Glicogenogeneza:
este sinteza glucozei
este sinteza glicogenului
decurge intens în toate ţesuturile
decurge intens postprandial
se activează în situaţii de stres, inaniţie
Selectaţi enzimele glicogenogenezei:
glicogen sintaza
glicogen fosforilaza
fosfoglucomutaza
glucozo 6 fosfotaza
UDP-glucozo-pirofosforilaza
Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):
glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP
glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP
glicozo-1-fosfat → glucozo-6-fosfat
glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
Glicogen sintaza:
este enzima reglatoare a glicogenolizei
este reglată prin fosforilare-defosforilare
forma activă este cea fosforilată
formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen
necesită prezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei
Reglarea hormonală a glicogenogenezei:
insulina activează glicogenogeneza
adrenalina stimulează glicogenogeneza
glucagonul inhibă glicogenogeneza
insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei
defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului
Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza):
este catalizată de enzima glicogen sintaza
este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
este catalizată de enzima de ramificare
enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică
enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică
Glicogenozele:
sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului
se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi
în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în ficat
în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală
pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie
Glucokinaza:
este prezentă doar în muschii scheletici
catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
duce la formarea de glicozo-6-fosfat
este inhibată de glicozo-6-fosfat
este enzimă iductibilă, activată de insulină
Hexokinaza:
este prezentă doar în ficat
este o enzima din glicoliza
este activată de glicozo-6-fosfat
posedă specificitate absolută de substrat
Glicoliza
are loc doar în ficat şi muşchii scheletici
are loc în toate ţesuturile
reprezintă scindarea glucozei
reprezintă scindarea glicogenului
atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O
Glicoliza:
toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul
în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O
în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
Reacţia: Glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP:
este prima reacţie din glicoliză
este prima reacţie din glicogenogeneză
în toate ţesuturile este catalizată de enzima hexokinaza
este ultima reactive din glicoliza
în muşchi hexokinaza este inhibată de glucozo-6-fosfat
Glucozo-6-fosfat ↔ fructozo-6-fosfat:
este prima reacţie a glicolizei
este a doua reacţie din glicoliză
este catalizată de enzima glucozofosfat izomeraza
este catalizată de enzima hexokinaza
Fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP:
este a treia reacție din glicogenoliză
este o reacţie reversibilă
este catalizată de enzima fosfofructomutaza
este catalizată de enzima fosfofructokinaza
enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare
Reglarea activităţii fosfofructokinazei:
modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-difosfatul
sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimei
NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimei
citratul şi ATP sunt modulatori negativi
1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt activatori ai enzimei
Fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat:
este o reacţie a glicogenolizei
este o reacţie a gluconeogenezei
este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataza
este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataldolaza
Gliceraldehid-3-fosfat ↔ dihidroxiacetonfosfat:
este catalizată de enzima triozofosfat mutaza
este catalizată de enzima triozofosfat izomeraza
enzima ce catalizează această reacţie este o transferază
Reactia : Gliceraldehid-3-fosfat + NAD+ + H3PO4 ↔ 1,3-difosfoglicerat + NADH+H+
este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrataza
este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrogenaza
enzima ce catalizează această reacţie este o liază
Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP
este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
enzima ce catalizează această reacţie este o ligază
este o reacţie de fosforilare oxidativă
este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
1,3-difosfogliceratul este un compus supermacroergic
este o reacţie din calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei
Reacţia: 3-fosfoglicerat ↔ 2-fosfoglicerat
este o reacţie a glicolizei
este o reacţie a glicogenogenezei
enzima ce catalizează această reacţie este din clasa transferazelor
Reacţia: 2-fosfoglicerat ↔ fosfoenolpiruvat + H2O
este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza
este catalizată de enzima
enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază
Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP
piruvatul este un compus macroergic
este o reacţie din gluconeogeneză
Piruvat + NADH+H+ ↔ lactat + NAD+
are loc în condiţii aerobe
are loc în condiţii anaerobe
este catalizată de enzima lactatdehidrogenaza (LDH)
LDH este oxido-reductază
este o reacţie din ciclul Krebs
Căile de utilizare a piruvatului:
în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA
în condiţii anaerobe se reduce la lactat
se carboxilează la oxaloacetat
se oxidează în lanţul respirator
nu poate fi utilizat în gluconeogeneză
CM Cere afirmații sunt potrivite pentru baia nazală:
Pacientul în poziție șezândă cu capul aplecat în spate
Pacientul în poziție șezândă cu capul în poziție drept
Pacientul va schimba poziția capului în flexie ușoară
