BUlca, Zapecanicica Rîbocica
Test por , creado hace más de 1 año

Test sobre Venele și limfaticele capului și gâtului+sistemul cardiovascular(inimă, pericard, vase limfatice și sangvine și nervii), creado por BUlca, Zapecanicica Rîbocica el 05/05/2021.

1588
1
0
Sin etiquetas
BUlca, Zapecanicica Rîbocica
Creado por BUlca, Zapecanicica Rîbocica hace más de 3 años
Cerrar

Venele și limfaticele capului și gâtului+sistemul cardiovascular(inimă, pericard, vase limfatice și sangvine și nervii)

Pregunta 1 de 167

1

CS Pachetul neurovascular al gâtului conţine:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Nervul frenic, vena jugulară internă, artera carotidă internă

  • Nervul vag, artera carotidă comună, vena jugulară internă

  • Nervul vag, artera carotidă internă şi vena jugulară externă

  • Trunchiul simpatic, vena jugulară externă şi artera carotidă comună

  • Vena jugulară internă, nervul glosofaringian şi nervul vag

Explicación

Pregunta 2 de 167

1

CM Vena jugulară internă:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Este o continuare a sinusului sagital superior

  • Începe la nivelul orificiului jugular

  • Are bulbul superior şi inferior

  • Este continuarea sinusului sigmoid

  • La început este situată posterior de a. carotidă internă.

Explicación

Pregunta 3 de 167

1

CM Venele diploice:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Sunt dotate cu valve

  • Se află în substanţa spongioasă a oaselor craniului

  • Comunică cu venele țesuturilor moi ale capului

  • Se varsă direct în vena jugulară internă

  • Comunică cu sinusurile pahimeningelui .

Explicación

Pregunta 4 de 167

1

CM Din venele diploice fac parte:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Vena diploică frontală

  • Vena diploică temporală anterioară şi posterioară

  • Vena diploică mastoidiană

  • Vena diploică occipitală

  • Vena diploică parietală.

Explicación

Pregunta 5 de 167

1

CS Venele emisariene:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Efectuează şuntarea sistemului venos intracranian cu cel extracranian

  • Sunt amplasate în substanţa spongioasă a oaselor craniului

  • Se varsă direct în vena jugulară externă

  • Se varsă direct în vena jugulară internă

  • Sunt afluenţi ai sinusului cavernos.

Explicación

Pregunta 6 de 167

1

CM Vena jugulară internă are ca afluenţi extracranieni:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Venele faringiene

  • Vena lingvală

  • Vena occipitală

  • Vena facială

  • Vena tiroidiană inferioară.

Explicación

Pregunta 7 de 167

1

CM Afluenţi extracranieni ai venei jugulare interne sunt:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Vena retromandibulară

  • Vena facială

  • Vena tiroidiană superioară

  • Vena oftalmică superioară

  • Vena oftalmică inferioară.

Explicación

Pregunta 8 de 167

1

CM Cu referinţă la venele gâtului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Cele mari conţin valve

  • Din ele face parte vena retromandibulară

  • Există venele jugulare internă, externă şi anterioar

  • Reprezintă vase ale sistemului caval superior

  • Sunt afluenţi ai sistemului caval inferior.

Explicación

Pregunta 9 de 167

1

CM Noduri limfatice ale capului sunt:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Occipitale

  • Mastoidiene

  • Parotidiene

  • Paratraheale

  • Prelaringiene.

Explicación

Pregunta 10 de 167

1

CM Dintre nodurile limfatice ale capului fac parte cele:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Faciale

  • Mandibulare

  • Submentale

  • Pretraheale

  • Retrofaringiene.

Explicación

Pregunta 11 de 167

1

CM Nodurile limfatice cervicale:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Sunt superficiale şi profunde

  • Cele superficiale sunt situate lângă vena jugulară externă şi cea anterioară

  • Vasele lor eferente împreună cu cele de la cap formează de fiecare parten trunchi jugular

  • Cele profunde sunt localizate lângă vena jugulară internă

  • Limfa de la ele prin colectoarele limfatice de la cap şi gât se varsă în vena retromandibulară

Explicación

Pregunta 12 de 167

1

CS În care colector limfatic se scurge limfa de la formaţiunile anatomice din jumătatea stângă a capului şi gâtului?

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Ductul toracic limfatic

  • Ductul limfatic drept

  • Ductul limfatic stâng

  • Ductul subclavicular stâng

  • Ductul bronhomediastinal stâng.

Explicación

Pregunta 13 de 167

1

CS Drenarea venoasă de la encefal are loc prin:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Vase venoase cu lumenul variabil

  • Vase care constituie o singură cale de drenare

  • Vase care nu anastomozează între ele

  • Căi principale şi suplimentare

  • Spaţiul subarahnoidian.

Explicación

Pregunta 14 de 167

1

CM Sistemul limfatic include:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Vase limfocapilare

  • Vase limfatice

  • Vase sangvine speciale

  • Trunchiuri şi canale limfatice

  • Splina şi timusul

Explicación

Pregunta 15 de 167

1

CM Capilarele limfatice:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Reprezintă segmentul iniţial al sistemului limfatic

  • Sunt concentrate mai ales în encefal şi măduva spinării

  • Sunt mai subţiri ca capilarele sangvine

  • Traiectul lor are aspect rectiliniu

  • Formează reţele limfocapilare.

Explicación

Pregunta 16 de 167

1

CM Vasele limfatice:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Au aspect moniliform

  • Posedă valve

  • Formează reţele sau plexuri

  • Pot fi superficiale şi profunde

  • Formează anastomoze cu venele adiacente

Explicación

Pregunta 17 de 167

1

CM Nodurile limfatice:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Au formă rotundă, ovală sau de bob

  • Formează grupuri regionale

  • Nu posedă capsule de țesut conjunctiv

  • Pot fi superficiale şi profunde, parietale şi viscerale

  • Li se disting sinusurile marginal, intermediar şi portal

Explicación

Pregunta 18 de 167

1

CM Refluxul sângelui de la tiroidă are loc în:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • V. jugularis externa

  • V. jugularis interna

  • V. facialis

  • V. brachiocephalica

  • V. vertebralis.

Explicación

Pregunta 19 de 167

1

CM Indicaţi variantele posibile de afluere a venei jugulare externe:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • V. subclavia

  • V. jugularis anterior

  • V. azygos

  • Ungiul venos (Pirogov)

  • V. axillaris

Explicación

Pregunta 20 de 167

1

CM Afluenţi ai venei jugulare externe sunt:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • V. facialis

  • V. suprascapularis

  • V. transversae colli

  • V. lingualis

  • V. infraorbitalis.

Explicación

Pregunta 21 de 167

1

CS Venele oftalmice superioară şi inferioară afluează în:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Vena jugulară internă

  • Vena facială

  • Sinusul cavernos

  • Plexul pterigoid

  • Vena maxilară.

Explicación

Pregunta 22 de 167

1

CM Vena jugulară externă începe prin confluerea:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • V. faciale

  • V. occipitale

  • V. auriculare posterioare

  • V. retromandibulare

  • Vv. emisariene.

Explicación

Pregunta 23 de 167

1

CM În vena retromandibulară afluează:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Vv. auriculares anteriores

  • Vv. temporales profundae

  • Vv. maxillares

  • V. submentalis

  • V. vertebralis

Explicación

Pregunta 24 de 167

1

CS Vena angulară anastomozează cu sinusul cavernos prin:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Vena alveolară anterioară superioară

  • Vena infraorbitală

  • Vena maxilară

  • Vena sphenopalatină

  • Vena oftalmică superioară.

Explicación

Pregunta 25 de 167

1

CS Circulaţia pulmonară:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Are rolul de irigare a plămânilor şi bronhiilor

  • Începe în atriul drept şi se termină în atriul stâng

  • Transportă sânge conţinând CO2 spre plămâni şi sânge îmbogăţit cu O2 spre cord

  • La făt începe să funcţioneze cu 2 - 3 luni înainte de naştere

  • Comparativ cu circulaţia mare prin vasele ei trece o cantitate de sânge mai mică.

Explicación

Pregunta 26 de 167

1

CM Circulaţia corporală:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Are rolul de a transporta O2 şi substanţe nutritive spre toate organele şi ţesuturile

  • Începe cu ventriculul drept

  • Sfârşeşte cu atriul drept

  • Începe să funcţioneze din momentul naşterii

  • Include doar aorta şi venele cave .

Explicación

Pregunta 27 de 167

1

CS Vasele sangvine magistrale includ:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Cele prin care e realizat fluxul colateral al sângelui arterial sau venos

  • Vasele sangvine mari

  • Vasele sangvine principale ale unui segment de corp de la care pornesc ramuri laterale, asigurând vascularizaţia acestuia

  • Vasele mai mici care unesc ramificaţiile vaselor vecine

  • Ramificaţiile terminale

Explicación

Pregunta 28 de 167

1

CM Arterele pot fi grupate in:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Extraorganice sau intraorganice

  • De tip elastic, muscular sau mixt

  • Longitudinale sau circulare

  • Magistrale sau colaterale

  • Anastomozante sau terminale

Explicación

Pregunta 29 de 167

1

CM Pereţii arterelor sunt constituiţi din:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Tunica internă - intima

  • Tunica intermediar

  • Tunica medie - musculară

  • Tunica perimusculară

  • Tunica externă - adventicea

Explicación

Pregunta 30 de 167

1

CS Venele:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Transportă sângele de la cord spre periferie

  • Au pereţii mai subţiri ca arterele

  • Nu posedă tunică intimă

  • Nu conţin structuri elastice şi musculare

  • Nu colabează

Explicación

Pregunta 31 de 167

1

CM Transportarea sângelui prin vene e realizată prin contribuţia:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Acţiunii aspiratoare a inimii şi a cavităţii toracice

  • Contracţiei muşchilor viscerali şi scheletici

  • Contracţiei elementelor musculare ale pereţilor venoşi

  • Prezenţei valvelor în lumenul venelor

  • Presiunii atmosferice

Explicación

Pregunta 32 de 167

1

CM Venele pot fi grupate în:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Mari, medii, mici, venule

  • Superficiale şi profunde

  • Magistrale şi colaterale

  • Multiple şi solitare

  • Plexuri şi sinusuri venoase.

Explicación

Pregunta 33 de 167

1

CM Nu posedă valve venele:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Membrului superior

  • Membrului inferior

  • Cave superioară şi inferioară

  • Pulmonare

  • Renale

Explicación

Pregunta 34 de 167

1

CM De regulă venele:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Superficiale - au traiect individual şi sunt solitare

  • Profunde - sunt pare (cu excepţia celor mari) şi însoţesc arterele

  • Superficiale - nu se unesc cu cele profunde

  • Profunde - poartă denumiri similare cu cele ale arterelor pe care le însoţesc

  • Superficiale - nu însoțesc arterele

Explicación

Pregunta 35 de 167

1

CM Pereţii vaselor sangvine:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Nu conţin terminaţii nervoase senzitive

  • Posedă vasa vasorum

  • Alocuri reprezintă zone reflexogene

  • Din exterior sunt însoţiţi de plexuri nervoase perivasculare

  • Contactează direct cu formaţiunile anatomice adiacente

Explicación

Pregunta 36 de 167

1

CM Arterele:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Ajung la formaţiunile pe care le irigă pe calea cea mai scurtă

  • La nivelul membrelor se plasează pe faţa lor laterală

  • Pătrund în organele parenchimatoase prin hilul acestora

  • Nivelul originii lor de la vasul matern nu reflectă dezvoltarea organului irigat

  • Numărul de artere, care irigă organul corelează doar cu dimensiunile acestuia

Explicación

Pregunta 37 de 167

1

CS Microcirculaţia reprezintă:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Transportul lichidului tisular din ţesuturi în vasele sangvine şi limfatice

  • Trecerea directă a sângelui din sistemul arterial în sistemul venos

  • Zona intermediară dintre ramificaţiile distale ale sistemului arterial şi vasele iniţiale ale sistemului venos

  • Circulaţia sângelui şi a limfei prin segmentul microscopic al patului vascular și procesele complexe, care au loc la acest nivel

  • Tranziţia transmembranală a componentei lichide a sângelui

Explicación

Pregunta 38 de 167

1

CM Din patul microcirculator fac parte:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Arteriolele

  • Venulele

  • Capilarele

  • Vasele anastomotice

  • Precapilarele

Explicación

Pregunta 39 de 167

1

CM Microcirculaţia e reglată de:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Musculatura arterelor

  • Musculatura venelor

  • Muşchii arteriolelor

  • Sfincterele precapilarelor

  • Sfincterele postcapilarelor

Explicación

Pregunta 40 de 167

1

CМ Patul microcirculator:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Are structură uniformă pentru toate organele

  • Are structură specifică fiecărui organ

  • Reprezintă totalitatea vaselor sangvine şi limfatice la nivel microscopic

  • Este un complex anatomo-funcţional cu componentele sangvine (5), limfatic şi interstiţial

  • Poate fi privit ca sistem microcirculator (V. V. Kuprianov)

Explicación

Pregunta 41 de 167

1

CM Anastomozele vaselor sangvine pot fi:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Arteriale

  • Venoase

  • Suprasistemice

  • Arteriolo-venulare

  • Intersistemice

Explicación

Pregunta 42 de 167

1

CS Anastomozele intrasistemice reprezintă conexiunile ramificaţiilor, provenite de la:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Artere

