SM.ex.1.6

A. Investigarea sistemică a factorilor de risc pentru sănătatea omului

B. Modificarea factorilor comportamentali implicați în sănătate și în apariția unor boli.

C. Înțelegerea și utilizarea proceselor comportamentale și sociale pentru a prevedea sau influența starea de
sănătate și factorii de risc pentru boală.

D. Pentru fundamentarea cunoștințelor empirice în medicină .

E. Satisfacție profesională

A. Elucidarea fenomenului comportamental și comunicațional în complexitate

B. Integrarea cunoștințelor medicale cu scop de tratament și prevenire a bolilor

C. Identificarea factorilor care contribuie la modelarea comportamentului uman.

D. Explicarea varietății comportamentului și definirea lui în limitele dihotomiei normalitate-anormalitate.

E. Studiul stilului de viață și a factorilor ecologici, politici, geografici, administrativi etc.

A. Studiu asupra comportamentului uman în aspect medical

B. Viziune științifică care consideră drept obiect exclusiv comportamentul exterior, fără a se recurge la
mecanismele cerebrale ale conștiinței sau la procesele mentale interne

C. Curent psihologic ce a schimbat obiectul cunoașterii, înlocuind conștiința cu singurul care poate fi perceput
și supus măsurării - comportamentul.

D. Domeniu care studiază comportamentul uman în contextul cultural

E. Teorie ce cercetează comportamente complexe normale sau patologice și procesele mentale implicate în generarea sau susținerea lor.

A. Perceperii bolnavului ca subiect de investigare care suferă.

B. Formării alianței cu omul bolnav în lupta cu durerea, boala și moartea

C. Examinarea bolnavului doar ca obiect al diagnosticului și tratamentului.

D. Al responsabilizării penale a medicului.

E. A avea o empatie cu pacienții

A. Totalitate de reacții sesizabile ale organismului ca rezultat al expunerii acestuia la excitanții din mediu

B. Influențele externe, de mediu (seturi de stimuli) determină conținutul comportamentului copilului și natura
dezvoltării acestuia

C. Conținutul psihologic al comportamentului

D. Dependența comportamentului de influența factorilor-stimuli externi, sociali: schema de bază „stimul-reacție”.

E. Accentul analizei a fost mutat din cauze interne ipotetice influența mediului extern.

A. Identificarea și înțelegerea factorilor de risc și protectori implicați în apariția și evoluția bolii.

B. Studiul efectelor stării fizice precare sau bolii asupra comportamentului.

C. Evaluarea intervențiilor comportamentale și sociale menite să trateze bolile sau să amelioreze starea
bolnavului.

D. Intervenții comportamentale și sociale pentru promovarea sănătății.

E. Studiul influenței economice asupra instituțiilor și organizațiilor din sănătate.

A. Acțiune internă a organismului: modul de gândire, emoțiile, la reprezentări etc.

B. Ca o totalitate a acțiunilor organismului în rezultatul expunerii lui la factorii din mediu.

C. Reacții observabile a organismului la acțiunea stimulilor

D. Fenomen care poate fi „cultivat-controlat” sau învățat.

E. Condiționare operantă, modelat prin consecințele sale.

A. Ca rezultat al apariției reflexelor condiționate de experiențe (stimulări) precedente.

B. Ca funcție a persoanei în mediul său.

C. Rezultanta forțelor care acționează asupra organismului în funcție de situație sau mediu social, în rezultat al
acțiunii factorului psihologic

