Acţiunea produsă de razele solare
Stimulează procesele metabolice în organism
Asigură ritmul circadian;
Au efect dezinfectant
Asigură funcţia analizatorului optic;
Contribuie la sinteza de melanină
Consecinţele create de iluminatul excesiv
Rahitism
Malformatii
Cancer tegumentar
Eritem
Edem al conjunctivei
Valoarea optimă a unghiului de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului terapeut.
5 grade
15 grade
20 grade
25 grade
27 grade
Valoarea optimă a coeficientului de iluminare naturală pentru sălile de studii.
nu se normeaza
nu mai mare de 1%
nu mai mic de 1%
nu mai mare de 2%
nu mai mic de 2%
Valoarea CIN recomandată pentru saloane.
0,5%
nu mai mic de 1,5%
2% si mai mult
Indicii care caracterizează iluminarea.
Intensitatea luminii să corespundă normativelor;
Să fie uniformă;
Să asigure senzaţia de căldură;
Spectrul luminii să se apropie de cel natural;
Să nu facă umbre
Indicii de determinare a iluminatului natural al încăperilor
CIN
coeficientul de luminozitate
coeficientul e
unghiul de incidenta
unghiul de deschidere
Indicii de evaluare a iluminatului natural al încăperilor.
Coeficientul de iluminare naturală;
Coeficientul de luminozitate;
Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere;
Spectrul luminii;
Coeficientul de adincime.
luminozitatea incaperii
lungimea incaperii
intensitatea luminii la locul de munca
adincimea incaperii
uniformitatea iluminarii
Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi
Climatul de lumina
Orientarea geamurilor
Nr si dimensiunea geamurilor
Culorile anturajului incaperii
Uniformitatea luminii
Metodele de studiere a iluminatului artificial al încăperilor.
Luxmetria;
Metoda "Watt"
Metoda "e"
Coeficientul de pătrundere
Priorităţi ale iluminatului luminiscent sunt
Efect stroboscopic
Lipsa umbrelor;
Efect de întuneric;
Spectru apropiat de cel al luminii naturale
Se folosesc numai ca corp de iluminat.
Aspectele pentru care iluminatul se consideră raţional
satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate
fără efect stroboscopic
fără efecte de orbire
uniform
neuniform
Indicii de studiere a iluminatului artificial al încăperilor
luminozitatea încăperii
lungimea încăperii
adâncimea încăperii
Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor
intensitate corespunzătoare normativelor
iluminare uniforma
asigurarea senzatiei de caldura
spectrul luminii apropiat celui natural
Iluminare fără umbre
Exigenţele igienice faţă de iluminarea încăperilor.
nivel satisfăcător în întreg câmpul de vedere
nivel optim pentru diverse activități
iluminare relativ uniforma
protejarea ochilor de radiatiile provenite de la sursa sau reflectarea suprafețelor
Avantajul iluminării artificiale faţă de cea naturală.
poate asigura o lumina stabilă și de intensitatea dorită
protejarea ochilor de radiațiile infraroșii
nu creaza umbre
asigura senzația de căldură
lumina instabila în timp
Funcţiile analizatorului vizual.
acuitate vizuala
sensibilitate de contrast
solicitarea acomodatiei
alergizare
stabilitatea clarviziunii
Specificaţi pentru ce este necesară ventilaţia artificială locală.
Crearea condiţiilor optime în toată încăperea;
Evacuarea aerului poluat din toată încăperea
Recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de formare
Crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional
Crearea curenţilor de aer.
Factorii ce influenţează ventilaţia naturală a încăperilor
Volumul încăperii
Volumul necesar de ventilaţie;
Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior;
Componenţa chimică a aerului
Presiunea vântului.
Tipurile ventilaţiei de aspiraţie
Generala
Perdele aeriene
Locală
Nișe
Umbre
Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune.
Naturală
Generală
De aspirație
De refulare
De refulare-aspirație
Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune
De regulare
Mixtă
Tipurile de ventilaţie artificială.
Organizată
Neorganizată
Tipurile de ventilaţie naturală organizată.
Curenți de aer
aerație
Canale de extragere
Geam
Infiltrație
Tipurile ventilaţiei naturale neorganizate.
Curenție de aer
Aerație
Tipurile ventilaţiei artificiale de refulare.
Dușuri de aer
Umbrele
Oaze aeriene
Perdele de aer
Tipurile de ventilaţie artificială locală de aspiraţie.
Aspirație la locul de muncă
Tipurile de ventilaţie artificială generală.
Aspirație
Refulare
Aspirație-refulare
Tipurile ventilaţiei naturale.
Combinată
Factorii care determină ventilaţia naturală.
deschiderea intamplatoare a usilor si geamurilor
diferenta de temperatura dintre aerul din exteriorul si interiorul incaperii
presiunea vantului
schimbul de aer prin porii materialelor de constructie
diferenta de presiune a coloanei de aer intre nivelul inferior si superior al incaperii
Avantajele ventilaţiei naturale.
simplitatea montării
accesibilitate după cost;
schimbul de aer poate fi reglat;
rază de acţiune mare
siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile.
Avantajele ventilaţiei artificiale
schimbul de aer poate fi reglat, dirijat;
siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile
rază de acţiune mare;
captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie.
Mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de aspiraţie.
aerul curat este debitat in incaperi prin instalatii speciale
aerul curat patrunde in incaperi pe cai naturale
aerul poluat din incaperi este inlaturat pe cai naturale
aerul poluat din incaperi este inlaturat prin intermediul instalatiilor mecanice
schimbul de aer este dirijat
Mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de refulare
concentratia de bioxid de carbon
temperatura aerului
suprafata incaperii
volumul de ventilatie
multiplul schimbului de aer
Avantajele ventilaţiei de refulare-aspiraţie.
prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea);
asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere;
calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat
posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului.
Felurile balanţei de aer
Pozitivă
Echilibrată
Artificială
Negativă
Aspectele de care depinde alegerea sistemului de ventilaţie
Cost
destinaţia încăperii;
volumul încăperii;
caracterul noxelor emanate;
cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе
Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei
De laborator
De calcul
De observație
Chestionare
Experimentul cronic
Definiţiile pentru volumul necesar de ventilaţie
este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis
este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis
este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis
se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.
Definiţiile pentru multiplul necesar de aer.
este predominarea refulării asupra aspiraţiei
Indicii de apreciere a eficacităţii ventilaţiei prin metoda de calcul.
multiplul schimbiilui de aer
Purtătorii de căldură în cazul încălzirii centrale.
apa
ulei
aer
aburi
gaze
Avantajele și sistemului de încălzire cu apă
temperatura caloriferelor nu depaseste 80 C
nu polueaza aerul incaperilor
are loc reglarea centrala a temperaturii
Incalzirea caloriferelor este uniforma
au termen mic de exploatare
Avantajele sistemului de încălzire cu vapori.
suprafata dispozitivului de incalzirc este mica
incalzire rapida a dispozitivelor de incalzire la conectarea sistemului
arde praful organic de pe suprafata caloriferului
presiune hidrostatica mica in sistem
posibilitatea inghetarii apei in sistema la deservirea incorecta
dezavantajele sistemului de încălzire cu vapori
temperatura suprafetei de incalzire este mare
pierderi de caldura crescute pe contul conductelor de vapori
este dificila reglarea
incalzirea caloriferelor este uniforma
Avantajele sistemului termic cu lambriuri.
Confortul termic se menţine la o temperatură a aerului mai scăzută
Se exclude poluarea aerului
Căldura se repartizează uniform în încăpere
Este stimulată termoliza prin iradiere
Este stimulată termoliza prin evaporare.