CM Printre componentele cerii stomatologice se numără:
A. Ceara naturală
B. Ceara artificială
C. Particule de fosfați
D. Particule de fluor
E. Aditivi
CM Exemple de ceară naturală
A. Durawax
B. Ceara de albini
C. Parafina
D. Ozocherita
E. Flexowax
Exemple de ceară artificială:
A. Cerezina
B. Flexowax C
C. Durawax
D. Ceara japoneză
E. Ceara de carnauba
CM Principalele grupe de compuși organici ce se găsesc în ceară sunt:
A. Esteri
B. Aminoacizi
C. Hidrocarbonați
D. Baze
E. Proteine
CM Dezavantajele cerurilor naturale:
A. Incosistente în compoziția lor
B. Frecvent sunt contaminate
C. Înalt purificate
D. Proprietăți constante
E. Oferă rezultate predictibile
CM Unele dintre proprietățile importante ale cerurilor în stomatologie:
A. duritate
B. expansiunea termică
C. limita de topire
D. proprietăți mecanice
E. fluiditatea
CS Care afirmație este adevarată referitor la limita de topire a cerurilor stomatologice:
A. limita de topire nu depinde de scopul folosirii cerii
B. cerurile stomatologice au mai degrabă o limita de topire decât un singur punct de topire
C. amestecarea diferitor ceruri nu schimbă limita de topire
D. cerurile au puncte joase de topire
E. cerurile naturale au aceeași limită de topire ca și cele artificiale
CS Selectați din cele propuse ceara naturală:
A. Epolene N-10
B. Durawax
D. Acrawax
CS Selectați din cele propuse ceara artificială:
A. Ceara de Carnauba
C. Acrawax
D. Cerezina
E. Ceara japoneză
CS Componentul principal în ceara de modelat este:
B. Parafina sau cerezina
C. Rășini naturale sau sintetice
D. Ceara de albini
E. Structuri microcristaline
CM Printre materiale de amprentare elastice se numără:
A. Hidrocoloizi
B. Materiale de amprentare rigide
C. Elastomeri
D. Paste pe bază de zinc oxid eugenol
E. Ceruri
CM Indicați materialele de amprentare siliconice:
A. Zeta plus
B. Speedex
C. Ortocar
D. Gelin
E. Micron
CM Selectați materialele de amprentare siliconice:
A. Xantopren
B. Ortocar
C. Zeta plus
D. Sielast
CM Selectați afirmatiile adevărate referitor la amprente:
A. Amprenta reprezintă o copie negativă a câmpului protetic
B. Amprenta este necesară pentru efectuarea oricăror tratamente endodontice
C. Se folosește pentru a reproduce dinții și țesuturile adiacente
D. Se folosește pentru obținerea modelului de diagnostic
E. Un material modern pentru obținerea amprentei este gipsul
CM Selectați cerințele către materialele de amprentare:
A. Să fie rigide
B. Să nu conțină iritanți sau componente toxice
C. Să aibă un gust, miros și aspect plăcut
D. Să aibă un termen de valabilitate scurt
E. Să posede stabilitate dimensională
CM Avantajele folosirii modelelor în stomatologie:
A. Servesc drept suport pentru realizarea multor restaurări și dispozitive
B. Reprezintă o imagine bidimensională a structurilor cavității bucale
C. Servesc drept metode de documentare pre- și post-tratament
D. Pot ajuta în stabilirea diagnosticului și a planului de tratament
E. Necesită timp și spatiu suplimentar pentru a fi efectuate
CM Selectați afirmațiile adevărate referitor la materialele de amprentare alginate:
A. Posedă stabilitate dimensionala înaltă
B. Trebuie să fie turnate imediat
C. Pot fi turnate în decurs de 3-4 zile fără a-și modifica volumul
D. Au stabilitate dimensională joasă
E. Stabilitatea dimensională scăzută se datorează evaporării, sinerezei și imbibiției
CM Lingurile de amprentare pot fi confecționate din:
A. Plastic
B. Gips
C. Ceara
D. Metal
E. Rășini compozite
CS Dintre materialele de amprentare C-siliconice face parte:
A. Tropicalgin (Zhermack)
B. Silagum
D. Jeltrate
E. Reprosil (Dentsply)
CS Dintre materialele de amprentare A-siliconice face parte:
B. Reprosil (Dentsply)
C. Sil 21
D. Tropicalgin (Zhermack)
E. Coltex
CM La obturarea cavităților carioase se pot folosi următoarele materiale:
A. Ceara
B. Rășini compozite
C. Cementuri glass-ionomere
D Gipsul
E. Compomeri
CM La obturarea permanentă a cavităților carioase se pot folosi:
A. Amalgam
C. Dentin-pasta
D. Dentina artificială
123. CM După mecanismul de polimerizare, rășinile compozite pot fi:
A. Fotopolimerizabile
B. Heteropolimerizabile
C. Autopolimerizabile
D. Nepolimerizabile
E. Hibride
CM Reprezentanți ai rășinilor compozite fotopolimerizabile sunt:
A. Herculite (Kerr)
B. Alfa comp (Voco)
C. Brilliant (Coltene)
D. Heliomolar (Vivadent)
E. Z100 (3M)
CM În structura rășinilor compozite intră:
A. Matricea BISGMA sau UDMA
B. Particule de cuarț, silicate sau săruri ale metalelor grele
C. Particule de fluor
D. Resturi de mercur
E. Silani organici
CS Care element asigură radioopacitatea rășinilor compozite:
A. Particulele de cuarț
B. Sărurile metalelor grele
C. Matricea BIS-GMA
D. Particulele silicate
E. Silanii organici
CS Tasarea la polimerizare a rășinilor compozite se aproximează la:
A. 1-1.7%
B. 20%
C. 15-16.5%
D. 0%
E. 8%
CS Tasarea la polimerizare a rășinilor compozite poate fi redusă prin:
A. Inserarea unui strat de aproximativ 4 mm de compozit și polimerizarea acestuia
B. Inserarea și polimerizarea pe straturi a compozitului
C. Încălzirea prealabilă a compozitului
D. Aplicarea compozitului cu o spatulă de plastic
E. Fotopolimerizarea mai îndelungată a rășinii compozite
CS Rășini compozite tradiționale (convenționale) se consideră cele cu:
A. Microumplutură
B. Nanoumplutură
C. Macroumplutură
D. Fără umplutură
E. Cementuri glass-ionomeri
CS Printre dezavantajele rășinilor compozite convenționale se numără:
A. Poleirea dificilă
B. Rezistența sporită la forțele ocluzale
C. Stabilitatea culorii în timp
D. Proprietăți estetice înalte
E. Suprafața lucioasă dupa poleire
CM Drept materiale de obturație provizorie se folosesc:
A. Dentin-pasta
C. Amalgamul
E. MTA
CM Printre cerințele către materialele de obturație provizorii se numără:
A. Să se aplice și să se îndepărteze ușor
B. Slab rezistente din punct de vedere fizic
C. Biocompatibil
D. Să se degradeze în mediul bucal
E. Să realizeze o închidere cât mai etanșă
. CS Dentina artificiala se prezinta sub forma de:
A. Gel
B. Pasta
C. Pulbere + lichid
D. Solidă
E. Lichidă
CS Tipul de cement zinc oxid eugenol folosit frecvent ca obturație provizorie:
A. Tip 3
B. Tip 1
C. Tip 2
D. Tip 4
E. Tip 5
CS Printre materiale de obturație provizorie folosite în trecut, însă nu și acum, se numără:
A. Cementuri pe bază de ZOE
B. Gutaperca
E. Rășini compozite (B)
CM Selectați materiale de obturație coronară provizorie:
A. IRM
B. Dentin-pasta
D. Rășini compozite
E. Cement ZOE
CM Cerințele către materialele de obturație provizorie sunt:
A. Închidere etanșă
B. Efect benefic asupra pulpei dentare
C. Complicate în aplicare și înlăturare
D. Proprietăți antibacteriene
E. Duritate suficientă pentru a rezista în decurs de câteva săptămâni
. CM Materiale de obturație provizorie pe bază de suflat de calciu sunt:
B. Cavit
D. Cavidentin
CM În compoziția cementului ZOE intră:
A. Oxid de zinc 69%
B. Oxid de zinc 90%
C. Acetat de zinc 1% (oferă duritate)
D. Stearat de zinc 0.7% (accelerator)
E. Particule de cuarț 5%
CS Componentul antibacterial al cementului ZOE este asigurat de:
A. Oxidul de zinc
B. Eugenol
C. Acetatul de zinc
D. Stearatul de zinc
E. Particulele de silica
. CM Conform destinației rășinile diacrilice compozite se împart în:
A. Pentru grupul de dinți frontali
B. Pentru dinții temporari
C. Pentru grupul de dinți posteriori
D. Pentru obturii provizorii
E. Universale
CM În componenta de bază a rășinilor diacrilice compozite intră:
A. Hidroxid de calciu
B. Faza anorganică
C. Faza organică
D. Cement pe bază de ZOE
E. Silani
CM Printre componentele auxiliare ale rășinilor diacrilice compozite sunt:
A. Oxizi metalici care formează culoarea
B. Fosfat cement
C. Cement pe bază de ZOE
D. Factori de inițiere ai reacției chimice
E. Matricea organică
CM În funcție de dimensiunea particulelor anorganice, rășinile compozite pot fi:
A. Microfile
B. Monofile
C. Macrofile
D. Heterofile
A. Z250 (3M ESPE)
C. Endobtur (Septodont)
D. Clearfil (Kuraray Noritake)
E. Charisma (Heraus Kulzer)
CS Dintre cele propuse, selectați materialul de obturare provizoriu:
A. Heliomolar (Vivadent)
B. Twinky Star (VOCO)
C. Dentina artificială
D. Charisma (Heraus Kulzer)
E. Z100 (3M ESPE)
CS Lingurile de amprentare pot fi confecționate din:
A. Metal
B. Ceară
C. Gips
D. Cementuri fosfate
E. Rășini diacrilie compozite
A. Cementuri ZOE
B. Material de amprentare C-siliconic
C. Plastic
D. Material de amprentare A-siliconic
E. Gips
CS Dintre cele enumerate selectați materialul de obturare provizoriu de bază de sulfat de calciu:
A. Cavit (3M ESPE)
C. Z250 (3M ESPE)
D. Clearfil (Kuraray)
E. Twinky Star (VOCO)
CS Dintre cele de mai jos selectați materialul de amprentare siliconic:
A. Ortocar
B. Gelin
CM În timpul malaxării materialelor de obturație este important să se respecte:
A. Durata malaxării
B. Malaxarea să fie cât mai lentă
C. Să se efectueze doar cu o spatulă din plastic
D. Raportul pulbere-lichid
E. Să se efectueze doar pe suprafețe din sticlă
CS Densitatea optimă a materialului de obturație malaxat este asigurată de:
A. Suprafața pe care se malaxează
B. Instrumentul cu care se malaxează
C. Raportul corect pulbere-lichid
D. Durata malaxării
E. Rapiditatea asistentei medicale
CM Printre materialele de obturație care necesită malaxare se numără:
B. Dentina artificială
C. Fuji IX (GC)
E. Meron (VOCO)
CM Selectați din cele de mai jos materialele de obturație monocomponent:
A. Fuji II (GC)
B. Z100 (3M ESPE)
E. Dentina artificială
. CM Din proprietățile tehnologice ale materialelor de obturație fac parte:
A. Valoarea estetică
B. Întărirea și finalul prizei
C. Fluiditatea
D. Biocompatibilitatea cu țesuturile dentare și parodontale
E. Comoditatea la malaxare
CM Din proprietățile de exploatare ale materialelor de obturație fac parte:
A. Rezistența
B. Fluiditatea
C. Comoditatea la malaxare și aplicare
D. Valoarea estetică
E. Durabilitatea
CM Din proprietățile biologice ale materialelor de obturație fac parte:
A. Fluiditatea
B. Rezistența
C. Durabilitatea
D. Reacția țesuturilor dentare și parodontale la materialele de obturație
E. Gradul de indiferență față de țesuturile dentare și cele adiacente
CM Aspectul estetic al materialului permite stomatologului să aleagă:
A. Transparența
B. Duritatea
C. Culoarea
D. Biocompatibilitaea
E. Fluiditatea
CM Soliditatea și durabilitatea obturației depinde de:
A. Culoarea materialului de obturație
B. Consistența materialului
C. Transparența materialului
D. Acțiunea fluidelor din cavitatea bucală
E. Termenul de valabilitate a materialului
CS Micșorarea în volum a materialelor compozite în timpul prizei e definită ca:
A. Adeziunea obturației
B. Dezintegrarea obturației
C. Tasarea la polimerizare
D. Abraziunea obturației
E. Viabilitatea obturației
CS Apropierea materialului de obturație de pereții cavității carioase e definită ca:
A. Abraziunea obturației
B. Adaptare marginală etanșă
C. Viabilitatea obturației
D. Limita de soliditate
E. Retracția obturației
CS Micșorarea în volum prin pierderea masei obturației la uzura prin frecare se definește ca:
A. Coeficient de dilatare termică
B. Tasare la polimerizare
C. Abraziunea obturației
D. Retracția obturației
CS Timpul de lucru ce îl are la dispoziție medicul la aplicarea obturației e definit ca:
B. Retracția obturației
C. Adaptare marginală etanșă
D. Viabilitatea obturației
E. Dezintegrarea obturației
. CM Consistența optimă a materialului de obturație după malaxare influențează:
A. Rezistența obturației
B. Stabilitatea chimică a obturației
C. Culoarea obturației
D. Biocompatibilitatea obturației
E. Durata de priză
CS Legătura chimică între materialul de obturație și țesuturile dure dentare e definit ca:
A. Viabilitate
C. Adaptarea marginală etanșă
D. Adeziunea obturației
E. Biocompatibilitatea obturației
CM Materialele de obturație provizorie se folosesc pentru a:
A. Izolarea cavității carioase de mediul extern
B. Aplicarea temporară a preparatelor medicamentoase
C. Sigilarea definitivă a cavității
D. Stimula depunerea dentinei terțiare
E. Izolarea canalelor radiculare de mediul extern
CM Indicații către aplicarea obturațiilor provizorii sunt:
A. Tratamentul pulpitei prin metoda biologică
B. Tratamentul cariei superficiale
C. Sigilarea fisurilor în scop profilactic
D. Tratamentul cariei produnde (prima vizită)
E. Obturarea provizoriei coronară după obturarea canalelor radiculare
CM Materialele de obturație provizorii sunt aplicate pentru:
A. Pansamente (la tratarea cariei și complicațiilor ei)
B. Obturații izolatorii
C. Sigilarea fisurilor
D. Obturarea dinților temporari (când au rămas cel mult 6 luni până la înlocuirea cu permanenți)
E. Cementarea definitivă a lucrărilor protetice
CM Pansamentul este folosit pentru a izola pe 1-14 zile următoarele substanțe:
A. Hidroxidul de calciu
B. Rășinile diacrilice compozite
C. Pasta arsenicoasă
D. Pasta pe bază de paraformaldehidă
E. Cementul fosfat
CM Printre cerințele către materialele de obturație coronare provizorii se numără:
A. să fie suficient de trainice pentru un termen util necesar
B. să coloreze țesuturile dentare
C. să aibă un timp de priză convenabil
D. să inactivizeze substanțele medicamentoase ale obturațiilor curative
E. să adere relativ bine la pereții dentinare și să aibă o etanșeitate bună
CM În calitate de materiale de obturație provizorii, se folosesc:
B. Ceara
C. Vinoxolul
D. Cementurile zinc-oxid-eugenol
E. Rășinile diacrilice compozite
CM În calitate de materiale de obturație curative, se folosesc:
A. Paste cu conținut de fluor
B. Materiale cu conținut de hidroxid de calciu
C. Rășini diacrilice compozite
D. MTA
E. Gipsul
CM Dintre cele enumerate, selectați reprezentanții grupului de cementuri fără eugenol:
A. „Coltosol” (Coltene)
B. „Charisma” (Heraus Kulzer)
C. „Endobtur” (Septodont)
D. „Cimpat” (Septodont)
E. „Temp Bond NE” ( Kerr Hawe)
. CM Dintre cele enumerate, selectați cimenturile policarboxilat de zinc:
A. „Cimpat” (Septodont)
B. „Clearfil” (Kuraray)
C. „Poly-F Plus” (Dentsply)
D. „Adhesor Carbofine” (Spofa)
E. „Durelon” (ESPE)
CM Din grupul de materiale ce conțin hidroxid de calciu, fac parte:
A. „Dycal” (Dentsply)
B. „Life” (Kerr)
C. „Cavit” (3M ESPE)
D. „Fuji IX” (GC)
E. „Calcimol” (VOCO)
CS Acțiunea antiseptică a materialelor curative pe bază de hidroxid de calciu se datorează:
A. Consistenței materialului
B. Adeziunii puternice a materialului
C. Alcalinității crescute a materialului
D. Culorii materialului
E. Acidității crescute
CS Selectați valoarea pH-ului materialelor pe bază de hidroxid de calciu:
A. 10-12
B. 3-4
C. 5-6
D. 1-2
E. 8-9
CM Materialele pe bază de hidroxid de calciu pot fi folosite în următoarele tehnici curative:
A. Obturarea definitivă a cavității
B. Coafaj indirect
C. Obturarea coronară provizorie
D. Coafaj direct
E. Obturarea definitivă a canalelor radiculare
. CM Printre proprietățile negative ale materialelor pe bază de hidroxid de calciu se numără:
A. Aciditatea sporită
B. Alcalinitatea sporită poate provoca necroză pulpară
C. Formarea denticulilor și calcificatelor ce pot oblitera cavitatea dintelui
D. Crearea unei bariere antiacide
E. Neutralizarea microbilor
CM Printre proprietățile pozitive ale materialelor pe bază de hidroxid de calciu se numără:
A. Acțiunea antiseptică și bactericidă
B. Aciditatea sporită
C. Stimularea formării dentinei reparatorii
D. Biocompatibilitatea înaltă
E. Duritatea înaltă
CM Selectați materialele curative autopolimerizabile:
A. Dycal (Dentsply)
B. Calcimol LC (VOCO)
C. Ultra Blend (Ultradent)
E. Life (Kerr Hawe)
CM Selectați materialele curative fotopolimerizabile:
A. Life (Kerr Hawe)
B. Clearfil (Kuraray)
C. MTA
D. Calcimol LC (VOCO)
E. Ultra Blend (Ultradent)
CS Dintre cele enumerate, selectați pasta curativă monocomponentă:
B. Ultra Blend (Ultradent)
E. Lyfe (Kerr Hawe)
CS Dintre cele enumerate, selectați materialul de obturație curativ bicomponent:
A. Clearfil (Kuraray)
C. Dycal (Dentsply)
E. Fuji I (GC)
CS Selectați materialul de obturație cu acțiune bacteriostatică:
C. Fuji I (GC)
D. Cavit (3M ESPE)
E. Clearfil (Kuraray)
CM În componența dentin-pastei intră:
A. Oxid de zinc
B. Vehicul gras
C. BIS-GMA
D. Silani
E. Sulfat de calciu anhidric
. CS Selectați grosimea optimă a stratului de dentin-pastă introdus în cavitate:
A. 1-2 mm
B. 8-9 mm
C. 4-5 mm
D. 2-3 mm
E. 7-8 mm
188. CS Selectați timpul de priză în mediul bucal al dentin-pastei:
A. 2-3 ore
B. 24 ore
C. 10 minute
D. 30 secunde
E. 48 ore
CM În componența materialului „Cavit” (3M ESPE) intră următoarele:
B. Trietanol amină
C. Eugenol
D. UDMA
E. Sulfat de calciu
CS Un derivat al eugenolului este:
B. Sulfatul de bariu
C. Sulfatul de calciu
D. Guanajolul
E. Oxidul de zinc
. CM Materialul de obturație provizoriu „Plastobtur” este întâlnit sub următoarele denumiri comerciale:
A. Indigena
B. Cavidur
C. Cavit (3M ESPE)
D. Cimpat
E. Temp Bond
CM Principalele grupuri de substanțe medicamentoase folosite la preparea pastelor medicamentoase combinate sunt:
A. Remedii odontotrope
B. Remedii antimicrobiene
C. Cloramfenicoli
D. Amine terțiare
E. Antiinflamatoare steroidiene
CM Printre remediile antimicrobiene folosite la prepararea pastelor medicamentoase combinate sunt:
A. Metronidazolul
B. Ciprofloxacina
C. Penicilinele
D. Lizocimul
E. Clorhexidina
CM Printre femenții proteolitici folosiți la prepararea pastelor medicamentoase combinate sunt:
A. Amilaza
B. Tripsina
C. Chemotripsina cristalină
D. Stomatozima
E. Guafenizina
CS Selectați materialul de amprentare A-siliconic:
A. Tropicalgin
B. Zeta plus
C. Silagum
D. Ortocar
E. Gelin
CS Selectați materialul de amprentare alginat:
B. Sil 21
C. Reprosil (Dentsply)
E. Silagum
. CS Selectați materialul de amprentare C-siliconic:
A. Stomaflex
C. Honigum
D. Exaplast (Detax)
E. Tropicalgin (Zhermack)
A. Impregum (3M ESPE)
B. Jeltrate (Dentsply)
C. Aquasil LV (Dentsply)
D. Coe-flex (GC)
E. Exaplast (Detax)
Selectați materialul de amprentare polisulfid:
A. Exaplast (Detax)
B. Tropicalgin (Zhermack)
E. Jeltrate (Dentsply)
CS Selectați materialul de amprentare polieteric:
C. Tropicalgin (Zhermack)
D. Sil 21