200. Indicați particularitatea factorilor indiferenţi:
c) nu influențează starea de sănătate
b) scad frecvenţa îmbolnăvirilor
a) măresc speranţa de supravieţuire
d) influenţează negativ starea de sănătate
e) influenţează pozitiv starea de sănătate
201. Selectaţi caracteristicile temporale, înregistrate în studiile descriptive:
a) distribuţia bolilor pe grupe de vârstă
b) distribuţia bolilor pe sexe
c) distribuţia bolilor pe luni
d) distribuţia bolilor pe categorii sociale
e) distribuţia temporală a factorilor de risc
202. Selectaţi etapele cercetării aplicative ale epidemiologiei:
a) profilaxia terţiară
b) profilaxia primordială
d) profilaxia primară
e) profilaxia secundară
c) iniţierea procesului epidemiologic
203. Selectați afirmația greșită despre studiile transversale:
e) testează ipotezele, generate de studiile de caz
d) permit colectarea informaţiilor despre mai mulţi factori de risc
c) oferă un volum mare de date
b) sunt subprezentate cazurile incidente
a) suprareprezintă cazurile prevalente
204. Selectaţi caracteristicile spaţiale ale colectivităţii în studiile descriptive:
c) distribuţia bolilor pe medii rezidențiale
e) distribuţia bolilor pe zone de dezvoltare
a) distribuţia bolilor pe vârste
205. Selectați variabilele investigate într-o anchetă analitică observaţională:
a) expunerea
d) rezultatul
c) procesul
b) randomizarea
e) interpolarea
206. Alegeți afirmația corectă despre factorii de risc:
d) influenţează negativ starea de sănătate.
e) menţin starea de sănătate.
c) nu acţionează asupra stării de sănătate.
a) influenţează pozitiv starea de sănătate.
b) caracterizează starea de sănătate
207. Selectați afirmația corectă despre studiile transversale:
a) suprareprezintă cazurile incidente
b) sunt subprezentate cazurile prevalente
c) oferă un volum mic de date
208. Precizați tipul expunerii într-o anchetă analitică observatională:
b) naturală
c) dirijată
d) reziduală
e) impusă
a) activă
209. Selectați rezultatele posibile ale unui studiu epidemiologic analitic:
a) decesul
b) durerea
c) boala
d) dizabilitatea
e) expunerea
210. Precizați tipul expunerii într-un studiu clinic randomizat:
211. Selectaţi particularitatea investigaţiei epidemiologice într-un studiu caz - control:
d) orientată de la rezultat spre expunere
e) nu este legată nici de expunere, nici de rezultat
c) orientată de la expunere spre rezultat
b) măsurarea concomitentă a rezultatului şi expunerii
a) măsurarea concomitentă a expunerii şi rezultatului
212. Precizați modul de selecție a subiecţilor într-un studiu caz - control:
e) conform graficului Lexis
d) fara legatura cu expunerea sau rezultatul
a) în funcţie de expunere
c) mixt
b) în funcţie de rezultat
213. Selectaţi sinonimele studiilor caz - control
a) retrospective
b) anamnestice
c) mixte
d) de aşteptare
e) de incidenţă
214. Precizați sursele de cazuri într-un studiu caz-control:
e) toate cazurile dintr-un spital, cu diagnosticul nestudiat
d) toate cazurile dintr-un spital cu diagnosticul studiat
c) toate cazurile într-un eșantion de populație cu diagnosticul studiat
a) toate cazurile în comunitate cu diagnosticul studiat
b) toate cazurile în toate spitalele cu diagnosticul studiat
215. Precizați sursele de martori într-un studiu caz-control:
d) eșantion de pacienți spitalizați, care au boala
e) toate cazurile de boală într-un spital
c) non-cazurile dintr-un eșantion de populație
b) eşantion din populaţia generală
a) eșantion de pacienți spitalizați, care nu au boala
217. Selectați afirmațiile corecte privind lotul martor într-un studiu caz - control:
a) trebuie să fie similar lotului de cazuri, cu excepţia bolii studiate
c) trebuie să provină din aceeași populație la risc pentru boală
d) trebuie să fie cât mai heterogen
b) trebuie să fie similar lotului de cazuri, inclusiv boala studiată
e) trebuie să fie cât mai omogen
216. Precizați direcția de colectare a datelor în studiile caz - control:
b) longitudinal retrospectiv
c) încrucișat prospectiv
a) longitudinal prospectiv
d) transversal prospectiv
e) transversal retrospectiv
218. Selectaţi avantajele studiilor caz - control:
d) necesită mai mult timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
e) preferate pentru studierea bolilor rare
c) necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă
b) sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
a) utile pentru studierea bolilor cu perioadă de latenţă mare
219. Selectaţi dezavantajele studiilor caz - control:
a) sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea
d) foarte costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor
e) dificil de a constitui un grup martor acceptabil
c) studiază doar un singur efect
b) nu permit măsurarea directa a Riscului Relativ
220. Selectaţi afirmația corectă cu referire la studiul hibrid:
a) studiu caz – control efectuat pe baza unui studiu de cohortă în desfăşurare
b) studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu descriptiv în desfăşurare
c) studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu clinic randomizat în desfăşurare
d) studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu transversal în desfăşurare
e) studiu caz - control efectuat pe baza unui studiu de caz în desfăşurare
221. Selectați indicatorul de măsurare a forţei asocierii epidemiologice în studiile caz - control:
a) odds ratio
b) odds atributiv
c) odds prevalent
d) odds risc
e) odds rate
222. Selectați indicatorul de măsurare a impactului acţiunii factorului de risc în populaţie în studiile caz - martor:
b) riscul atribuibil
a) riscul relativ
c) riscul absolut
d) riscul prevalent
e) riscul distribuibil
223. Selectați caracteristicile indicatorului OR (Odds Ratio):
b) măsoară forţa asociației epidemiologice
d) este raportul dintre șansa expunerii la bolnavi și șansa expunerii la nonbolnavi
c) arată cu cât este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
e) măsoară impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
a) arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de cei neexpuşi
224. Selectați caracteristicile Riscului Atribuibil (RA) în studiile caz - control:
c) arată cu cît este mai mare riscul bolii la cei expuşi faţă de nonexpuşi
b) măsoară forţa asocierii epidemiologice
a) arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
225. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită într-un studiu cazcontrol, Odds Ratio (OR) trebuie să ia valori:
b) mai mari sau mai mici decît 1 și semnificative statistic
a) egale cu 1 și semnificative statistic
c) mai mari sau mai mici decît 1 și nesemnificative statistic
d) egale cu zero și nesemnificative statistic
e) să fie cuprinse strict în intervalul [-2;2] și semnificative statistic
226. Selectati concluzia corectă pentru Odds Ratio egal cu 1:
c) expunerea este factor indiferent
d) expunerea este moderată
e) expunerea este evidentă
a) expunerea este factor de risc
b) expunerea este factor de protecţie
227. Selectati afirmatia corectă pentru Odds Ratio mai mare decît 1:
a) expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
b) expunerea este factor de risc, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
c) expunerea este factor de protectie, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
d) expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
e) expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este egală la cazuri şi martori
229. Selectati varianta corectă de răspuns pentru Odds Ratio mai mic decît 1:
b) expunerea este factor de protecție, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
c) expunerea este factor neutru, pentru că cota expunerii este mai mică la cazuri
d) expunerea este factor de protectie, pentru că cota expunerii este mai mare la cazuri
228. Selectați afirmațiile corecte despre studiile caz-control:
a) subiecţii, care au problema de sănătate, sunt numiţi martori
b) subiecţii, care nu au problema de sănătate, sunt numiţi cazuri
e) sunt studii prospective
c) compară expunerea bolnavilor cu a celor sănătoşi
d) subiecţii sunt împărţiţi în funcţie de rezultat
230. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la studiile caz-martor:
c) sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
a) sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
e) greu asigură comparabilitatea între cazuri și martori
b) sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
d) compară rezultatele expușilor și neexpușilor
231. Selectaţi afirmaţiile GREȘITE despre studiile caz-martor:
232. Selectaţi afirmaţiile valide cu privire la studiile caz-martor:
e) un odds ratio mai mare sau mai mic de 1 denotă că boala este este asociată cu expunerea
c) necesită, de regulă, eșantioane mai mici decât în studiile de cohortă
d) necesită, de regulă, eșantioane mai mari decât în studiile de cohortă
b) permit calcularea riscului relativ
a) odds ratio estimează adecvat riscul relativ dacă ratele de incidenţă ale bolii studiate sunt mari
233. Selectaţi afirmaţiile GREȘITE despre studiilor caz-martor:
235. Selectaţi afirmaţiile valabile pentru studiile caz-martor:
a) subiecţii de studiu din populaţia ţintă sunt alocaţi grupului de tratament sau celui de comparare
e) rudele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi
b) cazurile sunt persoanele care au problema de sănătate studiată
c) scopul studiului este de a decide dacă expunerea studiată poate fi responsabilă de condiţia de sănătate a cazurilor
d) pentru a fi inclus în studiu cazul trebuie să aibă sigur problema de sănătate studiată
234. Precizați cauza neaplicării măsurilor asocierii, utilizate în studiile de cohortă, pentru studiile caz martor:
a) lotul de control este selectat dintr-o populaţie diferită de cea a cazurilor
b) din cauza erorii de reprezentativitate
d) studiul caz control compară indivizii expuşi şi neexpuşi
e) din cauza erorii standard
c) nu se pot calcula rate fără cunoaşterea expunerii
236. Selectaţi avantajele studiilor caz-control:
a) uşor de efectuat
b) utile pentru studierea bolilor rare
e) sunt relativ ieftine
d) permit stabilirea uşoară a relaţiei temporale dintre factor şi rezultat
c) permit calculul incidenţei bolilor
237. Selectaţi denumirile corecte pentru studiile experimentale:
a) intervenţionale
b) randomizate
c) terapeutice
d) anamnestice
e) de prevalenţă
238. Selectaţi caracteristica studiilor clinice:
d) dovedesc eficacitatea tratamentelor, intervenţiilor
e) sunt retrospective
c) cercetătorul nu administrează factorul studiat
b) emit ipoteze care urmează a fi testate ulterior
a) sunt studii necontrolate
239. Selectaţi domeniile de aplicare a studiilor clinice:
a) evaluarea eficacităţii vaccinurilor noi
b) experimentarea medicamentelor noi
c) evaluarea de noi conduite terapeutice
d) evaluarea unor programe de profilaxie
e) evaluarea expunerii la un factor de risc
240. Selectaţi caracteristica fazei I de experimentare a medicamentelor
b) evaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
a) se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
d) se efectuează la 100-200 subiecţi
e) stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
c) precizează eficacitatea optimală a tratamentului
241. Selectaţi caracteristica fazei III de experimentare a medicamentelor
d) se efectuează la 500-1500 subiecţi
242. Selectaţi caracteristica fazei IV, postmarketing, de experimentare a medicamentelor:
b) are ca scop precizarea eventualelor indicaţii noi
c) urmăresc precizarea efectelor nedorite pe termen lung ale tratamentului
d) sunt efectuate după ce tratamentul este aprobat pentru utilizare generală
243. Selectați procedeul de selecție, recomandat pentru repartizarea subiecților în loturile de studiu întrun studiu clinic randomizat:
d) selecția aleatoare simplă sau stratificată
e) selectia nonprobabilistică aleatoare
c) selecția aleatoare mecanică dirijată
b) selecția aleatoare stratificată dirijată
a) selecția aleatoare simplă dirijată
244. Selectaţi afirmația corectă cu privire la eşantionarea neprobabilistică în studiile clinice:
b) alegerea dirijată a grupelor de studiu
c) alegerea grupelor de studiu se face la întîmplare
d) alegerea grupelor de studiu se face nedirijat
e) se aleg aleator grupe stratificate în funcţie de unele caracteristici (vârstă, sex)
a) fiecare unitate are o probabilitate de selecţie independentă, mai mare decât zero
245. Selectaţi caracteristicile studiului clinic controlat:
d) controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai multe variabile
e) controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai puţine variabile
c) unităţile de studiu se alocă randomizat în grupele de tratament
b) subiecţii trebuie să se deosebească numai prin administrarea tratamentului
a) subiecţii incluși în studiu trebuie să fie asemănători în ceea ce priveşte boala, mediul, maladiile asociate
246. Selectaţi afirmațiile corecte pentru termenul „Randomizare”:
e) probabilitățile indivizilor de a fi repartizați în grupele de studiu sunt dependente
d) pentru randomizare este utilizat tabelul cu numere aleatoare
c) probabilitățile indivizilor de a fi repartizați în grupele de studiu sunt independente
b) oferă șanse egale oricărui individ de a primi oricare din tratamentele propuse
a) este o modalitate fezabilă de formare a grupurilor comparabile
247. Selectaţi afirmațiile corecte cu referire la modelul de tratament „în paralel” din studiile clinice:
a) subiecţii ambelor grupe urmează o singură schemă terapeutică pe toată perioda studiului
b) necesită un număr mare de subiecți din cauza variabilității pronunțate a rezultatelor
c) subiectul este alocat aleator într-un grup ce urmează o succesiune predefinită de tratamente unde fiece persoană primeşte mai mult de un tratament
d) între tratamentele succesive poate fi o perioadă fără tratament, pentru a diminua efectele de lungă durată a tratamentului administrat
e) perioada de urmărire trebuie să fie egală la toate tratamentele administrate
248. Selectaţi caracteristica fazei II de experimentare a medicamentelor
249. Selectaţi caracteristica modelului de tratament „de substituire” din studiile clinice:
c) studiul poate fi întrerupt când se poate stabili o diferenţă semnificativă de eficacitate a tratamentului
a) se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
b) fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare
d) variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică decât variabilitatea de răspuns a doi subiecţi diferiţi
e) necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă „de spălare” între tratamentele administrate
250. Selectaţi caracteristicile modelului de tratament „încrucişat (crossover)” din studiile clinice:
c) studiul poate fi întrerupt când se poate stabili o diferenţă semnificativă de eficacitate a tratamentulu
251. Selectaţi modalităţile de administrare a intervenţiei în studiul clinic randomizat:
e) mecanic
b) simplu orb
a) dirijat
d) triplu orb
c) dublu orb
252. Selectaţi caracteristicile modalităţii de deschise de administrare a intervenţiei medicale în studiile clinice:
a) cercetătorul şi subiecţii din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
b) cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
e) cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
d) cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
c) subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
253. Selectați afirmațiile corecte despre studiile clinice randomizate:
a) grupurile de studiu sunt identice, cu excepţia tratamentului
e) sunt considerate mai valide decât studiile de cohortă
d) prima etapă furnizează informaţii despre eficacitatea tratamentului
b) pot fi retrospective
c) se numesc studii randomizate indiferent de modul alocării tratamentului
254. Selectaţi afirmațiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei medicale „simplu orb”:
a) cercetătorul şi subiecții din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
255. Selectaţi afirmațiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei medicale „Dublu orb”:
a) cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
b) subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
c) cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica conducătorului studiului, odată cu rezultatele
d) tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane: cercetătorul, subiectul şi persoana ce măsoară criteriul de raţionament
e) cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
256. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale „Triplu orb”
e) cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare
d) tratamentul administrat este necunoscut pentru cercetător, subiect şi persoana ce măsoară criteriul de raţionament
257. Selectați afirmațiile corecte despre studiile clinice randomizate:
a) sunt studii experimentale retrospective
e) sunt esenţiale pentru observarea istoriei naturale a bolilor
d) se utilizează pentru evaluarea eficacităţii tratamentelor
c) grupurile de studiu sunt identice, cu excepția tratamentul
b) sunt considerate mai valide decât studiile caz-control
258. Precizați ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile clinice:
a) de câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la tratați față de netratați
