C.S. Electroexcitabilitatea pulpei în pulpita acută difuză prezintă valori:
A. 2 – 6 mA
B. 10 – 12 mA
C. 15 – 25 mA
D. 30 – 60 mA
E. 100 – 200 mA
C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute difuze se efectuează cu :
A. Pulpita acută de focar
B. Caria profundă
C. Pulpita cronică acutizată
D. Alveolită
E. Defecte cuneiforme
C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute difuze se efectuează cu:
A. Periodontită apicală acută
B. Periodontită apicală cronică acutizată
C. Nevralgiile nervului trigemen
D. Sinusită
E. Caria medie
C.M. Pentru formele cronice de pulpită sunt caracteristice dureri:
A. Trenante în timpul alimentaţiei
B. La aer rece
C. La trecere dintr-un local cald la rece
D. În dintele cariat în timpul alimentaţiei
E. Nocturne
C.M. Bolnavul cu pulpită cronică fibroasă acuză dureri de la diferiţi excitanţi:
A. Termici
B. Mecanici
C. Chimici
D. Fizici
E. Atingerea de dinte
C.S.Durerile reflexe în pulpita cronică fibroasă apar cu întârziere de la:
A. Soluție 1% de Iodinol
B. Excitanți mecanici
C. Apă rece
D. Apă caldă
E. Dulce
C.S. Precizați reacția pulpei în pulpita cronică fibroasă la sondare :
A. Indoloră
B. Sensibilă
C. Puţin doloră
D. Doloră
E. Slab doloră
C.S. Indicii electroexcitabilitaţii în pulpita cronică fibroasă pot fi în limitele:
A. 10 mA
B. 20 mA
C. 30 mA
D. 45 mA
E. 60 mA
C.S. În pulpita cronică fibroasă , radiografic se poate constata o dilatare a fantei periodontale în mărime de:
A. 15%
B. 30%
C. 38%
D. 40%
E. 50%
C.M.Diagnosticul diferecțial al pulpitei cronice fibroase se efectuează cu:
A. Caria profundă
B. Pulpita acută de focar
E. Pulpita cronică gangrenoasă
C.M.Bolnavul cu pulpita cronică gangrenoasă acuză dureri la:
A. Fierbinte
B. Rece
C. Cald
D. Scimbarea temperaturii aerului
E. Presiune pe dinte
C.M. Examenul obiectiv în pulpita cronică fibroasă relevă o cavitate carioasă:
A. Profundă
B. Medie
C. Superficială
D. Cu rămăşiţe de obturaţie
E. Sub o coroană de înveliș
C.M. Precizați care sunt semnele clinice prin sondare în stadiul incipient al pulpitei cronice gangrenoase :
A. Dureri pulpare
B. Sângerarea pulpei
C. Dureri pe pereţii cavităţii carioase
D. Dureri pe fundul cavităţii
E. Dureri în regiunea coletului
C.S. În caz de evoluţie trenantă a pulpitei gangrenoase sondarea poate fi:
B. Doloră în orificiul canalului
C. Sensibilă pe planșeul cavităţii
D. Doloră pe pereţii cavităţii
E. Doloră în regiunea coletului
C.S.Durerile de la excitanţii termici în caz de pulpită gangrenoasă dispare:
A. Imediat
B. Peste 10 min
C. Treptat
D. Peste 20 min
E. Peste 30 min
C.M. Modificările în periodonțiu în pulpita gangrenoasă sunt în formă de:
A. Rezorbţie a peretelui alveolar
B. Rezorbţie a cimentului radicular
C. Dilatări ale fantei periodontale
D. Focar de osteoporoză a regiunii apicale
E. Focar de osteoliză a regiunii apicale
C.S. Elecroexcitabilitatea pulpei în pulpita cronică gangrenoasă este în limitele valorilor:
A. 10-15 mA
B. 15-20 mA
C. 20-30 mA
D. 30-45 mA
E. 50-80 mA
C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei gangrenoase se efectuează cu:
C. Pulpita cronică fibroasă
D. Defectul cuneiform
E. Periodontita apicală cronică
C.M. Precizați acuzele pacientului cu pulpită cronică hipertrofică :
A. Dureri sâcâitoare de la excitanţi
B. Excrescenţe în dinte
C. Sângerări din dinte
D. Dureri la presiune pe dinte
E. Dureri în timpul masticaţiei
C.S. Examenul în pulpita cronică hipertrofică relevă o cavitate carioasă cu:
A. Rămăşiţe de obturaţie
B. Dentină ramolită
C. Resturi alimentare
D. Ţesut proliferativ
E. Dentină dură de culoare brună
C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice hipertrofice se efectuează cu :
A. Pulpita acută difuză
B. Pulpita cronică gangrenoasă
C. Proliferarea papilei gingivale
D. Proliferarea ţesutului de granulaţie din periodonţiu
E. Pulpita acută de focar
C.M.Precizați caracterul durerii în pulpita cronică exacerbată :
A. Paroxistică
B. Vie îndelungată
C. Spontană
D. Cu iradiere în ramurile nervului trigemen
E. Cu iradiere submandibulară
C.S. Prezicați caracteristica sondării pulpei în pulpita cronică hipertrofică :
B. Doloră
C. Sensibilă
D. Puţin doloră
C.S. Electroexcitabilitatea pulpei în pulpita cronică hipertrofică este scăzută în mărime de:
A. 80 mA
E. 50 mA
C.M. Radiografic în pulpita cronică exacerbată se vizualizează:
A. Fanta periodontală dilatată
B. Pungă osoasă
C. Osteoporoză în regiunea apicală
D. Osteoliză în regiunea apicală a rădăcinii
E. Zone de destrucţie a ţesutului osos
C.M. Diagnosticul diferențial al pulpitei cronice exacerbate se efectuează cu:
B. Pulpita difuză acută
C. Periodontită acută apicală
D. Periodontită cronică exacerbată
E. Caria profundă
C.M. Concretizați sarcinile ce stau în fața medicului la tratarea pulpitelor :
A. Restabilirea focarului demineralizat
B. Lichidarea focarului de inflamaţie în pulpă şi atenuarea durerii
C. Stimularea proceselor reparative şi de dentinogeneză
D. Prevenirea peridontitei apicale
E. Restabilirea formei şi funcţiei dintelui
C.S.Esenţa metodei biologice de tratament a pulpitei constă în:
A. Păstrarea parţială vitalităţii pulpei
B. Amputaţia devitală
C. Extirpaţia vitală
D. Extirpaţia devitală
E. Păstrarea totală a vitalităţii pulpei
C.M.Precizați indicațiile către metoda biologică:
A. Pulpita cronică fibroasă
B. Pulpit acută difuză
C. Pulpita acută de focar
D. Pulpita cronică hipertrofică
E. Denudarea accidentală a pulpei
C.S. Stabiliți termenii de menținere a pansamentului din I şedinţă în cazul coafajului indirect a inflamaţiei pulpare:
A. 8 zile
B. 3 zile
C. 2 zile
D. 1 zi
E. 6 ore
C.S. Indicați ce preparat se utilizează pentru coafajul indirect într-un singur timp in inflamaţia pulpară:
A. Ciment Fonco
B. Citronellol
C. Timozin
D. Calxil
E. Cyanodent
C.S. Indicați cât timp se menţine pansamentul din a doua şedinţă la un coafaj indirect într-o inflamaţie pulpară:
A. 1-2 zile
B. 3-5 zile
C. 20-30 zile
D. 14-15 zile
E. 7-10 zile
C.S. Indicați termenii de menţinere a pansamentul din prima şedinţă la un coafaj direct în inflamaţia pulpei dentare:
A. 6 ore
B. 2 zile
C. 1 zi
D. 10-14 zile
C.S. Precizați perioada recomandată de menţinere a obturaţiei provizorii după o amputaţie vitală:
A. 20-30 zile
B. 15-20 zile
C. 7-10 zile
D. 48 ore
E. 24 ore
C.S. Stabiliți cât timp trebuie menţinut pansamentul în inflamaţia pulpară în coafajul indirect într-un timp conform sistemei clasice de tratament:
A. 7-10 zile
B. 1-3 zile
C. 14-15 zile
D. 3-5 zile
E. 5-9 zile
C.S. Precizați perioada aplicării pansamentului din şedinţa a doua de coafaj direct :
A. 6 luni
B. 10-14 zile
D. 7-10 zile
E. 2 zile
C.S. Monitorizarea pacientului după un coafaj direct într-o inflamaţie pulpară durează:
A. 2 ½ ani
B. 6 luni
C. 5 ani
D. 1an
E. 2 ani
C.M. Enumerați preparatele ce se utilizează pentru coafajul indirect în inflamaţia pulpară:
A. Dycal
B. Biocalex 3
C. Vitapulp
D. Hydrex
E. Pulpol
C.M. Marcați în care afecţiuni se indică amputaţia vitală:
A. Pulpită acută de focar
B. Pulpită acută difuză
C. Pulpită fibroasă cronică
D. Denudare accidentală a pulpei
E. Pulpită hipertrofică cronică
C.M. Determinați în care cazuri este indicată amputaţia vitală:
A. La monoradiculari
B. La pluriradiculari
C. Numai la copii şi tineri
D. Până la 25-30 de ani
E. Imposibilitatea aplicării coafajului direct
C.M. Precizați la ce dinţi este posibilă amputaţia vitală:
A. Frontalii superiori
B. Frontalii inferiori
C. Molarii superiori
D. Molarii inferiori
E. Premolarii inferiori
C.S. Precizați care din dezavantajele enumerate sunt specifice amputaţiei vitale:
A. Cavitatea la colet
B. Control îndelungat în timp
C. Poate fi continuată cu o metodă de extirpare totală a pulpei
D. Procent redus de reuşită
E. Necesită insensibilizarea pulpei prin anestezie
C.M. Şansele de reuşită ale amputaţiei vitale sunt minime în:
A. Diabetul zaharat
B. Vasculopatii
C. Respiraţia orală
D. Deglutiţia infantilă
E. Discrini
C.M. Stabiliți care din avantajele enumerate sunt specifice amputaţiei vitale :
A. Caracterul biologic
B. Conservarea vie a pulpei radiculare
C. Dezvoltarea rădăcinii dinţilor imaturi
D. Asigură terminarea erupţiei dintelui
E. Posibilitatea extirpaţiei ulterioare complete a pulpei în caz de eşec
C.M. Precizați la care afecțiuni se indică extirparea vitală:
B. Pulpita acută difuză
C. Periodontita apicală cronică granuloasă
D. Pulpita cronică fibroasă
E. Parodontita apicală acută
A. Pulpita cronică gangrenoasă
B. Periodontita apicală cronică granulomatoasă
C. Pulpita cronică hipertrofică
D. Periodontita cronică în acutizare
E. Parodontita marginală acută
C.M. Precizați contraindicaţiile extirpării vitale:
A. Sarcina în luna a 8-a
B. Sarcina în luna a 4-a
C. Sarcina în luna a 2-a
D. Epilepsia
E. Sarcina în luna a 6-a
C.M. Indicați avantajele extirpării vitale:
A. Tratament complet într-o singură şedinţă
B. Condiţii optime de vindecare a bontului pulpar apical
C. Eşalonarea tratamentului de canal în mai multe şedinţe
D. Lipsa dificultăţii tehnice comparativ cu alte metode
E. Scurtarea timpului de lucru
C.M. Precizați avantajele extirpării vitale:
A. Excizia pulpei în mai multe şedinţe
B. Risc redus de infectare a canalului comparativ cu extirparea devitală
C. Se poate aplica în orice formă de inflamaţie pulpară
D. Previne infectarea paradonţiului apical
E. Se poate aplica numai în pulpitele acute
C.M. Concretizați în care cazuri este indicată extirparea vitală:
A. Nevralgii esenţiale de trigemen
B. Nevralgii de trigemen provocate de denticuli
C. Abraziunea patologică accentuată
D. Scop protetic pentru coroane de inveliş metalic
E. Hiperestezia dentinară care nu cedează la tratamentul obişnuit