1 Care radiculi formează plexul brahial
A C3-C5
B C5-Th1
C C7-Th1
D C8-Th2
E nici un răspuns corect
2 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar lateral
A radial
B median (el se formeaza la fuziunea fasc. Lat cu cel medial)
C ulnar
D musculo-cutaneu
E toţi cei enumăraţi
3 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar medial
A ulnar
B radial
C median
D axilar
E femoral
4 Care nervi pornesc de la fasciculul secundar posterior
B axilar
D subscapular
E intercostal
5 Ce structuri nervoase suferă în caz de plexopatie brahială Duchene-Erb
A radiculele C5-C6
B radiculele C8-Th2
C fasciculele primare
D fasciculele secundare
6 Plexopatia de tip Dejerine-Klumpke se dezvoltă la lezarea
A radiculelor C6-C8
B radiculelor C8-Th1
C fasciculelor primare
D fasciculelor secundare
E toate corecte
7 Sursele de irigare arterială a plexului brahial
A a. subclaviculară
B a. vertebrală
C a. cervicală transversă
D trunchiul tireo-cervical
E a. femorală
8 Simptomele majore de afectare prin mecanism de tracţie a plexului brahial
A sindromul algic
B atrofia musculară considerabilă
C sindromul Claude-Bernar-Horner
D tulburările trofice ale membrului superior
9 Metodele optime de investigare a pacienţilor cu lezarea traumatică a plexului brahial sunt
A studiul electrofiziologic
B electromiografia
C angiografia
D mielografia
E examen cu izotopi
10 Lezarea căror structuri osoase poate cauza plexopatie brahială
A omoplat
B stern
C colona cervicală
D clavicula
E vertebre C1, C2
11 În chirurgia plexului brahial sunt posibile următoarele complicaţii postoperatorii
A lezarea maduvei spinării
B hemoragie arterială
C limforee
D pneumotorace
12 Care din funcţiile trunchiurilor nervoase lezate se restabileşte în primul rînd
A motorie
B secretorie
C sensitiv-sensorială
D trofică
13 Paralizia Dejerine-Klumpke se manifestă prin
A sindromul Claude-Bernard-Horner
B sindromul dolor
C deficit motor proximal
D deficit motor distal
E plegie totală brahială
14 Leziuni deschise a nervilor periferici sunt
A lizare tracţională a plexului brahial
B lizarea nervului radial prin fractură de os radial
C lizarea nervului median cu fragment de sticlă
D lizarea nervulului intercostal în timpul toracotomiei
15 Poziţa mîinii tip “labă de maimuţă” este specifică pentru afectarea
A plexului brahial primar inferior
B nervului ulnar
C nervului median
D nervului radial
E corect A şi C
16 Paralizia Duchene-Erb se manifestă prin
A sindromul Claude Bernard-Horner
17 Leziuni închise a nervilor periferici sunt
A lizare tracţională a plexului brahial în accident rutier
18 Endoneuroliza subînţelege
A delimitarea trunchiului nervos de cicatricii adiacente
B delimitarea fasciculelor nervoase de cicatricii
C delimitarea fibrilelor de cicatricii
D înlăturarea epinevrului cicatricial modificat
19 Abordul infraclavicular permite accesarea
A tuturor fascicolelor secundare a plexului brahial
B trunchiului primar inferior
C trunchiului primar mediu
D trunchiului primar superior
E muţchilor scaleni
20 Abordul transaxilar permite acccesarea
A fascicolelor secundare ale plexului brahial
B trunchiului primar inferior şi radicolilor C8, D1
21 Nervul ulnar este format din radicolele
A C5
B C5-C6
C C7-C8
D C8-D1
E D1
22 După secţionarea nervului procesele de degenerare debutează peste
A cîteva ore
B cîteva zile
C 10 zile
D 1 lună
E 1 an
23 În caz de lizare a unui nerv periferic se denotă
A pareză cu hipertonus muscular
B pareză cu hipotonus muscular
C parezăcu reflexe exagerate
D parezăcu reflexe diminuate
24 Abordul supraclavicular permite accesarea
A fascicolelor secundare a plexului brahial
C trunchiului primar superior
D trunchiului primar mediu
25 În neurochirurgie se efectuiază următoarele tipuri de operaţii
A endo- şi epineuroliza
B plastia nervului cu autogrefon
C sutură epineurală
D sutură endoneurală (perineurală)
26 Endoneuroliza subînţelege
A separarea nervului de cicatricii
B separarea fascicolelor nervoase de cicatricii
C separarea fibrelor nervoase de cicatricii
D extirparea epinevrului cicatricial modificat
E extirparea sectorului de nerv implicat în procesul cicatricial
27 Epineuroliza subînţelege
28 Pentru sutura interfasciculară se utilizează fire
A 3/0
B 4/0
C 6/0
D 8/0
E 10/0
29 Pentru sutura epineurală se utilizează fire
30 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune preganglionară este
A primele zile
B până la 3 luni
C până la 1 an
D până la 2 ani
E până la 3 ani
31 Tehnica microchirurgicală de secţionare a unui nerv subînţelege
A secţionarea cu foarfeca microchirurgicală
B secţionarea cu bisturiul
C secţioanarea unimomentană perpendiculară a nervului cu lama
D secţionare separată a fiecărui fascicol nervos după o preparare prealabilă
E secţionare după coagulare prealabilă
32 Timpul optimal pentru operaţie pe motiv de leziune postganglionară este
C de la 3 la 6 luni
D până la 1 an