  • Vene

  • Unul şi acelaşi vas matern

  • Vase magistrale

  • Vase intraorganice

Explicación

Pregunta 43 de 167

1

CS Circulaţia colaterală reprezintă circulaţia sângelui prin:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Artere şi vene intraorganice

  • Vene profunde

  • Vase magistrale ale organelor sau segmentelor de corp

  • Vase laterale, secundare, care constituie căi lăturalnice

  • Anastomoze arterio-venoase

Explicación

Pregunta 44 de 167

1

CM Distribuirea vaselor sangvine intraorganice depinde de:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Distanţa, la care se află organul de la vasul magistral

  • Dimensiunile organului

  • Rolul funcţional al organului

  • Numărul surselor de irigare

  • Structura organului

Explicación

Pregunta 45 de 167

1

CM Mica circulaţie include:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Patul microcirculator al plămânilor

  • Venele cave

  • Arterele pulmonare dreaptă şi stângă

  • Trunchiul pulmonar

  • Două vene pulmonare drepte şi două vene pulmonare stângi

Explicación

Pregunta 46 de 167

1

CS Cu privire la trunchiul pulmonar:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Porneşte din ventriculul stâng

  • Porneşte din ventriculul drept

  • Se bifurcă în venele pulmonare dreaptă şi stângă

  • Reprezintă vasul circulaţiei mari

  • Transportă sânge îmbogăţit cu O2

Explicación

Pregunta 47 de 167

1

CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:

  • Aorta porneşte din ventriculul stâng

  • Venele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng

  • Vena cavă superioară se varsă în atriul drept

  • Vena cavă inferioară se varsă în atriul stâng

Explicación

Pregunta 48 de 167

1

CM Ramurile parietale ale aortei:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Irigă pereţii cavităţilor trunchiului

  • Vascularizează viscerele

  • Sunt pare

  • Sunt impare

  • Vascularizează o anumită zonă a unui organ

Explicación

Pregunta 49 de 167

1

CS Ramurile viscerale ale aortei vascularizează:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Organele extracavitare

  • Numai organele pare

  • Numai organele impare

  • Organele din cavităţile trunchiului

  • Numai organele cavitare

Explicación

Pregunta 50 de 167

1

CM Venele se caracterizează prin:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Viteza mică a fluxului sangvin

  • Presiunea joasă a sângelui

  • Prezenţa valvulelor

  • Structura histologică variată

  • Absenţa structurilor musculare

Explicación

Pregunta 51 de 167

1

CS Numărul venelor:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Depăşeşte numărul arterelor

  • E identic cu cel al arterelor

  • E mai redus decât al arterelor

  • Este independent de numărul arterelor

  • Depinde de numărul arterelor

Explicación

Pregunta 52 de 167

1

CM Anastomozele venoase pot fi:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Venulo-arteriale

  • Intrasistemice

  • Intersistemice

  • Extraorganice

  • Intraorganice

Explicación

Pregunta 53 de 167

1

CM Anastomozele arteriale:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Formează arcuri şi reţele arteriale

  • Se întâlnesc doar la viscere

  • Sunt bine dezvoltate la nivelul articulaţiilor

  • Asigură vascularizarea uniformă a organului

  • Nu au rol deosebit de important

Explicación

Pregunta 54 de 167

1

CS Arterele terminale:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Până la nivelul capilarizării nu formează anastomoze cu vasele vecine

  • Formează rete mirabile

  • Reprezintă vase, prin care e drenat sângele de la organe

  • Transportă sânge venos

  • Reprezintă vase comunicante

Explicación

Pregunta 55 de 167

1

CM Tipuri de ramificare a arterelor sunt:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Divergent (răsfirat, difuz)

  • Radiar

  • Mixt

  • Magistral (convergent)

  • Pe traiect

Explicación

Pregunta 56 de 167

1

CM Sistemul vascular:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Constituie sistemul de tuburi, prin care circulă sângele şi limfa

  • Realizează vehicularea substanţelor nutritive spre ţesuturi şi organe, şi eliminarea deşeurilor metabolice

  • Realizează schimbul de gaze

  • Include artere, vene şi vase limfatice

  • Transportă numai limfa

Explicación

Pregunta 57 de 167

1

CS Sistemul microcirculator include:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Patul microcirculator

  • Patul microcirculator, căile extravasculare de transportare a substanţelor, spaţiile intertisulare şi intercelulare, circumiacente capilarelor

  • Arteriole, precapilare, capilare şi postcapilare

  • Precapilare, capilare şi postcapilare

  • Arteriola, venula şi patul limfomicrocirculator

Explicación

Pregunta 58 de 167

1

CS Modulul microvascular include:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Arteriola, arteriola precapilară, capilarele, venula postcapilară, venula şi patul limfomicrocirculator

  • Componente sangvine, limfatice şi interstiţiale

  • Patul hemomicrocirculator

  • Complexe cu componente limfatice şi interstiţiale

  • Ramificările arterelor extra- şi intraorganice

Explicación

Pregunta 59 de 167

1

CM Faţa anterioară (sternocostală) a cordului, aflat in situ e dată de:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Ventriculul stâng (în cea mai mare parte)

  • Atriul drept (parţial)

  • Atriul stâng

  • Ventriculul drept

  • Trunchiul pulmonar şi aorta ascendentă

Explicación

Pregunta 60 de 167

1

CM Cordul cu pericardul se află în:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Mediastinul inferior (PNA)

  • Mediastinul superior (PNA)

  • Mediastinul posterior (BNA)

  • Mediastinul mediu (PNA)

  • Mediastinul anterior (PNA)

Explicación

Pregunta 61 de 167

1

CM Cu privire la conformaţia exterioară a cordului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Poate avea formă ovală sau rotundă

  • Mai des aminteşte forma unui con

  • Îmbracă forma unui oval retezat

  • E de forma unui con aplatizat in sens antero-posterior

  • Are forma unui con retezat

Explicación

Pregunta 62 de 167

1

CM Cordului i se disting feţele:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Anterioară

  • Posterioară

  • Superioară

  • Sternocostală

  • Diafragmatică

Explicación

Pregunta 63 de 167

1

CS Pe o radiogramă anterioară cordului i se disting marginile:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Pulmonar

  • Laterale

  • Dreaptă şi stângă

  • Mediastinale

  • Pleurale

Explicación

Pregunta 64 de 167

1

CM La exteriorul inimii se observă şanţurile:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Coronar

  • Aortic

  • Interventricular anterior

  • Apical

  • Interventricular posterior

Explicación

Pregunta 65 de 167

1

CS Inimii i se disting camerele:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Două atrii şi două ventricule

