cu propriocepţia
Are conexiuni cu lobul frontal prin pedunculul cerebelos superior şi talamus
Nu conţine altă substanţă cenuşie decât cea din cortexul cerebelos
Cortexul lui are o structură uniformă
Primeşte fibre de la nucleul olivar mai ales din partea sa
