Proprietatea privata a aparut ca urmare a:
formarii si dezvoltarii statelor nationale
marilor descoperiri geografice
dezvoltarii factorilor de productie si a crearii plusprodusului
extinderii capitalismului pe intreg globul
La baza aparitiei si dezvoltarii economiei mondiale sta (stau):
forma capitalista a proprietatii private
dezvoltarea organizarii statale
marile descoperiri geografice
aparitia manufacturilor
Germenii pietei mondiale au aparut in secolul:
XIII
XIV
XV
XVI
Tara care a dominat piata mondiala in perioada manufacturera a fost:
Anglia
Olanda
Belgia
Franta
Olanda a ajuns la punctul culminant al puterii sale comerciale in secolul:
XVII
Economia inchisa a trebuit sa cedeze locul economiei deschise, orientata catre piata, in momentul:
formarii pietei interne
centralizarii puterii politice
aparitiei Companiilor Indiilor Orientale
crearii marilor manufacturi
Adevaratul salt al vietii economice la nivel internatinoal s-a produs in perioada:
manufacturiera
marii industrii masiniste
aparitiei societatilor transnationale
trecerii la societatea informationala
Tara care a dominat piata mondiala in perioada masinista a fost:
In centrul politicii economice a statelor nationale, in stadiul mondializarii prin comert exterior, se afla:
echilibrarea balantei comerciale
echilibrarea balantei de plati externe
echilibrarea produsului intern brut
echilibrarea venitului national
In centrul politicii economice a statelor nationale, in stadiul mondializarii prin investitii straine, se afla:
Printre trasaturile caracteristice economiei mondiale nu se numara:
economia mondiala este expresia unui sistem de interdependente
in cadrul economiei mondiale, se remarca o alternare a fazelor de expansiune cu cele de recensiune
economia mondiala este omogena
economia mondiala este eterogena
Economia mondiala se caracterizeaza prin:
unitate
diversitate
omogenitate
unitate in diversitate
Echilibrul economiei mondiale are un caracter:
monovalent
relativ
general
absolut
de tendinta
dinamic
de autoperfectionare
Printre componentele fundamentale ale sistemului economiei mondiale se numara:
diviziunea mondiala a muncii
economiile nationale
relatiile economice internationale
piata mondiala
societatile transnationale
organizatiile economice interstatale
Printre elementele derivate (de conexiune) ale sistemului economiei mondiale se numara:
relatiile economice transnationale
Printre elementele derivate (de conexiune) ale sistemului economiei mondaile se numara:
Din punct de vedere macroeconomic, economia unei tari poate fi structurata pe:
agenti economici
piete
fluxuri financiare
ramuri de activitate
sectoare de activitate
O societate transnationala este o firma care:
si-a extins activitatea economico-financiara dincolo de granitele tarii de origine
activeaza numai in perimetrul national al tarii de origine
activeaza numai in afara perimetrului national al tarii de origine
si-a orientat activitatea numai catre sectorul financiar-bancar
Premisa a integrarii economice interstatale:
un nivel de dezvoltare diferentiat al tarilor candidate
vointa politica liber exprimata a tarilor candidate
o orientare politica asemanatoare a tarilor candidate
afinitati culturale intre tarile candidate
Din punct de vedere istoric, diviziunea mondiala a muncii a aparut ca urmare a:
organizarii productiei in manufacturi
trecerii la marea industrie mecanizata
regionalizarii economiei mondiale
globalizarii economiei mondiale
Piata mondiala reprezinta:
ansamblul legaturilor dintre economiile nationale
ansamblul relatiilor dintre organizatiile economice interstatale
ansamblul relatiilor existente intre statel lumii
ansamblul tranzactiilor care au loc intre agenti economici de pe intreg globul
Printre scopurilor OCDE se numara:
intensificarea procesului de globalizare a economiei mondiale
intensificarea procesului de integrare economica a tarilor membre
mentinerea stabilitatii financiare a tarilor membre
mentinerea ordinii economice mondiale actuale
Printre trasaturile comunce ale tarilor membre OCDE nu se numara faptul ca:
toate aceste state sunt tari industriale
nivelul de trai in aceste tari este cel mai ridicat din lume
structurarea exporturilor se caracterizeaza prin ponderi ridicate ale produselor manufacturate
structura economiilor nationale se caracterizeaza prin ponderea superioara a sectorului primar
Printre trasaturile comune ale tarilor membre OCDE nu se numara faptul ca:
structura exporturilor se caracterizeaza prin ponderi ridicate ale materiilor prime
structura economiilor nationale se caracterizeaza prin ponderea superioara a sectorului secundar si, mai ales, a celui tertiar
Care dintre urmatoarele state dezvoltate au sarit peste etapa de dezvoltare feudala?
Germania
Marea Britanie
SUA
Modelul economic japonez se caracterizeaza prin:
rolul jucat de stat
rolul jucat de sindicate
rolul ocupat de schimburile economice internationale
faptul ca nu a cunoscut feudalismul
Refacerea si relansarea economiei japoneze, dupa cel de-al II-lea razboi mondial, s-a realizat pe baza:
unei stranse cooperari intre stat si firme
dezvoltarii industriei militare
incurajarii investitiilor straine
planificarii centralizate
Tarile membre G8 sunt:
SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada, Rusia
SUA, Australia, Germania, Franta, Marea Britanie, Canada, Rusia, Japonia
SUA, Germania, Italia, Australia, Franta Canada, Rusia, China
SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Suedia Rusia
Scopul principal al construirii G7 (8) a fost:
impartirea sferelor de influenta intre marile puteri
extinderea capitalismului la scara mondiala
coordonarea politicilor macroeconomice ale tarilor membre
finantarea tarilor in dezvoltare
Din anul 2002, G7 s-a transformat in G8, prin includerea in acest grup a:
Chinei
Rusiei
Indiei
Braziliei
Desi inclusa in grupul celor 8, Rusia se afla mult in urma celorlalte tari membre, din p.d.v. a:
puterii militare
potentialului economic
resurselor naturale
modului de valorificare al potentialului economic
Printre instrumentele utilizate de polititca comerciala nu se numara:
mijloacele tarifare
mijloacele netarifare
mijloacele de promovare si stimulare
mijloacele de control
Tariful vamal de import este considerat a fi:
principalul instrument de protectie a economiei nationale
principalul instrument de stimulare a schimburilor comerciale internationale
principalul instrument de promovare al exporturilor
principalul instrument de promovare al importurilor
Taxa vamala reprezinta:
un impozit indirect perceput asupra marfurilor exportate
un impozit indirect perceput asupra marfurilor importate
un impozit direct perceput asupra marfurilor importate
un impozit direct perceput asupra marfurilor exportate
Taxa vamala efectiva indica:
gradul de protectie pe care il aplica statul asupra valorii de folosinta a produsului finit importat
gradul de protectie pe care il aplica statul asupra valorii adaugate incorporate in produsul finit importat
gradul de protectie pe care il aplica statul asupra valorii adaugate incorporate in produsul finit exportat
gradul de protectie pe care il aplica statul asupra valorii de folosinta a produsului finit exportat
Din politica vamala nu fac parte:
suprataxele temporare de import
taxele de compensatie
taxele de scont
taxele antidumping
Politica netarifara are ca scop principal:
inconjurarea exporturilor
descurajarea exporturilor
incurajarea importurilor
descurajarea importurilor
Printre mijloacele utilizate de politica netarifara nu se numara:
prohibitiile la import
taxele vamale
restrictiile cantitative
restrictiile calitative
Printre mijloacele de promovare a exporturilor nu se numara:
incheierea de tratate comperciale, bilaterale si multilaterale
sprijinirea prin fonduri de la buget a participarii firmelor la expozitii si targuri internationale
informarea firmelor asupra posibilitatiilor de export existente in diferite tari
restituirile de taxe vamale la importul de marfuri utilizate in productie de export
Mijloc fiscal de stimulare a eporturilor:
subventiile directe
subventiile indirecte
restituirile de taxe vamale la importul de marfuri utilizate in productia de export
devalorizarea monedei nationale in raport cu valutele straine
Mijloc bugetar de stimulare a exporturilor:
reducerile sau scutirile pe impozitul pe profit la productia marfurilor exportate
devalorizarea monedei nationale in raport cu monedele straine
Mijloc bugetar de stimulare a exporturior:
reducerile sau scutirile de impozite pe profit la productia marfurilor exportate
Mijloc valutar de stimulare a exporturilor:
Printre tipurile de politici comerciale practicate pe plan international nu se numara:
politica comerciala favorabila liberului schimb
politica comerciala protectionista
politica comerciala tactica
politica comerciala strategica
Efect al politicii comerciale favorabile liberului schimb:
obliga producatorii interni sa-si modernizeze si sa-si eficientizeze permanent productia
creeaza un mediu economic intern favorabil consolidarii ramurilor industriale noi
protejeaza locurile de munca
micsoreaza cotele de piata interna detinute de firmele straine
Efect al politicii comerciale protectioniste:
creeaza un mediu economic intern favorabil consilidarii ramurilor industriale noi
consilideaza puterea de monopol sau oligopol a firmelor nationale pe piata externa
Efect al politicii comerciale strategice:
Investitiile internationale de portofoliu presupun:
achizitii de valori imobiliare straine
achizitii de firme straine
achizitii de valori mobiliare straine
achizitii de terenuri straine
Investitiile straine directe nu pot imbraca forma:
achizitiilor de active straine
achizitiilor de valori imobiliare straine
achizitiilor de firme straine
participatiilor minoritare la o firma straina, care nu dau drept de control
Investitiile internationale de portofoliu se deosebesc de investitiile straine directe prin:
modul de utilizare a fortei de munca
modul de exercitare a controlului
modul de selectare a structurilor organizatorice
modul de selectare a pietelor
O societate transnationala se manifesta concomitent in 3 spatii economice:
national, strain (respectiv tara gazda), international
national, universal, international
bilateral, universal, multilateral
universal, bilateral, local
Cresterea interna a unei societati transnationale este posibila si prin:
absorbtie
fuziune
imprumuturi bancare
participare
emisiunea de actiune
Cresterea externa a unei societati transnationale este posibila prin
imprumuturi la fmi
Cresterea externa a unei societati transnationale este posibila prin:
imprumuturi bacare
emisiunea de actiuni
imprumuturi la FMI
Concentrarea internationala a societatilor transnationale pe orizontala se realizeaza prin:
cresterea nr de filiale in strainatate in aceeasi ramura de activitate ca si societatea-mama
achizitionarea sau construirea de firme in alte tari, situate in amonte sau in aval de activitatea societatii mama
uniunea unor firme din diferite tari care nu sunt legate intre ele pe linie tehnologica
uniunea unor firme din tara de origine care nu sunt legate intre ele pe linie tehnologica
Concentrarea internationala a societatilor transnationale pe verticala se realizeaza prin:
Conglomerarea internationala a societatilor transnationale reprezinta:
cresterea numarului de filiale in strainatate in aceeasi ramura de activitate ca si societatea-mama
uniunea unor firme din diferite tari care nu sunt legate intre ele pe line tehnologica
uniunea unor firme din tara origine care nu sunt legate intre ele pe linie tehnologica
Tipul etnocentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste prin:
caracter centralizat, societatea-mama reprezinta centrul decizional
larga independenta acordata filialelor
descentralizarea extinsa la maximum
caracter multilalteral
Tipul policentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste prin:
descentralizare extinsa la maximum
caracter multilateral
Tipul geocentric de organizare si conducere a societatilor transnationale se defineste prin:
Aparitia si expansiunea societatilor transnationale adus la:
diminuarea concurentei pe piata mondiala
eliminarea concurentei pe piata mondiala
adancirea concurentei pe piata mondiala
extrapolarea concurentei pe piata mondiala
Aparitia si expansiunea societatilor transnationale a dus la noi forme de concurenta pe piata mondiala, cum ar fi:
concurenta dintre filialele firmelor straine si marile firme autohtone
concurenta dinrtre filialele firmelor straine si organizatiile guvernamentale
concurenta dinrtre filialele firmelor straine si organismele economice internationale
concurenta dinrtre filialele firmelor straine si organizatiile non-guvenamentale
concurenta dintre filialele diferitelor societati transnationale
concurenta dinrtre filialele firmelor straine si organizatiile non-guvernamentale
Structura transnationala introvertita presupune o:
activitate orientata spre dezvoltarea relatiilor pe plan regional
activitate orientata prioritar spre interior
activitate orientata spre utilizarea fortei de munca din strainatate
activitate orientata spre cercetare-dezvoltare
Structura extravertita pune accentul pe:
sprijnul din partea statului
relatiile de cooperare cu firme locale de profil
activitatea externa
o conjunctura politica favorabila
Tarile in dezvoltare sunt deficitare in:
forte de munca
produse agricole
tehnologie avansata
resurse naturale
Printre trasaturile macroeconomice comune tarilor in dezvoltare nu se numara:
pietele financiare ale acestor tari sunt limitate la dimensiuni
statul gestioneaza o parte, relativ mare, a economiei
cursurile de schimb sunt fixate mai degraba de guvern decat de pietele financiare
structura exporturilor se caracterizeaza prin ponderi ridicate ale produselor cu grad inalt de prelucrare
Pe primul loc in randul tarilor de dezvoltare, din punct de vedere al dezvoltarii economice, se situeaza:
China
India
Brazilia
Argentina
China, tara cea mai puternica din randul tarilor de dezvoltare se caracterizeaza printr-un:
regim politic democrat si o economie de comanda
regim politic comunist si o economie de piata
regim politic democrat si o economie de piata
regim politic comunist si o economie de comanda
In dezvoltarea economica a Chinei se pune accent deosebit pe:
zonele de liber schimb
uniunile vamale
uniunile economice
zonele economice speciale
Brazilia este inclusa, dupa criteriile ONUDI, in categoria tarilor de dezvoltare orientare:
primara
industriala
tertiara
cuatro-dimensionala
India este inclusa, dupa criteriile ONUDI, in categoria tarior in dezvoltarea cu orientare:
UNCTAD este organ specializat al:
FMI
BRD
ONU
BIRD
Printre problemele tarilor in dezvoltare depistate si dezbatute la prima reuniune a UNCTAD, organizata in anul 1964, nu a facut parte:
problema produselor de baza
problema produselor manufacturate
problema finantarii
problema apararii
Sistemul Generalizat de Preferinte Tarifare (SGP) are un caracter:
unilateral al preferintelor
bilateral al preferintelor
discriminatoriu al preferintelor
reciproc al preferintelor
nereciproc al preferintelor
nediscriminatoriu al preferintelor
Asistenta financiara externa pentru dezvoltare a aparut ca o expresie a preocuparii comunitatii internationale pentru
lichidarea urmarilor subdezvoltarii
intensificarea procesului de globalizare
adancirea procesului de regionalizare
lichidarea urmarilor procesului de integrare
Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de favoare catre tarile in dezvoltare se numara:
creditele la export
obligatiunile
investitiile directe si de portofoliu
ajutorul public pentru dezvoltare
printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de favoare catre tarile in dezvoltare se numara:
donatiile private
Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de piata, din sectorul public, catre tarile in dezvoltare, se numara:
ajutoru public pentru dezvoltare bilaterala
ajutorul public pentru dezvoltare multilaterala
Printre fluxurile financiare, furnizate in conditii de piata, din sectorul privat, catre tarile in dezvoltare, se numara:
ajutorul public pentru dezvoltare bilaterala
Printre fluxulire financiare, furnizate in conditii de piata, din sectorul privat, catre tarile in dezvoltare, se numara:
ajutorul public pentru dezvoltare bilateral
ajutorul public pt dezvoltare multilateral
imprumuturile bancare
"Clubul de la Paris" se compune din reprezentanti ai:
bancilor private
guvernelor tarilor creditoare
Bancii Mondale
Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare
"Clubul de la Londra" reprezinta
comitetul bancilor private
comitetul reprezentantilor guvernelor tarilor creditoare
comitetul reprezentantilor Bancii Mondiale
comitetul reprezentantilor Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare
Sistemul Buy Back reprezinta o modalitate de lichidare a datoriei externe a unei tari in dezvoltare si consta in faptul ca:
tara datoare poate sa cumpere propria datorie la pretul de piata
tara datoare poate sa rascumpere datoria cu active ale firmelor autohtone
tarile creditoare anuleaza datoria
datoria tarii in cauza este preluata de FMI
Printre metodele de reducere si lichidare a datoriei externe a unei tari in dezvoltare se numara si metoda:
datorie contra actiuni
datorie contra materii prime
datorie contra produse de baza
datorie contra produse manufacturate
Printre metodele de reducere si lichidare a datoriei externe a unei tari in dezvoltare se numara si metoda
datorie contra datorie
Tranzitia de la capitalism la socialism a avut la baza
teoria maxista
teoria economiei de oferta
interventionalismul statal in economie
nici o teorie
Tranzitia de la socialism la capitalism a avut la baza:
Unul din obiectivele fundamentale ale perioadei de tranzitie a fost :
refacerea CAER
refacerea structurilor democratice
construirea CEFTA
refacerea structurilor de aparare
Unul din obiectivele fundamentale ale perioadei de tranzitie a fost:
refacerea structurilor economiei de piata
constituirea CEFTA
In practica internationala utilizarea probramelor in de stabilizare macroeconomica a fost introdusa de
BERD
IN practica internationala utilizarea programelor de stabilizare macroeconomica a fost introdusa, initial, in scopul :
asanarii unor dezechilibre economice grave, aparute in tarile sud americane
formarii pietei interne unice
rezolvarii crizei financiare din Asia de SE
asigurarii tranzitiei de la economia centralizata la economia de piata
Printe principiile care au stat la baza programelor nationale de realizare a reformei proprietatii in tarile in tranzitie nu se regaseste:
procesul de reforma sa fie derulat sub controlul statului
exercitarea unui control real asupra noilor structuri create de catre noii proprietari, in scopul eficientizarii acestora
procesul de reforma sa fie derulat sub controlul organizatiilor internationale
modalitatile de restituire sau transfer sa fie social acceptate
Contrar asteptarilor, metoda de privatizare MEBO (Management and Employee Buy-Outs), utilizata in tarile in tranzitiile, a cunoscut o aplicare
pe scara larga
pe scara restransa
intermitenta
continua
Reforma bancara din tarile in tranzitie a vizat:
trecerea de la o alocare centralizata a resurselor bancare, la o relatie contractuala intre banci si clientii acestora
trecera de la o relatie contractuala intre banci si clientii acestora, la alocarea centralizata a resurselor bancare
trecerea de la o alocare descentralizata a resurselor bancare, la o relatie de subordonare intre banci si clientii acestora
trecera de la o alocare descentrlizata a resurselor bancare la o relatie contractuala intre banci si clientii acestora
Reforma bancara din tarile in tranzitie a vizat crearea unui sistem bancar:
cu un singur nivel
pe doua nivele
pe trei nivele
pe 4 nivele
In cadrul reformei sistemului bancar din tarile in tranzitie, bancilor centrale, li s-au atribuit ca functii principale:
emisiunea monetara si controlul politicii comerciale
functiile de creditare
emisiunea monetara si controlul politicii monetare si valutare
functiile investitionale
In cadrul reformei sistemului bancar din tarile de tranzitie, bancilor comerciale li s-au atribuit ca functii principale :
functiile de supraveghere a riscului bancar
Sistemul de preturi libere constituie:
conditie fundamentala a economiei de piata
conditie fundamentala a economiei de
conditie fundamentala a economiei regionale
conditie fundamentala a economiei globale
Prin liberalizarea comertului exterior, in tarile in tranzitie, s-a urmarit:
ascensiunea la O.M.C.
introducerea competitiei externa si reducerea interventiei statului in aces domeniu
ascensiunea la G.A.T.T.
eliminarea competitiei externe si reducerea interventiei statului in acest domeniu
stabilirea unei legaturi directe intre preturile interne si preturile relative internationale
eliminarea comeptitiei externe si reducerea interventiei statului in acest domeniu
Printre factorii care au impus o deschidere timpurie a economiilor tarilor in tranzitie spre exterior s-a numarat:
competitivitatea redusa a produselor interne
lipsa institutiilor pietei
distorsionarea preturilor interne
necesitatea procesului de restructurare industriala
Printre institutiile de sprijin a economiei de piata nu se numara:
sistemul bancar
institutiile pietei de capital
sistemul de asigurari
sistemul de planificare
Dupa anul 1990, comertul exterior al tarilor in tranzitie s-a caracterizat printr-o:
dinamica oscilanta a exporturilor si o dinamica puternic ascendenta a importurilor
dinamica oscilanta a importurilor si o dinamica puternic ascendenta a exporturilor
dinamica oscilanta atat a exporturilor cat si a importurilor
dinamica puternic ascendenta atat a exporturilor cat si a importurilor
Repartitia geografica a comertului exterior al tarilor in tranzitie a fost reorientata spre tarile dezvoltate, preponderent catre:
tarile membre U.E.
Japonia
tarile membre A.E.L.S
Pentru stimularea relatiilor economice reciproce, o parte din tarile in tranzitie au constituit o organizatie de integrare economica subregionala, respectiv:
A.E.L.S.
C.E.F.T.A.
A.S.E.A.N.
N.A.F.T.A.
In perioada comunista, Romania a avut un sistem economic:
liberal
consensual
centralizat
hipercentralizat
In Romania, nucleul politicii de macrostabilizare a constat in:
masuri restrictive de politica monetara si fiscala
masuri de liberalizare a comertului exterior
masuri de protectie sociala
masuri de reorientare a fortei de munca
In Romania, obiectivul principal al politicii monetare, in perioada de tranzitie, a fost:
introducerea tipurilor de impozite practicate in economiile de piata libera
crearea institutiilor de piata libera
controlul si reducerea ratei inflatiei
asigurarea convertibilitatii depline a monedei nationale
In Romania, obiectivul principal al politicii fiscale, in perioada de tranzitie, a fost:
introducerea tipurilor de impozite practicate economiile de piata libera
crearea institutiilor economiei de piata libera
In Romania, obiectivul principal al politicii valutare, in perioada de tranzitie, a fost:
In Romania, piata valorilor mobiliare a fost reglementata prin crearea:
Bursei de Valori Bucuresti
Comisiei Nationale pentru Valori Mobiliare
Bursei de Marfuri Bucuresti
pietei interdealeri RASDAQ
In Romania, liberalizarea preturilor a fost:
graduala
excesiv de graduala
rapida
foarte rapida
In Romania, eliminarea monopolului de stat in domeniul comertului exterior s-a realizat:
relativ rapid
gradual
excesiv de gradual
lent
La nivel mondial, procesul de globalizare marcheaza:
hegemonia capitalului transnational, in general si a societatilor transnationale in mod special
hegemonia capitalului national, in general si a societatilor transnationale in mod special
hegemonia capitalului transnational, in general si a societatilor nationale in mod special
hegemonia capitalului national, in general si a societatilor nationale in mod special
Printre cauzele care au dus la aparitia procesului de globalizare a economiei mondiale nu se numara cauzele de natura:
tehnologica
politica
ecologica
economica
Procesele de globalizare si regionalizare a economiei mondiale sunt procese:
conflictuale
contrare
complementare
disjuncte
Regionalismul trebuie privit ca fiind:
o tranzitie la globalism
o alternativa la globalism
un proces contrar gloablismului
un proces colateral globalismului