Se obturează fosele nazale prin pronunția sunetului” A”
Se evită înghițirea lichidului
CM Selectați situațiile clinice pentru care spălătura buco-faringiană este indicată:
Stomatite
Faringite
Amigdalite
Corpi străini
Sinuzite
Ce sunt examenele radiologice:
Investigații imagistice realizate cu ajutorul radiaților X
Investigații imagistice realizate cu ajutorul radiaților Y
Investigații imagistice realizate cu ajutorul radiaților β
Investigații imagistice realizate cu ajutorul radiaților α
Investigații imagistice realizate cu ajutorul radiaților γ
Caracteristicile radiațiilor X constau în:
Sunt vibrații electromagnetice de undă foarte scurtă
Sunt vibrații electromagnetice de undă lungă
Capacitatea de a penetra substanțele foarte dense
Capacitate de a produce imagini sau umbre
Capacitate de a fi înregistrate pe un fil fotografic
Principiile generale de efectuare a examenelor radiologice sunt:
Examenele radiologice se realizează în servicii speciale
Examenele radiologice se realizează de către personalul instruit
Țesuturile moi și osoase au densitate diferită
Examenele radiologice se realizează în servicii obișnuite
Examenele radiologice se realizează de către orice angajat
Substanțele de contrast pentru vizualizarea unor detalii în examenele radiologice se introduc pe cale:
Orală
Rectală
Injectabilă
Intradermală
Intracavitară
Substanțele de contrast sunt:
Sigure
Inofensive
Nesigure
Ofensive
Accesibile
Din substanțele de contrast, substanța de contrast radiopacă este:
Sulfatul de bariu
Gastrografin
Iohexolum
Iodidudum
Iodixanolum
Reacțiile adverse posibile la substanțele de contrast din partea aparatului cardiovascular sunt:
Edem pulmonar acut
Tahicardie
Insuficiență cardiacă congestivă
Stop cardiac
Urticarie
Reacțiile adverse posibile la substanțele de contrast din partea aparatului respirator sunt:
Wheezing
Laringospasm
Cianoză, apnee
Manifestările cutanate ca urmare a reacțiilor adverse posibile la substanțele de contrast sunt:
Senzație de căldură
Prurit
Edem angioneurotic
Cianoză
Reacțiile adverse posibile la substanțele de contrast din partea aparatului urinar sunt:
Hematurie
Oligurie
Albuminurie
Dureri în flancuri
Manifestările gastrointestinale ca urmare a reacțiilor adverse posibile la substanțele de contrast sunt:
Greață
Gust metalic
Crampe abdominale
Diaree
Durere în flanguri
Manifestările neurologice ca urmare a reacțiilor adverse posibile la substanțele de contrast sunt:
Anxietate
Cefalee
Stupoare
Ileus paralitic
Convulsii
Agitație
Dezorientare
Vertij
Indicați tipurile de investigații imagistice:
Radiografia
Xeroradiografia
Tomografie computerizată
Rezonanță magnetică nucleară
Scintigrafie cardiacă
Riscurile iradierii ca urmare a utilizării excesive a substanțelor de contrast sunt:
Modificări genetice
Modificările somatice
Modificări oncologice
Modificări comportamentale
Modificări ale vorbirii
Rolul nursei în efectuarea examenelor radiologice sunt:
Pregătirea materialelor
Pregătirea psihică a pacientului
Pregătirea fizică a pacientului
Pregătirea locului de muncă
Pregătirea raportului de examinare
Definiți examenele cu izotopi radioactivi:
Sunt examene cu radionuclizi care emit radiații α
Sunt examene cu radionuclizi care emit radiații β
Sunt examene cu radionuclizi care emit radiații γ
Sunt examene cu radionuclizi care emit radiații α, β, γ
Enumerați tipurile de examene cu izotopi radioactivi:
Tomografia computerizată
Scintigrafia cardiacă
Scintigrafia osoasă
Rezonanțăa magnetică nucleară
Ecografia mamară
Scintigrafia tiroidiană
Scintigrafia mamară
Scintigrafia renală
Radionuclidele prin concentrare în organ sau sistem evidențiază tipurile de leziuni:
Zone calde
Zone reci
Zone radiopace
Zone radiotransparente
Zone pulmonare
Obiectivele nursei în efectuarea examinării cu izotopi radioactivi:
Detectarea modificărilor structurale și funcționale ale unor organe
Depistarea tulburărilor perfuziei tisulare la nivelul organelor și țesuturilor
Diferențierea tumorilor maligne de cele benigne
Monitorizarea evoluției tumorilor și răspunsului la tratamente
Obținerea informațiie privind starea de sănătate a pacientului
Pregătirea fizică a pacientului pentru examenul cu radionuclizi constă în:
Verificarea dacă pacientul a respectat recomandările
Testarea sensibilității
Îndepărtarea obiectelor metalice
Întreruperea medicației
Obținerea consimțămîntului informat
Pregătirea psihică a pacientului pentru examenul de radionuclizi constă în:
Explicarea riscurilor și beneficiilor
Comunicarea privind durate examenului
Identificarea pacientului
Administrarea izotopilor
Definiți examenele cu ultrasunete (echografice):
Sunt examinări neinvazive pentru vizualizarea țesuturilor moi
Înregistrează reflectarea undelor sonore îndreptare către țesuturi
Sunt examene cu vizualizarea directă a organelor cu ajutorul endoscoapelor
Avantajele examenului cu ultrasunete constau în:
Procedura este neinvazivă
Procedura este fără risc de radiații
Necesită pregătire minimă din partea pacientului
Se poate repeta fără efecte cumulative
Examinatorul trebuie să aibă competențe și experiență
Examenul nu este influențat de funcția organului
Nu necesită substanță de contrast
Structurile care conțin aer pot fi examinate
Examinatorul trebuie să aibă competență și experiență
Rata acurateții atinge 98,8%
Enumerați tipurile de examene cu ultrasunete:
Ecocardiografi transesofagiană
Ecografia abdominlă
Ecografia pelvină
Enumerați tipurile de examene cu ultrasunete
Rezonanța magnetică nucleară
Ecografia tiroidiană
Ecografia Doppler arteriovenoasă
Obiectivele nursei în efectuarea examenelor cu ultrasunete (echografice):
Vizualizarea în timp real a organelor examinate
Evaluarea motilității
Monitorizarea terapeutică
Verificarea respectării recomandărilor de către pacient
Îndepărtarea gelului la sfîrșitul examinării
Rolul nursei în efectuarea examenelor cu ultrasunete sunt: