morfologie CM 196-295

1

196.CM.Funcţiile principale ale sistemului stomatognat sunt:

1

197.CM.În evoluţia ontogenetică de dezvoltare a sistemului stomatognat deosebim următoarele perioade:

1

198.CM.Arhitectura şi morfologia componentelor sistemului stomatognat sînt influienţate de:

1

199.CM.Dimensiunile medii ale înălţimei coroanelor incisivilor la maxilă după Marseillier sînt:

1

200.CM.Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor caninilor la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:

1

201.CM.Liniile (traveele) de rezistenţă la mandibulă sunt:

1

202.CM.La muşchii mobilizatori ai mandibulei se referă:

1

203.CM.Articulaţia temporo-mandibulară este compusă din:

1

204.CM.Care ligamente ale articulaţiei temporo-mandibulare limitează mişcările de lateralitate a condililor articulari:

1

205.CM.La propulsia mandibulei participă muşchii

1

206.CM.La mişcarea mandibulei de lateralitate spre dreapta participă muşchii:

1

207.CM.Formele fiziologice ale arcadelor dentare sunt:

1

208.CM.La ligamentele alveolo-dentare se referă cele:

1

209.CM.Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor primilor molari la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:

1

210.CM.Dinţii frontali de pe hemiarcada stînga au comun:

1

211.CM.Suprafaţa vestibulară a dintelui 3.4 este delimitată de:

1

212.CM.Semnele de diferenţiere a incisivului superior central din dreapta de cel din stînga sînt:

1

213.CM.Pe suprafaţa orală a incisivilor superiori avem următoarele elemente:

1

214.CM.Molarul doi superior are pe suprafaţa ocluzală:

1

215.CM.Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor primilor premolari la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt

1

216.CM.Pe suprafaţa ocluzală a molarilor inferiori permanenţi sînt următoarele elemente:

1

217.CM.Ce ocluzii sînt considerate fiziologice:

1

218.CM.Semnele ocluziei centrice sunt:

1

219.CM.Ocluzii fiziologice sînt:

1

220.CM.Ocluzii patologice sînt:

1

221.CM.Ce relaţii sănt prezente între arcadele dentare în mişcarea de lateralitate:

1

222.CM.Consecutivitatea fazelor actului de masticaţie după Gysi sînt:

1

223.CM.În evoluţia postnatală a sistemului stomatognat deosebim următoarele perioade:

1

224.CM.Sistemul stomatognat se dezvoltă şi se formează sub influenţa de dirijare a următorilor factori:

1

225.CM.La maxilă stâlpii de rezistenţă sînt sistematizaţi în:

1

226.CM.La nivelul palatului dur Benninghoff împarte stîlpii de rezistenţă în:

1

227.CM.Comparând corticala maxilei şi a mandibulei ne convingem:

1

228.CM.În morfologia funcţională a mandibulei după verticala interincisivă deosebim următoarele forme de menton:

1

229.CM.La mandibulă presiunile venite de la nivelul paradonţiului se transmit pe următoarele căi:

1

230.CM.Meniscul articulaţiei temporo-mandibulare împarte spaţiul articular în:

1

231.CM.Formele frecvente ale tuberculului articulat a articulaţiei temporo-mandibulare sunt:

1

232.CM.Predominarea funcţională a muşchiului maseter conduce la instalarea steriotipului actului masticator:

1

233.CM.Muşchii pterigoidiani interni participă la formarea steriotipului actului masticator:

1

234.CM.Cele mai armonioase forme ale arcadelor dentare la maxilă şi mandibulă sînt:

1

235.CM.Unitatea de sistem a arcadelor dentare este asigurată de:

1

236.CM.Fiecare os maxilar este format dintr-un corp si patru apofize:

1

237.CM.Meniscul prezinta urmatoarele fete articulare:

1

238.CM.ATM prezinta urmatoarele grupuri musculare:

1

239.CM.Rolul dintilor:

1

240.CM.La varsta de 21 luni(2 ani) erup:

1

241.CM.In jurul varstei de 10 ani erup:

1

242.CM.Daca insertia gingiei este la nivelul coletului dintelui:

1

243. CM. Tipuri de ecuator:

1

244. CM. Adamantina acoperă:

1

245. CM.Fisurile smalţiare au formă de:

1

246. CM.Mai receptive la carie sunt fisurile din smalţ în formă de:

1

247.CM.Lungimea prismei smalţiare este de:

1

248. CM.Prisma smalţiară în secţiune transversală în majoritate are formă:

1

249. CM. Prisma smalţiară este alcătuită din:

1

250. CM.Care sunt formaţiunile principale din structura smalţului:

1

251. CM.Compoziţia materiei anorganice a adamantinei este:

1

252. CM.Compoziţia materiei anorganice a adamantinei este:

1

253.CM. Elementele fundamentale ale adamantinei sunt:

1

254. CM.În stratul exterior al adamantinei s-a constatat concentraţie sporită de:

1

255. CM. În stratul exterior al adamantinei s-a constatat concentraţie sporită de:

1

256. CM. În stratul exterior al adamantinei s-a constatat concentraţie redusă de:

1

257. CM. În toate straturile adamantinei se reprezintă uniform:

1

258. CM.Însemnătatea stratului de hidraţi de ioni asociaţi este:

1

259. CM.Materia organică a adamantinei este reprezentată de:

1

260. CM.În proteinele adamantinei au fost determinate următoarele fracţii:

1

261. CM.În adamantină au fost depistate:

1

262. CM. Adamantina are următoarea compoziţie:

1

263. CM.Adamantinei îi revine funcţia:

1

264.CM. Ce este fenomenul de permeabilitate a adamantinei:

1

265.CM. Care sunt factorii principali în maturizarea adamantinei după erupţie:

1

266.CM. În cadrul difuziei apa (lichidul smalţului) trece din:

1

267.CM. În cadrul difuziei în smalţ ionii disociaţi şi moleculele trec din:

1

268.CM. În adamantina intactă de la suprafaţă pătrund:

1

269.CM. Permeabilitatea adamantinei scade:

1

270. CM.Permeabilitatea adamantinei sporeşte sub influenţa:

1

271.CM. Permeabilitatea adamantinei sporeşte sub influenţa:

1

272.CM. Condiţia principală a pătrunderii în adamantină a ionilor este:

1

273. CM.De ce depinde mecanizmul de permeabilitate a smalţului:

1

274. CM.Profunzimea pătrunderii substanţelor în adamantină depinde de :

1

275.CM. Căile de pătrundere în smalţ a substanţelor organice prin:

1

276.CM. Ce subînţelege termenul maturizărea adamantinei:

1

277.CM. După erupţia dinţilor în adamantină are loc acumulare de:

1

278.CM. S-a ajuns la concluzia că în adamantină procesele se petrec:

1

279.CM. Care este relaţia inversă între conţinutul de calciu şi fosfor în adamantină şi carie:

1

280.CM. Un rol deosebit în maturizarea adamantinei revine:

1

281.CM. Administrarea suplimentară de fluor contribuie la

1

282. CM.Striile Gunther-Schreger apar în urma:

1

283.CM. Care este aspectul morfologic îmbrăcat de o linie Retzius ajunsă la suprafaţa smalţului:

1

284.CM. Care sunt formaţiunile particulare din structura smalţului:

1

285.CM. Care este semnificaţia lamelelor smalţului:

1

286. CM.Ce elemente structurale se găsesc la suprafaţa adamantinei:

1

287.CM. Precizaţi structurile din profunzimea adamantinei:

1

288.CM.Carenţa alimentară în fosfaţi în perioada de mineralizare a matricei adamantinei provoacă:

1

289.CM. În adamantină întîlnim:

1

290.CM. Dentina constituie:

1

291. CM.Ce tip de fibre este specific dentinei mantiare:

1

292.CM. Zonele preferenţiale de formare a dentinei terţiare sunt:

1

293.CM. Dentina secundară se depune preferenţial pe:

1

294.CM. Care enzimă intră în compoziţia lichidului dentinar:

1

295.CM. În lichidul dentinar se întâlnesc:

Test sobre morfologie CM 196-295, creado por Ludmila Fulga el 10/06/2021.

morfologie CM 196-295

196.CM.Funcţiile principale ale sistemului stomatognat sunt:

197.CM.În evoluţia ontogenetică de dezvoltare a sistemului stomatognat deosebim următoarele perioade:

198.CM.Arhitectura şi morfologia componentelor sistemului stomatognat sînt influienţate de:

199.CM.Dimensiunile medii ale înălţimei coroanelor incisivilor la maxilă după Marseillier sînt:

200.CM.Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor caninilor la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:

201.CM.Liniile (traveele) de rezistenţă la mandibulă sunt:

202.CM.La muşchii mobilizatori ai mandibulei se referă:

203.CM.Articulaţia temporo-mandibulară este compusă din:

204.CM.Care ligamente ale articulaţiei temporo-mandibulare limitează mişcările de lateralitate a condililor articulari:

205.CM.La propulsia mandibulei participă muşchii

206.CM.La mişcarea mandibulei de lateralitate spre dreapta participă muşchii:

207.CM.Formele fiziologice ale arcadelor dentare sunt:

208.CM.La ligamentele alveolo-dentare se referă cele:

209.CM.Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor primilor molari la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:

210.CM.Dinţii frontali de pe hemiarcada stînga au comun:

211.CM.Suprafaţa vestibulară a dintelui 3.4 este delimitată de:

212.CM.Semnele de diferenţiere a incisivului superior central din dreapta de cel din stînga sînt:

213.CM.Pe suprafaţa orală a incisivilor superiori avem următoarele elemente:

214.CM.Molarul doi superior are pe suprafaţa ocluzală:

215.CM.Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor primilor premolari la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt