Principalele acuze tipice pentru sistemul respirator sunt:
Dispneea, dureri în piept și dureri articulare
Dispneea, tuse, expectorații cu sânge și durere în piept
Dispnee, tuse, expectorații cu sânge și hematurie
Dispnee, tuse, expectorații cu sânge și melena
Niciuna dintre cele de mai sus
Tipurile de dispnee pot fi următoarele, cu excepția:
Subiectivă
Obiectivă
Fiziologică
Patologică
Anatomică
Dispneea fiziologică este:
Cauzată de efort fizic
Asociată cu o patologie a tractului respirator
Asociată cu o boală a sistemului cardiovascular
Asociată cu o patologie a sistemului hemopoietic
Asociată cu intoxicație
Dispneea patologică se caracterizează prin:
Tusea poate fi:
Externă și internă
Fiziologică și patologică
Acută sau cronică
Uscată sau umedă
Definiția hemoptiziei este:
Insuficiența respiratorie exacerbată
Expectorarea sputei purulente
Expectorarea sângelui cu sputa în timpul tusei
Expectorarea sângelui cu sputa în timpul tusei (?)
Expectorarea limfei cu sputa în timpul tusei
Durerea în piept poate fi cauzată de următorii factori:
Starea patologică a peretele toracic
Starea patologică a pleurei
Starea patologică a inimii
Starea patologică a aortei
Toate cele de mai sus
Durerea în piept din bolile organelor respiratorii este cauzată de:
Iritarea pleurei
Iritarea alveolelor
Iritarea bronhiilor lobare
Iritarea pericardului
Inspecția toracelui include examinarea următoarelor aspecte:
Configurația generală a toracelui
Tipul, ritmul și frecvența respirației
Mișcările respiratorii ale scapulei stângi și drepte
Implicarea mușchilor respiratori auxiliari în actul de respirație
Numărul de respirații la un adult sănătos în repaus ar trebui să fie:
16-20 pe minut
14-26 pe minut
60-100 pe minut
10-20 pe minut
<16 pe minut
Palparea toracelui are ca scop:
Determinarea frecvenței respiratorii
Determinarea marginilor superioare ale plămânilor
Determinarea elasticității toracelui
Determinarea frecvenței cardiace
Palparea toracelui are ca scop următoarele, cu excepția:
verificarea rezultatelor la inspecție (forma toracelui, dimensiunile acestuia, mișcărilerespiratorii)
Determinarea sensibilității locale sau profunde
Determinarea elasticității pieptului
Determinarea limitelor superioare ale plămânilor
Determinarea fremitusului vocal, frecarea pleurală și sunetele cauzate de fluide în cavitatea pleurală
Percuția toracelui poate fi:
Comparativă și topografică
Superioară și inferioară
Simetrică și asimetrică
Cu și fără durere
În ce compartiment pulmonar la auscultare apar ralurile:
Alveole
Pleura viscerală
Traheea și bronhiile
Pleura parietală
În ce compartiment pulmonar la auscultare apar crepitațiile:
Ce investigație instrumentală este utilizată pentru a determina capacitatea funcțională a plămânilor?
Radiografie
Spirometrie
Bronhografia
Fluorografia
Tomografie
Pentru traheobronşita acută este caracteristic:
Tuse
Dureri cardiace
Dureri abdominale
Dereglări de scaun
Hipertensiune arterială
Pentru bronşita cronică în acutizare este caracteristic:
Tuse muco-purulente, purulente
Cefalee
Hipotensiune arterială
Tratamentul bronşitei cronice include:
Preparate de calciu
Preparate hipotensive
Preparate hipertensive
Preparate antiaritmice
Antibacteriene
Tratamentul traheobronşitei acute include:
Glucozide cardiace
Antiaritmice
Bronholitice
Diuretice
Tabloul clinic al bronşitei cronice include:
Dispnee expiratorie
Dureri toracice
Constipaţii
Diaree
Bronşita cronică (primară) are caracter:
Inflamator
Cancerogen
Tuberculos
Reumatoid
Nefrogen
Care dintre aceşti factori nu este etiologic în evoluţia bronşitei cronice:
Tabagismul
Poluanţii atmosferici, expunerea la alergeni
Factorii alimentari
Agenţii infecţioşi
Etilismul
Manifestările clinice ale bronşitei cronice sunt, cu excepţia:
Tuse uscate
Dispnee
Tuse cu eliminări mucoase
Tuse purulente
Junghi toracic
Datele morfopatologice în bronşita cronică cuprind toate, cu excepţia:
Hiperemia şi congestia mucoasei
Hipertrofia mucoasei
Artrofia mucoasei
Metaplazia mucoasei
Infiltraţia locală pneumonică
La examenul obiectiv al cutiei toracice în evoluţia bronşitei cronice cu emfizem pulmonar se evidenţiază cu excepţia:
Prezenţa pleureziei
Forma de butoi a cutiei toracice
Lărgirea spaţiilor intercostale
Poziţia orizontală a coastelor
Sunetul percutor de cutie
Din cele enumărate semnul principal al emfizemului pulmonar este:
Dispneea
Tusea
Durere toracică
Expectorarea de spută
Fatigabilitatea
Emfizemul pulmonar poate avea următoarele forme:
Bulos
Vicar
Nici una din cele enumărate
Toate enumărate
Difuz
Emfizemul pulmonar se caracterizează prin:
Modificarea organică a ţesutului pulmonar
Modificări organice a bronşiilor distale
Distrucţia pereţilor alveolare
Inspecţia pacienţilor cu emfizem pulmonar pune în evidenţă următoarele semne clinice, cu excepţia:
Palidităţii tegumentelor
Cutiei toracice în forma de butoi
Lărgirii spaţiilor intercostale
Micşorări excursiei expiratorii
Plasării orizontale a coastelor
Pneumoniile primare sunt de origine cu excepţia:
Infecţioase
Neinfecţioase
Virale
Alergice
Cancerogene
Pneumoniile în funcţie de condiţiile de dezvoltare sunt toate, cu excepţia:
Extraspitalicească
Intraspitalicească
În stări imunodificitare
Prin aspiraţie
Pneumonii în osteocondroze
Etiologia pneumoniilor infecţioase cuprinde toate, în afară de:
Bacterii
Virusuri
Fungi
Micoplasme
Agenţii alergeni
Cale de infectare în pneumoniile primare sunt toate, cu excepţia:
Aspiraţia
Infectare bronhogenă
Infectare per continuatem
Inhalare
Din articulaţii
Conform localizării procesului inflamator deosebim următoarele forme de pleurezii, cu excepţia:
Paracostală
Diafragmatică
Mediastenală
Intrapericordiacă
Interlobară
Conform caracterului exudatului pleureziile nespecifice pot fi clasate, cu excepţia:
Seroase (serofibrinoase)
Purulente
Hemoragice
Cu caracter de transudat
Putride
Tabloul clinic al pleuritei fibrinoase cuprinde următoarele, cu excepţia:
Toracalgie
Tusea uscată
Febră
Matitate pulmonară
Frotaţie pleurală
Frotaţia pleurală include următoarele, cu excepţia:
Se auscultă în ambii timpi ai respiraţiei
Se auscultă numai la inspiraţie
Este influenţată de tuse
Se auscultă aproape de ureche
Uneori pot fi sesizate şi de pacient
Hematuria
Expectorații cu sânge
Durerea în piept
Melena
Voma cu sânge
Dispnea
Dispneea poate fi, cu excepția:
Subiectivă și obiectivă
Inspiratorie și expiratorie
Dispneea asociată patologiei respiratorie poate fi cauzată de:
Obstrucția căilor respiratorii
Tromboza coronariană
Pneumomediastin
Efort fizic
Pneumatizarea scăzută a plămânului
Contracția suprafeței respiratorii
Tromboza mesenterică
Pneumotorax
Elasticitatea scăzută a plămânilor
Alegeți tipurile corecte de tuse:
Externă
Uscată
Umedă
Intermitentă
Proeminentă
Alegeți factorii etiologici ai hemoptiziei este:
Sângerarea vezicii urinare
Tuberculoza pulmonară
Tromboza arterei pulmonare
Cancerul urinar
Cancerul pulmonar
Durerea din piept în bolile organelor respiratorii depinde de:
Iritarea pleurei costale
Iritarea pleurei diafragmale
Iritarea endocardului
Iritarea esofagului
Iritarea alveolelor pulmonare
Inspectarea toracelui include examinarea următoarelor aspecte:
Mișcările respiratorii ale scapulei umărului stâng și drept
Implicarea mușchilor respiratori auxiliari în acțiunea de respirație
Ritmul cardiac
Palparea toracelui este folosită pentru următoarele motivele:
Pentru a verifica rezultatele observării (forma toracelui, dimensiunile acestuia, mișcările respiratorii)
Pentru a determina sensibilitatea locală sau profundă
Pentru determinarea elasticității toracelui
Pentru determinarea limitelor superioare ale plămânilor
Pentru a determina fremitusul vocal, frecare pleurală și sunete create de fluide în cavitatea pleurală
Alegeți cazurile patologice în care se poate schimba sunetul percuției:
După exerciții fizice intense
Prezența fluidului pleural
Creșterea elasticității țesutului pulmonar
Prezența aerului în cavitatea pleurală
Inflamație la nivelul bronhiilor
Percuția topografică a plămânilor este utilizată pentru determinarea:
Limitele superioare ale plămânilor
Marginea laterală a plămânilor
Limitele inferioare ale plămânilor
Mobilitatea limitei inferioare a plămânului
Mobilitatea limitei superioare a plămânului
Principalele sunete respiratorii la auscultare sunt:
Respirația veziculară
Respirația bronșică
Raluri
Crepitații
Fricții pleurale
Sunetele patologice la auscultare sunt:
Plămânii pot fi examinați prin metodele instrumentale de bază așa ca:
Calciografia
Pentru bronşita cronică este caracteristic:
Tuse cu spută muco-purulentă
Vome
Artralgie
Emfizem pulmonar
Respiraţie tubară
Sunet pulmonar mat
Respiraţie veziculară aspră
Raluri uscate
Anemie
Trombocitopenie
Agranulocitoză
Leucocitoză
Sputa cu mucozitate
Expectorante
Antireumatice
Antiagregante
Complicaţiile bronşitei cronice sunt:
Cord pulmonar
Artrite
Guta
Bronhectazii
Tratamentul cordului pulmonar cronic include:
Antihistamine
Antiinflamatoare nesteroidene
Purgative
Complicaţiile traheobronşitei acute sunt:
Şoc anafilactic
Crize hipertensive
Evoluţie cronică
Insuficienţă respiratorie
Artrita reumatoidă
Bronşita cronică este necesar de diferenţiat cu:
Cardiopatia ischemică
Cancer pulmonar
Abces pulmonar
Infarct miocardic
Etiologia bronşitei cronice este:
Infecţii bacteriene
Infecţii micotice
Infecţii virale
Ascaride
Dereglări hormonale
Antianemice
Decensibilizante
Radioterapie
Expectoraţii muco-purulente
Dureri toracice dependente de actul de respiraţie
Semne ale emfizemului pulmonar
Cuta toracică sub formă de butoi
Respiraţie veziculară diminuată
Preparate antibacteriene
Preparate expectorante
Preparate bronhodilatatoare
Preparate citostatice
Radioterapia
Profilaxia secundară a bronşitei cronice cuprinde:
Dieta bogată în vitamine, minerale şi proteine
Excluderea tabagismului
Excluderea muncii în condiţii nocive
Excluderea alcoolului
Practicarea sportului intensiv
Bolnavii cu bronşită cronică trebuie să fie la evidenţa la:
Ftiziolog
Oncolog
Pulmonolog
Medicul de familie
Internist
În tratamentul bronşitei cronice în acutizare nu se recomandă:
Medicamente antihipertensive
Medicamente hipertensive
Medicamente antibacteriene
Medicamente antihistaminice
Citostatice