b) de câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la expuși față de neexpuși
c) de câte ori este mai mare/mai mică expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
d) cu cât mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
e) de câte ori este mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
259. Selectați valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor studiilor clinice, care denotă că intervenţia este factor de protecţie:
a) RR > 1 și semnificativ statistic
b) RR = 1 și semnificativ statistic
c) RR < 1 și semnificativ statistic
d) RR < 2 și semnificativ statistic
e) RRR < 1 și semnificativ statistic
260. Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului experimental (REE)”:
a) frecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu substanța activă
b) frecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu placebo
c) diferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
e) proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat
d) numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la efectul nedorit
261. Selectaţi afirmaţiile corecte despre prima etapă a studiilor clinice randomizate:
c) oferă informaţii toxicologice despre tratament
b) oferă informaţii farmacologice despre tratament
a) evaluează siguranţa tratamentului
d) evaluează toleranţa la tratament
e) evaluează eficacitatea tratamentului
262. Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului de control (REC)”:
263. Selectați valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor studiilor clinice, care denotă că intervenţia este factor de risc:
d) RR > 1 și nesemnificativ statistic
e) RRR > 1 și semnificativ statistic
264. Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea absolută a riscului (RAR)”:
b) proporţia pacienţilor din grupul tratat cu placebo, care au răspuns pozitiv
a) proporţia pacienţilor din grupul tratat cu substanţa activă, care au răspuns pozitiv
265. Selectaţi afirmaţiile corecte despre faza II, etapa II, studii clinice randomizate:
b) determină metoda optimă de administrare
e) stabileşte efectele secundare frecvente
c) oferă informaţii toxicologice
a) evaluează efectele de durată ale tratamentului
266. Selectaţi caracteristica termenului „Reducerea relativă a riscului (RRR)”:
b) proporţia pacienţilor din grupul celor trataţi cu placebo, care au răspuns pozitiv
c) diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
267. Selectaţi caracteristica termenului „numărul necesar a fi tratat (NNT)”:
e) proporţia reducerii riscului martor urmare tratamentului administrat
b) numărul de pacienti tratati cu placebo, care au făcut boala
a) numărul de pacienti tratati cu substanța activă, care au făcut boala
268. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat se consideră indiferent:
b) RR = 1, RA = 0
a) RR > 1, RA > 0
c) RR < 1, RA < 0
d) RR < 1, RA > 0
e) RRR = 1, RAR = 0
269. Selectaţi caracteristica investigaţiei epidemiologice într-un studiu de cohortă:
c) studiul porneşte de la expunere spre rezultat
e) de regulă este retrospectivă
d) studiul porneşte de la rezultat spre expunere
b) pe un grafic Lexis corespunde culoarului oblic longitudinal
a) se observă şi se măsoară concomitent expunerea şi rezultatul
270. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat se consideră de protecție:
b) RR > 1, RA < 0
e) RRR < 1, RAR < 0
271. Precizați modul de selecție al subiecţilor într-un studiu de cohortă:
c) mixtă
d) independent de expunere și de rezultat
e) pe un grafic Lexis
272. Selectaţi sinonimele studiilor de cohortă:
a) etiologice
273. Selectaţi avantajele studiilor de cohortă:
a) permit calculul direct al RR pentru fiecare cohortă
c) rezultatele pot fi generalizate pe întreaga populaţie
e) rezultatele apar după acţiunea factorului de risc, ce conferă studiului un caracter calitativ crescut
d) necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât studiile caz - control
b) sunt utile pentru studierea maladiilor cu o perioadă de latenţă mare
274. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă:
d) sunt costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor
b) nu permit măsurarea directa a RR
e) este dificil de a constitui un grup martor acceptabil
290. Alegeți indicatorul utilizat pentru măsurarea forței asociației epidemiologice:
b) reducerea riscului relativ
c) reducerea riscului absolut
d) numărul necesar de tratat
e) sporirea riscului absolut
288. Selectați valorile indicatorilor de analiză a studiilor de cohortă, care denotă că factorul examinat se consideră de risc:
b) RR >1, RA < 0
e) RRR > 1, RAR > 0
287. Selectați concluzia corectă pentru un risc relativ (RR) mai mic decît 1:
b) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
a) expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
c) nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşi şi neexpuşi este egal
d) expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
e) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
275. Selectați tipul studiului de cohortă recomandat pentru studiul factorului de risc cu frecvență joasă în populație:
a) prospectiv istoric
b) experimental tip I
c) prospectiv tip II
d) experimental tip II
e) prospectiv tip I
276. Selectați afirmația GREȘITĂ despre studiile de cohortă:
a) de regulă sunt prospective
b) sunt studii analitice, observaţionale
c) se mai numesc studii longitudinale
d) sunt preferate pentru studierea expunerilor rare
e) sunt preferate pentru studierea bolilor cu perioada de latenţă mare
277. Selectați tipul studiului de cohortă recomandat pentru studiul factorului de risc cu frecvență mare în populație:
a) prospectiv tip II
b) prospectiv istoric
c) prospectiv tip I
d) descriptiv tip II
e) descriptiv tip I
278. Selectați afirmațiile corecte despre studiile de cohortă:
b) sunt studii analitice, experimentale
a) de regulă sunt retrospective
280. Selectați ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile de cohortă:
a) forța diferenței
b) forţa asociației
c) diferența
d) forța corelației
e) forța impactului
279. Alegeți ce poate fi măsurat urmare analizei anchetelor de cohortă:
a) incidența bolii
b) forţa asociației epidemiologice
c) impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
d) frecventa efectelor benefice ale medicamentului
e) frecventa efectelor adverse ale medicamentului
281. Precizați ce denotă riscul atribuibil (RA) în studiile de cohortă:
c) cu cît este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
d) cu cât este mai mare expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
e) cu cât este mai mică expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
b) de cîte ori este mai mic riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
a) de cîte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
282. Selectați valorile necesare ale riscului relativ (RR) care dovedesc existența asociaţiei epidemiologice dintre factorul de risc şi boală:
b) mai mari decît 1 și semnificativ statistic
c) mai mici decît 1 și semnificativ statistic
a) egale cu 1 și semnificativ statistic
d) mai mari decît 1 și nesemnificativ statistic
e) să nu depașească intervalul [-2;2]
283. Selectați afirmația corectă pentru un risc relativ (RR) egal cu 1:
e) expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
b) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
a) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
285. Selectați concluzia valabilă pentru un risc relativ (RR) mai mare decît 1:
a) expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
b) nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul la expuşi şi neexpuşi este egal
c) expunerea crește riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
d) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mare faţă de neexpuşi
e) expunerea reduce riscul de boală, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de neexpuşi
286. Selectați afirmația GREȘITĂ despre studiile de cohortă:
a) sunt forma cea mai riguroasă a studiilor analitice ne-experimentale
c) cercetărorul observă şi nu atribuie expunerea
d) se mai numesc studii etiologice
e) pot fi şi retrospective
b) compară expunerea bolnavilor cu a celor sănătoşi
284. Selectaţi particularităţile studiilor de cohortă de tip II:
b) se utilizează în cazul frecvenţei joase a factorului de risc în populaţie
c) se utilizează când expunerea afectează anumite grupuri profesionale
e) expuşii şi neexpuşii provin din populaţii diferite
d) sunt mai puţin expuse factorilor de confuzie
a) se utilizează în cazul frecvenţei înalte a factorului de risc în populaţie