  • Două ventricule şi două auricule

  • Două atrii, două ventricule şi două auricule

  • Două atrii, două ventricule şi un con arterial

  • Un ventricul şi două atrii

Explicación

Pregunta 66 de 167

1

CM Atriul drept:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Formează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii

  • Se află anterior de venele pulmonare drepte

  • În peretele său se conţine nodul sinuatrial

  • Are forma unui cub

  • Se dezvoltă din sinusul venos (parţial)

Explicación

Pregunta 67 de 167

1

CM In atriul drept se deschid:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Venele pulmonare drepte

  • Vena cavă superioară

  • Sinusul coronaria

  • Venele mici ale cordului

  • Vena cavă inferioară

Explicación

Pregunta 68 de 167

1

CM În atriul drept se disting valvele:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Sinusului coronarian

  • Venelor mici ale cordului

  • Venei cave inferioare

  • Venelor pulmonare drepte

  • Venei cave superioare

Explicación

Pregunta 69 de 167

1

CM Muşchii pectinaţi ai atriului drept se află pe:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Septul interatrial

  • Faţa internă a pereţilor auricular

  • Pe peretele anterior

  • Peretele posterior

  • În jurul orificiului sinusului coronarian

Explicación

Pregunta 70 de 167

1

CM Pe peretele posterior al atriului drept se află:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Orificiul atrioventricular drept

  • Creasta terminală

  • Tuberculul intervenos

  • Sinusul venelor cave

  • Fosa ovală

Explicación

Pregunta 71 de 167

1

CM Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului drept se disting:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Fosa ovală

  • Tuberculul intervenos

  • Limbul fosei ovale

  • Muşchi pectinaţi

  • Nodul atrioventricular

Explicación

Pregunta 72 de 167

1

CS Pe peretele posterior al atriului stâng există:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Orificiul venei cave inferioare

  • Patru orificii ale venelor pulmonare

  • Fosa ovală

  • Orificiul atrioventricular stâng

  • Orificiul sinusului coronarian

Explicación

Pregunta 73 de 167

1

CM Din interior pereţii atriului stâng:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Sunt aproape netezi

  • Conţin muşchi pectinaţi doar în auricula stângă

  • Sunt străpunşi de venele mici ale cordului

  • Alocuri de la ei pornesc muşchi papilari

  • Sunt accidentaţi uniform

Explicación

Pregunta 74 de 167

1

CM Ventriculul drept:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Se află în dreapta şi înaintea ventriculului stâng

  • Are forma unei piramide triedre inversate

  • Peretele lui medial e constituit de septul interventricular

  • Peretele lui inferior e bombat, iar cel anterior - turtit

  • Constituie cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii

Explicación

Pregunta 75 de 167

1

CM Cavitatea ventriculului drept:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Recepţionează sânge venos din atriul drept

  • E separată de cavitatea atriului drept prin orificiul atrioventricular

  • E compartimentată în corp şi con arterial, drept limită dintre care serveşte creasta supraventriculară

  • În ea proemină muşchii papilari

  • E mult mai voluminoasă ca cea a ventriculului stâng

Explicación

Pregunta 76 de 167

1

CS Pereţii ventriculului drept:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Sunt mai groşi ca la cel stâng

  • Au faţa internă accidentată, fiind dotaţi cu trabecule cărnoase şi muşchi papilari

  • Conţin orificii ale venelor mici ale inimii

  • Septul interventricular are o structură similară cu cea a celorlalţi pereţi

  • Conţin coarde tendinoase

Explicación

Pregunta 77 de 167

1

CM Ventriculul stâng:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Are o formă conică

  • Cavitatea lui comunică cu atriul stâng şi cu aorta

  • Conţine numeroase trabecule cărnoase şi 3 - 5 muşchi papilari

  • Faţa internă, care delimitează conul arterial, apropiindu-se de ostiul aortic devine netedă.

  • Are pereţi mai groşi ca cei ai ventriculului drept

Explicación

Pregunta 78 de 167

1

CM Valva atrioventriculară dreaptă:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Constă din trei cuspide - anterioară, posterioară şi septală

  • De obicei e dotată cu trei muşchi papilari

  • E ataşată la inelul muscular care se contractă în sistola ventriculului

  • În sistolă separă cavitatea ventriculului de cea a atriului

  • Cuspidele sunt formate din ţesut fibros şi endoteliu

Explicación

Pregunta 79 de 167

1

CM Valva mitrală:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Constă din două cuspide - anterioară şi posterioară

  • Fiecare cuspidă e legată cu ambii muşchi papilari - anterior şi posterior

  • Se proiectează în spaţiul intercostal III din stânga, la o lăţime de deget lateral de stern

  • Focarul de auscultaţie a zgomotelor, provocate de ea, se află la o distanţă de 8 - 9 cm spre stânga de linia mediosternală

  • Cuspidele ei conțin fascicule musculare

Explicación

Pregunta 80 de 167

1

CM Cu privire la muşchii papilari:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Reprezintă formaţiuni rudimentare

  • Contribuie la închiderea valvelor atrioventriculare

  • Deschid valvele atrioventriculare în diastolă

  • Reglează poziția coardelor tendinoase în sistolă

  • Forma lor e variabilă

Explicación

Pregunta 81 de 167

1

CM Peretele cardiac constă din:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Per Pericard

  • Miocard

  • Epicard

  • Endocard

  • Mezocard

Explicación

Pregunta 82 de 167

1

CM Endocardul:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Tapetează miocardul din interior

  • Nu acoperă muşchii papilari şi coardele tendinoase

  • Duplicaturi ale lui formează valvele atrioventriculare, aortei, trunchiului pulmonar şi cele ale venei cave inferioare şi a sinusului coronar

  • Reprezintă o pătură fină şi transparentă

  • Nu conţine vase sangvine, dar conține fibre nervoase

Explicación

Pregunta 83 de 167

1

CM Miocardul atriilor:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Constă din cardiomiocite

  • E comun cu cel al ventriculelor

  • În atrii e reprezentat de două straturi – superficial – comun şi profund – separat

  • Stratul profund al atriilor conţine fascicule circulare, situate în jurul orificiilor venoase

  • Muşchii pectinaţi sunt formaţi de fascicule longitudinale

Explicación

Pregunta 84 de 167

1

CM Miocardul ventriculelor:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Se compune din straturile extern, mediu şi intern

  • La nivelul apexului stratul extern trece in cel intern

  • Straturile extern şi intern sunt individuale, pentru fiecare ventricul

  • Stratul mediu e comun pentru ambele ventricule

  • Muşchii papilari şi trabeculele cărnoase sunt formaţi de fasciculele longitudinale ale stratului intern

Explicación

Pregunta 85 de 167

1

CM Septul interventricular:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Reprezintă un perete muscular

  • I se disting porţiunile musculară şi membranoasă

  • E tapetat cu endocard

  • Separă ventriculele de atrii

  • La copii constă numai din porţiunea musculară

Explicación

Pregunta 86 de 167

1

CM Epicardul:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros

  • Are o structură similară cu cea a membranelor seroase

  • Deoarece constă dintr-o foiţă fină de ţesut conjunctiv tapetată cu mezoteliu e transparent

  • Tapetează cordul din exterior cu excepţia vaselor sangvine mari

  • Se continuă cu foiţa parietală a pericardului seros

Explicación

Pregunta 87 de 167

1

CM Inima la nou-născut:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • E de formă sferică

  • Are o masă generală de cca 24 g

  • E situată mai sus şi are o poziţie orizontală

  • Faţa ei sternocostală e dată de atriul drept, ventriculul drept şi cea mai mare parte a ventriculului stâng

  • Nu posedă muşchi papilari

Explicación

Pregunta 88 de 167

1

CM Inima la copil:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Creşte mai intens în primul an de viață

  • Are linii limitrofe care diferă de cele ale adultului

  • Are muşchii papilari atrofiaţi

  • Nu posedă trabecule cărnoase

  • În septurile interatrial şi interventricular există orificii

Explicación

Pregunta 89 de 167

1

CM Cu privire la proiecţia inimii:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • În condiţii de normă şocul apexian poate fi sesizat în spaţiul intercostal V la 9 cm spre stânga de linia mediosternală

  • Linia limitrofă superioară se află la nivelul marginii inferioare a cartilajelor costale II

  • Linia limitrofă dreaptă se întinde între cartilajele costale III şi V cu 1 - 2 cm lateral de marginea dreaptă a sternului

  • Linia limitrofă stângă se află la 2 - 3 cm medial de linia medioclaviculară stângă

  • Linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin cartilajele costale IV

Explicación

Pregunta 90 de 167

1

CS Apexul inimii se proiectează:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • La nivelul coastei V pe linie medioclaviculară stângă

  • La nivelul apofizei xifoide a sternului la două lăţimi de deget spre stânga

  • În spaţiul intercostal V cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară din stânga

  • În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă

  • La copii nu se proiectează

Explicación

Pregunta 91 de 167

1

CS Zgomotul, provocat de valva mitrală se aude mai desluşit:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern

  • În spaţiul intercostal V din stânga, lângă stern

  • În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă

  • În spaţiul intercostal V din dreapta, lângă stern

  • În zona de proiecție a apexului

Explicación

Pregunta 92 de 167

1

CS Zgomotul, provocat de valva aortică poate fi perceput:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • În spaţiul intercostal III din dreapta, lângă stern

  • În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern

  • La nivelul fuzionării apofizei xifoide cu corpul sternal, din stânga

  • Pe linie sternală, la nivelul spaţiului intercostal V, din dreapta

  • În spaţiul intercostal II din dreapta, lângă stern

Explicación

Pregunta 93 de 167

1

CM Cu privire la pericardul fibros:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Aderă strâns la centrul tendinos al diafragmei

  • E separat de stern prin muşchii sternali

  • La nivelul vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora

  • E tapetat din interior cu foiţa parietală a epicardului

  • Din anterior şi din părţile laterale e acoperit de pleură

Explicación

Pregunta 94 de 167

1

CM Pericardul seros:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală

  • Foiţa lui viscerală tapetează epicardul

  • Produce lichid pericardic

  • E fixat de stern prin ligg. sternopericardiace

  • Conține lamina muscularis pericardii

Explicación

Pregunta 95 de 167

1

CM Cavitatea pericardului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului fibros

  • Reprezintă un spaţiu capilar

  • Conţine o cantitate infimă de lichid seros

  • I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular

  • Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare

Explicación

Pregunta 96 de 167

1

CM Sinusul transvers al pericardului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Reprezintă un spaţiu îngust, situat în jurul pediculului vascular al cordului

  • Din exterior e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros

  • Din interior e delimitat de foiţa viscerală a pericardului seros

  • Comunică cu sinusul coronarian

  • Graţie existenţei lui pediculul vascular al cordului poate fi circumtactat

Explicación

Pregunta 97 de 167

1

CM Sinusul oblic al pericardului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Se află sub faţa diafragmatică a inimii

  • Pentru a fi demonstrat cordul trebuie ridicat de apex şi întors spre dreapta.

  • E delimitat de venele cavă inferioară şi pulmonare stângi

  • Peretele lui anterior e format de miocardul atriului drept

  • E. Se continuă cu sinusul transvers

Explicación

Pregunta 98 de 167

1

CM Scheletul moale al inimii include:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Aparatul ligamentar al pericardului

  • Inelele fibroase drept şi stâng

  • Inelele conjunctive din jurul orificiilor aortic şi al trunchiului pulmonar

  • Triunghiurile fibroase drept şi stâng

  • Porţiunea membranoasă a septului interventricular

Explicación

Pregunta 99 de 167

1

CM Pe viu inima poate fi explorată prin:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Endoscopie cardiacă

  • Percuţie

  • Ecocardiografie

  • Coronarografie

  • Angiocardiografie.

Explicación

Pregunta 100 de 167

1

CS Inima se dezvoltă din:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Ectoderm

  • Mezoderm

  • Endoderm

  • Recesurile branhiale

  • Intestinul primar

Explicación

Pregunta 101 de 167

1

CM Triada Fallot include:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Stenoza trunchiului pulmonar

  • Defectul septului interventricular

  • Hipertrofia ventriculului stâng

  • Defectul septului interatrial

  • Hipertrofia ventriculului drept

Explicación

Pregunta 102 de 167

1

CM Faţa inferioară (diafragmatică) a cordului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Vine în raport cu centrul tendinos al diafragmulu

  • Se sprijină pe partea sternală a diafragmului

  • Pe ea trece şanţul interventricular posterior

  • Corespunde suprafeţei ventriculului stâng (mai mare) şi ventriculului drept (mai mică)

  • Corespunde suprafeţelor ambelor atrii

Explicación

Pregunta 103 de 167

1

CS Incisura apicală a cordului:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Se află pe marginea stângă

  • Reprezintă segmentul inferior al şanţului interventricular posterior

  • Întretaie marginea stângă

  • Se formează prin confluerea şanţurilor interventriculare

  • Corespunde apexului cordului

Explicación

Pregunta 104 de 167

1

CS Apexul cordului este orientat:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • În jos, anterior şi în dreapta

  • În jos, posterior şi în stânga

  • În jos, anterior şi în stânga

  • Spre spaţiul intercostal IV

  • În direcţia processus xiphoideus

Explicación

Pregunta 105 de 167

1

CM Cu privire la baza cordului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • E formată de atrii, iar anterior de aortă şi trunchiul pulmonar

  • Corespunde atriilor şi părţii superioare a ventriculului stâng

  • E orientată posterior, în sus şi la dreapta

  • Atinge spaţiul intercostal II din dreapta

  • Formează peretele superior al atriilor

Explicación

Pregunta 106 de 167

1

CM Marginile cordului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Ambele sunt ascuţite.

  • Cea dreaptă este mai ascuţită, iar cea stângă – mai rotunjită

  • Marginea stângă e rotunjită, deoarece peretele ventriculului stâng este mai gros

  • Marginea dreaptă corespunde ventriculului drept şi atriului drept

  • Marginea dreaptă este mai scurtă decât cea stângă

Explicación

Pregunta 107 de 167

1

CM Cu privire la dimensiunile cordului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Sunt egale cu dimensiunile pumnului individului respectiv

  • Diametrul longitudinal e de 12-13 cm

  • Diametrul transversal măsoară 9-10 cm

  • Diametrul antero-posterior e de 6-7 cm

  • La femeie sunt mai mari

Explicación

Pregunta 108 de 167

1

CM Muşchii papilari:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Au formă conică

  • De la vârful lor pleacă corzile tendinoase

  • Pot fi simpli, bifizi şi multifizi

  • Au diverse forme

  • Muşchii papilari se mai numesc trabeculae carneae

Explicación

Pregunta 109 de 167

1

CM Septul interatrial:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Separă atriile de ventricule

  • Prezintă un perete comun pentru ambele atrii

  • Pe faţa lui dreaptă este situată fossa ovalis.

  • La nivelul fosei ovale este mult mai subţire

  • Constituie peretele comun al ventriculelor

Explicación

Pregunta 110 de 167

1

CS Pereţii atriului drept sunt:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Anterior, atrioventricular, septal, posterior

  • Anterior, posterior, superior, inferior, medial şi lateral

  • Septal şi superoinferior

  • Anterior, posterior, superior şi inferior

  • Anterior şi inferior

Explicación

Pregunta 111 de 167

1

CM Cu privire la triunghiul Koch:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Se află în atriul stâng

  • Se află în atriul drept

  • Este delimitat de valvula sinusului coronar, ostiul atrioventricular drept şi fasciculul conjunctiv, care pleacă de la valvula sinusului coronar

  • La nivelul lui se află nodul Aschoff-Tawara

  • La nivelul lui se află nodul sinoatrial

Explicación

Pregunta 112 de 167

1

CM Cu privire la auriculele inimii:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Reprezintă formaţiuni rudimentare

  • Se prelungesc din peretele anterior al atriilor respective

  • Reprezintă rezervoare de sânge

  • Se cunosc auriculul drept şi stâng

  • Auriculul stâng este mai lung şi mai îngust ca cel drept

Explicación

Pregunta 113 de 167

1

CS Aparatul valvular al inimii este constituit din:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Valvele atrioventriculare dreaptă şi stângă

  • Valva trunchiului pulmonar şi valva aortică

  • Valva atrioventriculară dreaptă, valva atrioventriculară stângă, valva trunchiului pulmonar și valva aortică

  • Valvele semilunare ale trunchiului pulmonar şi ale aortei

  • Valvele tricuspidă şi bicuspidă

Explicación

Pregunta 114 de 167

1

CM Valvulele semilunare ale trunchiului pulmonar:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Se află la marginile ostium tr. pulmonalis

  • Sunt trei: anterioară, dreaptă şi stângă

  • Au aspect de cuib de rândunică

  • Împiedică reîntoarcerea sângelui în ventriculul drept aflat în diastolă

  • Numărul lor e variabil

Explicación

Pregunta 115 de 167

1

CM Valva aortică:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Diferă structural de valva trunchiului pulmonar

  • Are structură identică cu cea a valvei trunchiului pulmonar

  • Nodulii ei sunt mai masivi şi mai pronunţaţi

  • Este constituită din valvulele semilunare anterioară, dreaptă şi stângă

  • Este constituită din valvulele semilunare posterioară, dreaptă şi stângă

Explicación

Pregunta 116 de 167

1

CM Sistemul conductil al inimii este constituit din:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Fibre musculare netede

  • Fibre musculare atipice dispuse în miocard

  • Fascicule musculare longitudinale

  • Nodul sinoatrial, nodul atrioventricular şi fasciculul atrioventricular

  • Doi pedunculi musculari

Explicación

Pregunta 117 de 167

1

CM Cu privire la localizarea componentelor sistemului conductil al inimii:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Pedunculii se răspândesc în miocardul ventriculului stâng

  • Nodul sinoatrial este localizat în peretele posterior al ventriculului drept

  • Nodul sinoatrial (Keith-Flack) se află în peretele atriului drept

  • Nodul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat în porţiunea inferioară a septului interatrial

  • Pedunculii drept şi stâng ai fasciculului atrioventricular se distribuie în ventriculele corespunzătoare

Explicación

Pregunta 118 de 167

1

CM Cu privire la importanţa sistemului conductil al inimii:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Realizează activitatea ritmică a inimii

  • Sincronizează contracţiile atriilor şi ventriculelor

  • Cumulează rolul elementelor nervoase ale cordului

  • Stimulează activitatea atriului şi ventriculului de pe dreapta

  • Realizează automatismul inimii

Explicación

Pregunta 119 de 167

1

CM Cu privire la endocard:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Reprezintă un strat gros ce căptuşeşte interiorul camerelor inimii

  • La nivelul atriilor este mai gros, decât al ventriculelor

  • E bine pronunţat pe septul interventricular

  • La nivelul ostiilor aortal şi al trunchiului pulmonar este mai puţin pronunţat

  • Pe septul interventricular este foarte fin

Explicación

Pregunta 120 de 167

1

CS Miocardul:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Alcătuieşte pereţii atriilor şi ventriculelor independent de funcţiile lor

  • La nivelul atriilor este mai gros, decât în ventricule

  • E cel mai bine dezvoltat strat al cordului

  • Constă din ţesut muscular scheletic

  • Anatomic este comun pentru atrii şi ventricule

Explicación

Pregunta 121 de 167

1

CM Triungiurile fibroase din scheletul moale al inimii:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Există drept şi stâng

  • Se află între inelele fibroase ale orificiilor atrioventriculare şi ale celui aortic.

  • Cel stâng este mult mai mare decât cel drept

  • Cel drept leagă ambele inele atrioventriculare şi cel aortic

  • Cel stâng este unit cu septul interventricular

Explicación

Pregunta 122 de 167

1

CM Pericardului i se disting fețele:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Pleurală

  • Sternocostală

  • Diafragmatică

  • Mediastinală dreaptă şi stângă

  • Costală

Explicación

Pregunta 123 de 167

1

CM Prin examenul radiologic la adult se evidenţiază următoarele poziţii principale ale cordului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Transversală

  • Oblică

  • Orizontală

  • Verticală

  • Mediană

Explicación

Pregunta 124 de 167

1

CM Circulaţia sangvină la făt:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Este pulmonară

  • Este placentară

  • Circulaţia sangvină mare comunică cu cea mică prin foramen ovale şi ductus arteriosus

  • Are loc numai prin artere

  • Aprovizionează fătul cu O2 şi substanţe nutritive

Explicación

Pregunta 125 de 167

1

CM În activitatea inimii se disting următoarele faze:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Sistola generală

  • Sistola atriilor

  • Diastola generală

  • Sistola ventriculelor

  • Diastola ventriculelor

Explicación

Pregunta 126 de 167

1

CM Lamela viscerală a pericardului seros reprezintă:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Stratul intern al inimii.

  • Stratul extern al inimii

  • Epicardul

  • Două lamele ale pericardului fibros

  • O lamelă, care tapetează din interior pericardul fibros

Explicación

Pregunta 127 de 167

1

CM Faţa sternocostală a pericardului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Aderă nemijlocit la corpul sternului şi cartilajele coastelor IV, V şi VI

  • Se uneşte cu coastele VII, VIII şi IX

  • Se uneşte cu peretele toracelui prin ligamentele sternopericardiace superioare şi inferioare

  • Acoperă pe deplin faţa internă a sternului

  • Aderă la pleurele mediastinale dreaptă şi stângă

Explicación

Pregunta 128 de 167

1

CM Lichidul pericardic:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Facilitează alunecarea cordului

  • Împiedică mişcările inimii

  • E un lichid seros

  • Se prezintă ca un lichid vâscos

  • Se află intre pericardul fibros şi seros

Explicación

Pregunta 129 de 167

1

CS Şocul apexian se determină:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • La apexul inimii

  • În spaţiul intercostal III din stânga

  • La nivelul cartilajului coastei IV din dreapta

  • În spaţiul intercostal IV din dreapta

  • Pe linia medioclaviculară stângă

Explicación

Pregunta 130 de 167

1

CM Poziţia cordului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Depinde de poziţia diafragmului, vârstă şi constituţie

  • La hiperstenici este orizontală

  • La normostenici capătă o poziţie oblică

  • La femei este transversală

  • La astenici e verticală

Explicación

Pregunta 131 de 167

1

CM Vascularizaţia inimii:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Se realizează din arterele coronare stângă și dreaptă

  • Artera coronară dreaptă irigă atriul drept, ventriculul drept, muşchii papilari ai ventriculului stâng, septul interatrial

  • Artera coronară stângă irigă septul interventricular, muşchii papilari ai ventriculului drept, inelele fibroase

  • Artera coronară posterioară irigă ţesuturile cardiace adiacente şanţului interventricular posterior

  • Pot exista și artere coronare suplimentare

Explicación

Pregunta 132 de 167

1

CS Dintre tipurile de distribuire a arterelor coronare predominant este:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Uniform

  • Dextrocoronarian

  • Sinistrocoronarian

  • Dextrocoronarian mediu

  • Sinistrocoronarian mediu

Explicación

Pregunta 133 de 167

1

CS Ramurile arterelor coronare:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Nu anastomozează între ele

  • Formează două inele arteriale

  • Formează reţele vaste de anastomoze, localizate mai ales în miocard

  • Anastomozează cu ramurile arterei pericardiacofrenice.

  • Toate sunt de tip conectant

Explicación

Pregunta 134 de 167

1

CM Arterele inimii:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Au origine constantă

  • Variază ca număr

  • Variază ca origine

  • În paralel cu ele pot exista artere suplimentare

  • Pot porni de la artera toracică internă

Explicación

Pregunta 135 de 167

1

CM Venele inimii:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Sunt mai puţin numeroase ca arterele

  • Cele mai multe dintre cele mari afluează în sinusul coronar

  • Toate se varsă direct în camerele inimii

  • Direct în camerele inimii, mai ales în atriul drept se varsă doar venele cardiace minime

  • Venele cardiace anterioare sunt afluenţi ai sinusului coronar

Explicación

Pregunta 136 de 167

1

CS Sinusul coronar:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Reprezintă o reminiscenţă a venei cardinale comune stângi

  • Este localizat în şanţul interventricular posterior

  • Se varsă în atriul stâng

  • Se întinde de la apexul inimii până la nivelul şanţului coronar

  • Colectează sângele din toate venele inimii

Explicación

Pregunta 137 de 167

1

CM In sinusul coronar afluează:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Vena anterioară a ventriculului stâng

  • Vena cardiacă medie

  • Vena cordis parva

  • Vena longitudinală a atriului drept

  • Vv. cordis minimae

Explicación

Pregunta 138 de 167

1

CS Reţele de capilare limfatice se află:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Doar în endocard

  • Doar în epicar

  • Doar în miocard

  • Doar în pericard

  • În toate cele menţionate

Explicación

Pregunta 139 de 167

1

CM Spre ganglionii limfatici regionali limfa de la cord e transportată prin:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Vasul limfatic cardiac anterior

  • Vasul limfatic cardiac posterior

  • Vasul limfatic atrioventricular

  • Vasul limfatic cardiac drep

  • Vasul limfatic cardiac stâng

Explicación

Pregunta 140 de 167

1

CM Inervaţia inimii este dată de:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Nervii şi ramurile cardiace

  • Plexurile cardiace extraorganice

  • Plexurile cardiace intraorganice

  • Nervul frenic

  • Plexul esofagian

Explicación

Pregunta 141 de 167

1

CM Nervii cardiaci pornesc de la:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Nervul frenic

  • Ganglionul cervical superior al lanţului simpatic

  • Ganglionii toracici II-V ai lanţului simpatic

  • Plexul celiac

  • Ganglionul cervical inferior al lanţului simpatic

Explicación

Pregunta 142 de 167

1

CM După V.P. Vorobiov din plexul subepicardial fac parte:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Plexul anterior al atriilor

  • Plexul ventricular comun

  • Plexul posterior stâng

  • Plexul posterior al atriului stâng

  • Plexul atrioventricular superior

Explicación

Pregunta 143 de 167

1

CM Sistemul conductil al cordului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Constă din fibre musculare atipice

  • Centrii lui sunt reprezentaţi de nodurile sinuatrial şi atrioventricular

  • Nodul sinuatrial se află în peretele anterior al ventriculului drept

  • Nodul atrioventricular e situat în septul interventricular

  • Include noduri şi fascicule

Explicación

Pregunta 144 de 167

1

CM În unele maladii cardiace durerea referită e localizată:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • În regiunea epigastrică

  • În regiunea epigastrică. B. Pe faţa laterală a hemitoracelui stâng

  • În regiunea umărului stâng

  • Pe faţa medială a membrului superior liber stâng

  • În regiunea hipocondrului stâng

Explicación

Pregunta 145 de 167

1

CS Arterele coronare pornesc de la:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Sinusul coronarian

  • Auriculele inimii

  • Bulbul aortei

  • Valvulele semilunare ale aortei

  • Arterele pulmonare

Explicación

Pregunta 146 de 167

1

CM Artera coronară dreaptă irigă:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Atriul drept

  • Peretele posterior al ventriculului drept

  • Tot peretele posterior al ventriculului stâng

  • Septul interatrial

  • Septul interventricular (1/3 posterioară)

Explicación

Pregunta 147 de 167

1

CM Artera coronară stângă vascularizează:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Peretele anterior şi o parte din cel posterior al ventriculului stâng

  • Atriul drept

  • Atriul stâng

  • Peretele anterior al ventriculului drept

  • Muşchiul papilar anterior al ventriculului stâng

Explicación

Pregunta 148 de 167

1

CS Ramurile arterei coronare drepte sunt:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Interventriculare dreaptă şi stângă

  • Circumflexe dreaptă şi stângă

  • Interventriculară posterioară

  • Ventriculară stângă

  • Atrială dreaptă

Explicación

Pregunta 149 de 167

1

CS Artera coronară stângă emite ramurile:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Interventricularis anterior şi ramus circumflexus

  • Interventriculară dreaptă

  • Ventriculară stângă

  • Atrială stângă

  • Septală

Explicación

Pregunta 150 de 167

1

CM Ramura circumflexă:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Anastomozează cu artera coronară dreaptă

  • Poate fi dublă

  • Dă naştere la ramuri atriale şi ventriculare

  • Ea naştere de la bulbul aortei

  • Irigă atriul drept şi auriculul stâng

Explicación

Pregunta 151 de 167

1

CM Ramura interventriculară posterioară irigă:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Peretele ventriculului drept

  • Auricula dreaptă

  • Muşchii papilari ai ventriculului drept

  • Porţiunea anterioară a septului interventricular

  • Atriul stâng

Explicación

Pregunta 152 de 167

1

CM Ramurile arterelor coronare formează anastomoze:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Periferice

  • Intraorganice

  • Extraorganice

  • Intrasistemice

  • Interne

Explicación

Pregunta 153 de 167

1

CS Arterele coronare pot fi vizualizate prin:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Angiografie coronariană (coronarografie)

  • Electrocardiografie

  • Percuţie

  • Endoscopie cardiacă

  • Tomografie

Explicación

Pregunta 154 de 167

1

CM Anomalii de dezvoltare a inimii pot fi:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Existența a două inimi

  • Atrezia pediculului vascular

  • Dextrocardia

  • Ectopia cervicală

  • Triada Fallot

Explicación

Pregunta 155 de 167

1

CS Vortex cordis se formează la:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Orificiul aortei

  • Orificiul trunchiului pulmonar

  • Apexul cordului

  • Inelul fibros drept

  • Inelul fibros stâng

Explicación

Pregunta 156 de 167

1

CS Dintre venele cordului valvule are:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Sinusul coronarian

  • Vena mare a cordului

  • Venele Thebesius

  • Vena cavă superioară

  • Vena cavă inferioară

Explicación

Pregunta 157 de 167

1

CM Arterele coronare pot porni atipic de la:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Trunchiul pulmonar

  • Arcul aortei

  • Artera subclaviculară stângă

  • Atriul stâng

  • Segmentul toracic al aortei descendente

Explicación

Pregunta 158 de 167

1

CM Vena cordis magna:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Are origine în sinusul coronar

  • Ia naştere la nivelul apexului cordului

  • Colectează sângele din venele ambelor ventricule

  • Colectează sângele din venele septului interventricular

  • Se formează din venele minime ale cordului

Explicación

Pregunta 159 de 167

1

CM Venele minime ale cordului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Sunt numeroase

  • Se varsă nemijlocit în atriul drept

  • Se varsă nemijlocit în cavităţile atriilor şi ventriculelor

  • Încep în pereţii ventriculului stâng

  • Sunt patru la număr

Explicación

Pregunta 160 de 167

1

CS Orificiul de deschidere a sinusului coronarian se află în:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Atriul stâng

  • Ventriculul drept

  • Atriul drept

  • Trunchiul pulmonar

  • Vena cavă inferioară

Explicación

Pregunta 161 de 167

1

CM Patul limfatic al cordului este constituit din:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Trunchiuri limfatice

  • Reţele de capilare limfatice

  • Vasele limfatice cardiace drept şi stâng

  • Vase limfatice superficiale şi profunde

  • Ganglioni limfatici

Explicación

Pregunta 162 de 167

1

CM Vasele limfatice de la pericard se varsă în:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Vasele limfatice cardiace

  • Sinusul coronarian

  • Ganglionii mediastinali anteriori

  • Ganglionii traheobronhiali

  • Trunchiurile bronhomediastinale

Explicación

Pregunta 163 de 167

1

CM Există trei grupuri de vene cardiace:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Afluenţii venei cordis magna

  • Venele sinusului coronarian

  • Venele anterioare ale inimii

  • Venele minime

  • Vena oblică a atriului stâng

Explicación

Pregunta 164 de 167

1

CM Inima este inervată de:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Nervul cardiac cervical superior

  • Nervul cardiac cervical mediu

  • Plexul aortal toracic

  • Plexul subclavicular

  • Nervul cardiac cervical inferior

Explicación

Pregunta 165 de 167

1

CS Inervaţia simpatică a cordului este asigurată de:

Selecciona una de las siguientes respuestas posibles:

  • Nucleul intermediolateral al segmentelor C8 – T4

  • Ganglionul jugular superior al nervului vag

  • Plexul carotid comun

  • Ganglionul jugular inferior al nervului vag

  • Neuronii de tipul Doghiel II

Explicación

Pregunta 166 de 167

1

CM Inervaţia aferentă a cordului este asigurată de neuronii:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Ganglionilor spinali C7 – T4.

  • Ganglionilor superiori şi inferiori ai nervului vag

  • De tipul Doghiel II

  • Ganglionilor spinali T12 – L1

  • Ganglionului pterigopalatin

Explicación

Pregunta 167 de 167

1

CM Cu privire la inervaţia parasimpatică a cordului:

Selecciona una o más de las siguientes respuestas posibles:

  • Este asigurată de nucleul dorsal al nervului vag

  • O parte din fibrele parasimpatice trece în componența nervului laringian recurent

  • Se implică nervul frenic

  • Ca sursă servesc ramurile cardiace cervicale inferioare

  • Participă şi nervul splanhnic mic

Explicación

Anterior
Revisar respuesta
Siguiente