D. Ca fiind influențat de valori, motive, scopuri, dispoziție, temeri etc. ale persoanei.

E. Fenomen care poate fi „cultivat-controlat” sau învățat.

A. Mediul social și cultural.

B. Mediul natural.

C. Procesele psihice.

D. Particularități individuale.

E. Acțiunea instinctului de apărare.

A. Modelul ce aplică metoda analitică a științelor umane.

B. Biomedical.

C. Psihologic

D. Biopsihosocial

E. Modelul ce aplică metoda analitică a științelor clasice ale omului.

A. Metoda sinergetică.

B. Metoda analitică a științelor exacte

C. Metoda analitică a științelor clasice ale naturii.

D. Metoda dialectică.

E. Metoda hermeneutică.

A. Tratarea bolii.

B. Neacceptarea pacientului și a atributelor sale ca persoană

C. Factorii psihosociali

D. Reducerea corpului uman la un obiect sau la un agregat de organe și funcții.

E. Dimensiunea socială

A. Factorul ereditar (genetic).

B. Sistemul imunitar.

C. Factorii neurologi

D. Sistemul endocrin (hormonii).

E. Sistemul umoral.

A. Tratarea organismului morbid.

B. Promovarea comportamentelor și stilurilor sănătoase de viață.

C. Diagnosticul și tratamentul bolilor.

D. Prevenția și tratamentul bolilor.

E. Asistență psihologică

A. Neoromedicatorii.

B. Procesele motivațional-voliționale.

C. Sistemul nervos

D. Procesele afective

E. Procesele cognitive.

A. Cauza mortalității.

B. Unii factori economici

C. Dezvoltarea psihologiei.

D. Organizația Mondială a Sănătății

E. Congresul American.

A. Aspectul biologic.

B. Aspectul estetic.

C. Aspectul psihologic.

D. Aspectul religios.

E. Aspectul social

A. Natura sau comunitatea, societatea.

B. Religia.

C. Culturologia

D. Membrii familiei.

E. Semenii.

A. Comportament sanogen sau cu risc pentru sănătate.

B. Genetic.

C. Adaptiv sau deviant.

D. Manifestări subiective ale oamenilor fără exteriorizare a vieții lor psihice

E. Ansamblul manifestărilor necorespunzătoare realității.

A. Echilibru complex și dinamic al organismului în ansamblu de interferențe active cu mediul

B. Colaborarea armonioasă a diferitor sisteme din organism și realizarea acestora pe baza resurselor adaptive și
a mecanismelor compensatorii din organism.

C. Criteriu de apreciere.

D. Condiții minimale pentru obținerea unui titlu

E. Condiții minimale pentru obținerea unei aprecieri.

A. Întovărășire.

B. Unire.

C. Societate.

D. Socializare.

E. Sistemic.

A. Modelele de relații.

B. Sensurile și căile de organizare cognitivă a lumii.

C. Acțiunea socială cu sens.

D. Sănătatea și boala ca experiențe umane

E. Boala ca problemă socială.

A. Talcott Parsons

B. Maria Bulgaru

C. Robert K. Merton

D. Diana Kendall

E. Immanuel Kant

A. Apariția spitalului modern.

B. Medicalizarea societății.

C. Schimbarea modului de finanțare în medicină.

D. Apariția unor probleme cu conotații juridice și etice.

E. Analiza statistică a morbidității.

A. Privat.

B. Dobândit.

C. Atribuit.

D. Social.

E. Medical.

A. Cizmar.

B. Medic.

C. Prințesă.

D. Naționalitatea

E. Bucătar.

A. Naționalitatea.

B. Căsătorit

C. Religia

D. Genul

E. Rolul.

A. Între două sau mai multe roluri exercitate de o persoană

B. Între cerințele care configurează același rol

C. Între numărul de statusuri și cel de rol.

D. Într-un grup social.

E. În echipa medicală.

A. Comunicarea

B. Raționalizarea

C. Compartimentarea.

D. Adjudecarea.

E. Valorificarea.

A. Obediență.

B. Activitate-pasivitate.

C. Conducere-cooperare.

D. Participare reciprocă.

E. Antipaternalist.

A. Sens complex.

B. Sens larg

C. Sens îngust.

D. Aspect larg și aspect îngust.

E. Aspect multiplu.

A. Principiul biosferocentrist și coevoluționist

B. Principiul moralității și cel al integrității.

C. Principiul libertății și responsabilității.

D. Principiul vulnerabilității.

E. Principiul dezvoltării.

A. Depășirea postulatului antropocentrist

B. Existența armonioasă dintre om și natură.

C. Caracteristică a oricărei ființe vii.

D. Vulnerabilitatea grupurilor de oameni aparte.

E. Responsabilitatea față de animale și plante

A. Legea cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului.

B. Codul Deontologic al Asociației Medicilor din RM.

C. Codul etic al asistentului medical mediu.

D. Codul Cadru de etică al lucrătorului medical și farmaceutic.

E. Constituția Republicii Moldova

A. Agravarea bolii.

B. Suferință inutilă.

C. Scăderea calității vieții.

D. Costuri economice ridicate.

E. Dezvoltare.