230. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la studiile caz-martor:
sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
compară rezultatele expușilor și neexpușilor
greu asigură comparabilitatea între cazuri și martori
231. Selectaţi afirmaţiile GREȘITE despre studiile caz-martor:
a) sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
b) sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă
c) sunt mai puţin costisitoare decât studiile de cohortă
d) compară rezultatele expușilor și neexpușilor
e) greu asigură comparabilitatea între cazuri și martori
232. Selectaţi afirmaţiile valide cu privire la studiile caz-martor:
a) odds ratio estimează adecvat riscul relativ dacă ratele de incidenţă ale bolii studiate sunt mari
b) permit calcularea riscului relativ
c) necesită, de regulă, eșantioane mai mici decât în studiile de cohortă
d) necesită, de regulă, eșantioane mai mari decât în studiile de cohortă
e) un odds ratio mai mare sau mai mic de 1 denotă că boala este este asociată cu expunerea
233. Selectaţi afirmaţiile GREȘITE despre studiilor caz-martor:
234. Precizați cauza neaplicării măsurilor asocierii, utilizate în studiile de cohortă, pentru studiile caz martor:
a) lotul de control este selectat dintr-o populaţie diferită de cea a cazurilor
b) din cauza erorii de reprezentativitate
c) nu se pot calcula rate fără cunoaşterea expunerii
d) studiul caz control compară indivizii expuşi şi neexpuşi
e) din cauza erorii standard
235. Selectaţi afirmaţiile valabile pentru studiile caz-martor:
a) subiecţii de studiu din populaţia ţintă sunt alocaţi grupului de tratament sau celui de comparare
b) cazurile sunt persoanele care au problema de sănătate studiată
c) scopul studiului este de a decide dacă expunerea studiată poate fi responsabilă de condiţia de sănătate a cazurilor
d) pentru a fi inclus în studiu cazul trebuie să aibă sigur problema de sănătate studiată
e) rudele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi
236. Selectaţi avantajele studiilor caz-control:
a) uşor de efectuat
b) utile pentru studierea bolilor rare
c) permit calculul incidenţei bolilor
d) permit stabilirea uşoară a relaţiei temporale dintre factor şi rezultat
e) sunt relativ ieftine
237. Selectaţi denumirile corecte pentru studiile experimentale:
a) intervenţionale
b) randomizate
c) terapeutice
d) anamnestice
e) de prevalenţă
238. Selectaţi caracteristica studiilor clinice:
a) sunt studii necontrolate
b) emit ipoteze care urmează a fi testate ulterior
c) cercetătorul nu administrează factorul studiat
d) dovedesc eficacitatea tratamentelor, intervenţiilor
e) sunt retrospective
239. Selectaţi domeniile de aplicare a studiilor clinice:
a) evaluarea eficacităţii vaccinurilor noi
b) experimentarea medicamentelor noi
c) evaluarea de noi conduite terapeutice
d) evaluarea unor programe de profilaxie
e) evaluarea expunerii la un factor de risc
240. Selectaţi caracteristica fazei I de experimentare a medicamentelor
a) se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100)
b) evaluează toleranţa şi siguranţa tratamentului
c) precizează eficacitatea optimală a tratamentului
d) se efectuează la 100-200 subiecţi
e) stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
241. Selectaţi caracteristica fazei III de experimentare a medicamentelor
d) se efectuează la 500-1500 subiecţi
242. Selectaţi caracteristica fazei IV, postmarketing, de experimentare a medicamentelor:
b) are ca scop precizarea eventualelor indicaţii noi
c) urmăresc precizarea efectelor nedorite pe termen lung ale tratamentului
d) sunt efectuate după ce tratamentul este aprobat pentru utilizare generală
243. Selectați procedeul de selecție, recomandat pentru repartizarea subiecților în loturile de studiu întrun studiu clinic randomizat:
a) selecția aleatoare simplă dirijată
b) selecția aleatoare stratificată dirijată
c) selecția aleatoare mecanică dirijată
d) selecția aleatoare simplă sau stratificată
e) selectia nonprobabilistică aleatoare
244. Selectaţi afirmația corectă cu privire la eşantionarea neprobabilistică în studiile clinice:
a) fiecare unitate are o probabilitate de selecţie independentă, mai mare decât zero
b) alegerea dirijată a grupelor de studiu
c) alegerea grupelor de studiu se face la întîmplare
d) alegerea grupelor de studiu se face nedirijat
e) se aleg aleator grupe stratificate în funcţie de unele caracteristici (vârstă, sex)
245. Selectaţi caracteristicile studiului clinic controlat:
a) subiecţii incluși în studiu trebuie să fie asemănători în ceea ce priveşte boala, mediul, maladiile asociate
b) subiecţii trebuie să se deosebească numai prin administrarea tratamentului
c) unităţile de studiu se alocă randomizat în grupele de tratament
d) controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai multe variabile
e) controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cât mai puţine variabile
246. Selectaţi afirmațiile corecte pentru termenul „Randomizare”:
a) este o modalitate fezabilă de formare a grupurilor comparabile
b) oferă șanse egale oricărui individ de a primi oricare din tratamentele propuse
c) probabilitățile indivizilor de a fi repartizați în grupele de studiu sunt independente
d) pentru randomizare este utilizat tabelul cu numere aleatoare
e) probabilitățile indivizilor de a fi repartizați în grupele de studiu sunt dependente
247. Selectaţi afirmațiile corecte cu referire la modelul de tratament „în paralel” din studiile clinice:
a) subiecţii ambelor grupe urmează o singură schemă terapeutică pe toată perioda studiului
b) necesită un număr mare de subiecți din cauza variabilității pronunțate a rezultatelor
c) subiectul este alocat aleator într-un grup ce urmează o succesiune predefinită de tratamente unde fiece persoană primeşte mai mult de un tratament
d) între tratamentele succesive poate fi o perioadă fără tratament, pentru a diminua efectele de lungă durată a tratamentului administrat
e) perioada de urmărire trebuie să fie egală la toate tratamentele administrate
248. Selectaţi caracteristica fazei II de experimentare a medicamentelor
249. Selectaţi caracteristica modelului de tratament „de substituire” din studiile clinice:
a) se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
b) fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare
c) studiul poate fi întrerupt când se poate stabili o diferenţă semnificativă de eficacitate a tratamentului
d) variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică decât variabilitatea de răspuns a doi subiecţi diferiţi
e) necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă „de spălare” între tratamentele administrate
250. Selectaţi caracteristicile modelului de tratament „încrucişat (crossover)” din studiile clinice:
251. Selectaţi modalităţile de administrare a intervenţiei în studiul clinic randomizat:
a) dirijat
b) simplu orb
c) dublu orb
d) triplu orb
e) mecanic
252. Selectaţi caracteristicile modalităţii de deschise de administrare a intervenţiei medicale în studiile clinice:
a) cercetătorul şi subiecţii din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
b) cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor
c) subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi
d) cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor
e) cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
253. Selectați afirmațiile corecte despre studiile clinice randomizate:
a) grupurile de studiu sunt identice, cu excepţia tratamentului
b) pot fi retrospective
c) se numesc studii randomizate indiferent de modul alocării tratamentului
d) prima etapă furnizează informaţii despre eficacitatea tratamentului
e) sunt considerate mai valide decât studiile de cohortă
254. Selectaţi afirmațiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei medicale „simplu orb”:
a) cercetătorul şi subiecții din loturile de stuidu sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
255. Selectaţi afirmațiile corecte despre modalitatea de administrare a intervenţiei medicale „Dublu orb”:
a) cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii
b) subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi
c) cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica conducătorului studiului, odată cu rezultatele
d) tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane: cercetătorul, subiectul şi persoana ce măsoară criteriul de raţionament
e) cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la tratamentul administrat
256. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale „Triplu orb”
d) tratamentul administrat este necunoscut pentru cercetător, subiect şi persoana ce măsoară criteriul de raţionament
e) cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare
257. Selectați afirmațiile corecte despre studiile clinice randomizate:
a) sunt studii experimentale retrospective
b) sunt considerate mai valide decât studiile caz-control
c) grupurile de studiu sunt identice, cu excepția tratamentul
d) se utilizează pentru evaluarea eficacităţii tratamentelor
e) sunt esenţiale pentru observarea istoriei naturale a bolilor
258. Precizați ce măsoară riscul relativ (RR) în studiile clinice:
a) de câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la tratați față de netratați
b) de câte ori este mai mare/mai mic riscul bolii la expuși față de neexpuși
c) de câte ori este mai mare/mai mică expunerea la bolnavi față de nonbolnavi
d) cu cât mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
e) de câte ori este mai mare/mai mic impactul acţiunii factorului de risc în populaţie
259. Selectați valoarea indicatorului, urmare analizei rezultatelor studiilor clinice, care denotă că intervenţia este factor de protecţie:
a) RR > 1 și semnificativ statistic
b) RR = 1 și semnificativ statistic
c) RR < 1 și semnificativ statistic
d) RR < 2 și semnificativ statistic
e) RRR < 1 și semnificativ statistic
260. Selectaţi caracteristica termenului „Rata evenimentului experimental (REE)”:
a) frecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu substanța activă
b) frecvența cazurilor de boală în grupul pacientilor tratati cu placebo
c) diferenţa dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental
d) numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva unul de la efectul nedorit
e) proporţia reducerii riscului urmare tratamentului administrat