Fenomene auscultative pulmonare în emfizemul pulmonar:
Expir semnificativ prelungit
Raluri bronşice rare
Diminuarea murmului vezicular
Suflu tubar
Frotaţii pulmonare
Tipul emfizematos al BPCO include:
Istoric de bronşită
Istoric de dispnee
Torace normal cu raluri bronşice
Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat
Hipoventilaţie
Tipul emfizematos al BPCO include următoarele:
Percutor – sunet percutor normal
Raluri bronşice frecvente
Hematocrit < 55%
La pacienţii cu emfizem pulmonar inspecţia pune în evidenţă:
Forma conică a cutiei toracice
Proeminarea foselor supra şi intraclaviculare
Retracţia foselor supra şi intraclaviculare
Pulsaţia arterelor carotide
La examenul obiectiv al bolnavului cu emfizem pulmonar la percuţie depistăm:
Sunet de cutie
Submatitate
Mărirea limetelor matităţii relative a cordului
Mărirea excersiei pulmon
Mărirea câmpurilor kroenig
La examenul obiectiv al pacientului cu emfizem pulmonar ausultativ depistăm:
Murmur vezicular diminuat
Murmur vezicular exagerat
Roluri buloase
Raluri crepitante
Bronhofonie diminuată
Manifestările clinice ale pneumoniilor sunt:
Toracalgiile
Accese de angină pectorală
Evoluţia pneumoniilor poate să se combine cu complicaţii:
Abcesul pulmonar
Miocardită
Tuberculoză pulmonară
Complicaţii cronice în pneumonii sunt:
Pneumoscleroza
Emfizemul pulmonar acut
Emfizemul pulmonar cronic
Tratamentul pneumoniilor cuprinde:
Antitusive
Dezintoxicante
Anticanceroase
Antituberculoase
Tratamentul pneumoniilor include:
Antipiretice
Imunomodulatoare
Tratamentul nemedicamentos al pneumoniilor include:
Ameliorarea funcţiei de drenare bronşică
Masajul curativ
Exerciţii fizice curative
Tratamentul endoscopic
Tratamentul hipotensiv
Profilaxia pneumoniilor cuprinde:
Excluderea fumatului
Respectarea stilului sănătos de viaţă
Dispensarizarea
Vaccinarea contra infecţiilor respiratorii (îndeosebi gripale)
Tratamentul cu preparate antiinflamatorii nesteroidiene
Complexul măsurilor de reabilitare include:
Exerciţii medicale curative
Fizioproceduri
Masajul
Aeronoterapie
Frotaţia pleurală include:
se auscultă în inspir şi expir
se auscultă aproape de ureche
se auscultă mai departe de ureche
nu este influenţată de tuse
este influenţată de tuse
Senzaţiile dureroase în pleurezii uscate serofibrinoase includ:
Se intensifică la mişcările respiratorii
Nu se intensifică la mişcările respiratorii
Durerile se micşorează în compresia cu mâna a hemitoracelui
Durerile nu se intensifică când pacienţii sunt culcaţi pe partea afectată
Durerile se intensifică când pacienţii sunt culcaţi pe partea afectată
În pleureziile exsudative la inspecţia şi palparea cutiei toracice se evidenţiază:
Porţiunea afectată mai bombată
Porţiunea afectată rămâne în urmă în respiraţie comparativ cu hemitoracele sănătos
Freamătul vocal este fără schimbări
Freamătul vocal este diminuat sau lipseşte
Freamătul vocal este exagerat
Diagnosticul diferenţial al pleureziilor se efectuează cu:
Tuberculoza
Pneumoniile
Bolile sistemice
Bronşitele
Diagnosticul pozitiv al pleureziilor exudative include:
Acuzele caracteristice
Schimbări locale din partea cutiei toracice
Datele radiologioce: opacitate omogenă
Examenul revărsatului pleural
Lipsa scimbărilor locale şi radiologice caracteristice pentru pleurezii exudative
Diagnosticul negativ al pleureziei exsudative conţine:
Lipsa schimbărilor locale din partea cutiei toracice
Prezenţa opacităţii radiologice
Auscultativ – respiraţie veziculară
Frotaţie pleurală lipseşte
Frotaţie pleurală se auscultă
Sindromul de consolidare focală a țesutului pulmonar este cauzat de:
Umplerea alveolelor cu fluid inflamator sau fibrină (pneumonie)
Umplerea alveolelor cu sânge (infarct pulmonar)
Creșterea țesutului conjunctiv în plămân (pneumoscleroza)
Tumoarea pulmonară
Alegeți afirmațiile corecte despre sindromul de consolidare pulmonară:
Acuza obișnuită a pacientului este hemoptizia
Acuza obișnuită a pacientului este dispneea
Freamătul vocal este intensificat în zona afectată
Freamătul vocal este diminuat în zona afectată
Freamătul vocal este neschimbat în zona afectată
Alegeți afirmațiile corecte despre sindromul de consolidare pulmonară
Sunetul percuției pe locul de consolidare este mat sau submat
Sunetul percuției de pe locul de consolidare este ușor sau absolut timpanic
Respirația bronșică la auscultare
Examinarea cu raze X arată concentrarea consolidării ca zonă cu o densitate crescută a țesutului pulmonar
Întârzierea toracică a părții afectate în timpul respirației
Bronhopneumonia este caracterizată de:
Deseori se dezvoltă pe fondul bronșitei sau al afectării căilor aeriene superioare
Cele mai frecvente semne sunt tusea, febra și dispneea
Hemoptizia este un simptom comun al bronhopneumoniei
Boala începe brusc cu frisoane, cefalee severă și febră
Radiografia toracică arată o umbră care de obicei corespunde lobului pulmonar
Pneumonia lobară acută se caracterizează prin:
Alegeți afirmațiile corecte despre pneumotorax:
Este definită ca prezența aerului sau gazului în cavitatea pleurală
Este definită ca prezența lichidului în cavitatea pleurală
Este definită ca prezența fibrinei în cavitatea pleurală
Starea pacientului cu pneumotorax poate varia de la stări complet asimptomatice până la distress respiratore care pun viața în pericol
Starea pacientului cu pneumotorax este întotdeauna gravă
Constatările respiratorii în timpul pneumotoraxului pot include următoarele:
Distress respirator (considerată o descoperire universală) sau stop respirator
Tahipnea (sau bradipneea ca eveniment preterminal)
Sunete respiratorii diminuate sau absente
Expansiune pulmonară asimetrică
Expansiune pulmonară simetrică
Sunete respiratorii intensificate
Hiperezonanță pe percuție
Matitate la percuție
Expansiunea pulmonară simetrică
Tipurile de pneumotorax sunt:
Iatrogenic
Spontan
Pneumotorax tensional
Recidivant
Interior
Care dintre investigațiile instrumentale pot ajuta la stabilirea diagnosticului de pneumotorax?
CT toracic
Spiroprafia
Ultrasonografia toracelui
Radiografia toracică
Schintigrafia toracică
Sindromul de acumulare a lichidului în cavitatea pleurală are loc în următoarele situații:
Pleurezia exudativă
Pleurezie fibrinoasă
Insuficiență cardiacă
Hipoproteinemie severă
Bronhopneumonia
Etapele pneumoniei acute lobare sunt:
Recidiva bolii
Debutul bolii
Perioada de starea a bolii
Stadiul de rezolvare
Etapa prodromală
Sunetul mat la percuției pulmonare se poate datora:
Pneumoniei lobară acută în stadiul de consolidare
Hidrotoraxul
Sunetul timpanic la percuția pulmonară se poate datora:
Emfizemului pulmonar
Hidrotoraxului
Pleureziei fibrinoase
Pneumonia lobară acută în stadiul de consolidare
Atelectazia pulmonară
Sunetul timpanic la percuție pulmonară se poate datora:
Abscesul pulmonar umplut cu aer și comunicarea cu bronhia
Hidrotorax
Pneumotoraxul
Raluri uscate la auscultația pulmonară pot apărea în cazul:
Astm bronșic
Bronșită cronică
Edem pulmonar
Raluri umede la auscultația pulmonară pot apărea în cazul:
Bronsita obstructivă cronică
Bronsectazii
Crepitații la auscultarea pulmonară pot apărea în cazul:
Pneumonia lobară acută în stadiul inițial
Sunetul de fricție pleurală la auscultare pulmonară poate apărea în cazul:
Pleurezie uscată
Alegeți tipurile de respirație:
Abdominală
Toracică
Mixtă
Internă
Lărgirea volumului unui hemitorace se poate datora:
Astmul
Diminuarea volumului unui hemitorace se poate datora:
Atelectazie
Pneumosclarosis