Nihuia Sebe Skazal Ea Mne

a) [ ] piridoxal fosfat

b) [ ] tiamin pirofosfat

c) [ ] acidul lipoic

d) [ ] acidul tetrahidrofolic

e) [ ] NAD+

a)[ ] biotina

b) [ ] HS-CoA

c) [ ] acidul ascorbic

d) [ ] CoQ

e) [ ] FAD

a) [ ] piridoxal fosfat

b) [ ] tiamin pirofosfat

c) [ ] acidul lipoic

d) [ ] acidul tetrahidrofolic

e) [ ] NAD+

a)[ ] biotina

b) [ ] HS-CoA

c) [ ] acidul ascorbic

d) [ ] CoQ

e) [ ] FAD

a) [ ] succinat DH

b) [ ] glutamat DH

c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH

d) [ ] glicerol-3-fosfat DH

e) [ ] acil-CoA-DH

a) [ ] succinat DH

b) [ ] glutamat DH

c) [ ] izocitrat DH

d) [ ] alcool DH

e) [ ] acil-CoA-DH

a) [ ] lactat DH

b) [ ] malat-DH

c) [ ] acil-CoA DH

d) [ ] beta-hidroxibutirat DH

e) [ ] succinat DH

a) [ ] citrat sintaza

b) [ ] aconitaza

c) [ ] izocitrat dehidrogenaza

d) [ ] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

e) [ ] malat dehidrogenaza

a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoA

b) [ ] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3

c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + glutamat

d) [ ] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat + GTP

e) [ ] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4

a) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol

b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol

c) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol

d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol

e) [ ] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol

a) [ ] tiamina

b) [ ] biotina

c) [ ] vitamina PP

d) [ ] vitamina B6

e) [ ] vitamina B12

a) [ ] acidul folic

b) [ ] acidul pantotenic

c) [ ] acidul lipoic

d) [ ] acidul ascorbic

e) [ ] riboflavina

a) [ ] tiamina

b) [ ] biotina

c) [ ] vitamina PP

d) [ ] vitamina B6

e) [ ] vitamina B12

a) [ ] acidul folic

b) [ ] acidul pantotenic

c) [ ] acidul lipoic

d) [ ] acidul ascorbic

e) [ ] riboflavina

a) [ ] este o enzimă a ciclului Krebs

b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă

c) [ ] este inhibată de NADH

d) [ ] este inhibată de malonat

e) [ ] este inhibată de fumarat

a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+

b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici

c) [ ] este dependentă de raportul NADH/NAD+

d) [ ] este influenţată de hormoni

e) [ ] nu depinde de conţinutul de ATP

1. acțiunea analogilor structurali ai vitaminelor ( antivitaminele)

2. dereglările absorbției vitaminelor din tractul gastro-intestinal

3. carența de glucide în alimentație

4. excesul de proteine în alimentație

5. obezitatea

1. carența de vitamine în alimentație

2. defectele eridare ale enzimelor implicate în transformările vitaminelor

3. carența de glucide în alimentație

4. excesul de proteine în alimentație

5. obezitatea

1. intră în componența coenzimelor

2. hormonală

3. rol de interacțiune intercelulară

4. imunologică

contractilă

1. intră în componența coenzimelor

2. antioxidantă

3. energetică

4. imunologică

5. contractilă

a) [ ] inhibă ATP-sintaza

b) [ ] inhibă complexele lanţului respirator

c) [ ] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea mitocondrială

d) [ ] sunt substanţe liposolubile

e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē

a) [ ] este localizată în membrana internă mitocondrială

b) [ ] este alcătuită din factorii F0 şi F1

c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială

d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar

e) [ ] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei

a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat

b) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă

c) [ ] este inhibată de oligomicină

d) [ ] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-lui, cât şi transferul de electroni prin lanţul

e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de electroni prin lanţul respirator

a) [ ] reprezintă hemoproteine

b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator

c) [ ] funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe2+ ↔ Fe3+

d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonă

e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē

a) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele NAD+-dependente

b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele FAD-dependente

c) [ ]
conţine FMN

d) [ ] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

e) [ ] conţine FAD

a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinat

b) [ ] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ şi ē în lanţul respirator şi de pe alte substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)

substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)

d) [ ] conţine citocromii a şi a3

e) [ ] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

a) [ ] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ reductaza)

b) [ ] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-CoQ reductaza)

c) [ ] conţine citocromii b şi c1

d) [ ] conţine citocromii a şi a3

e) [ ] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

a) [ ] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O2-

b) [ ] O2- interacţionează cu protonii, formând apa

c) [ ] conţine citocromii b şi c1

d) [ ] conţine citocromii a şi a3

e) [ ] conţine ioni de cupru

a) [ ] este un proces adaptiv la frig

b) [ ] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare

c) [ ] este prezentă în hipotiroidie

d) [ ] predomină în ţesutul adipos alb

e) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP

a) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la lanţul respirator (LR)

b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la LR

c) [ ] în LR sunt trei puncte de fosforilare

d) [ ] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V

e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui

a) [ ] complexul I al LR este inhibat de rotenonă

b) [ ] complexul III al LR este inhibat de antimicina A

c) [ ] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, CO

d) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui

e) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii graşi

a) [ ] este localizat în membrana externă mitocondrială

b) [ ] este un proces reversibil

c) [ ] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere

d) [ ] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2

e) [ ] produsul final al LR este H2O2

a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se formează un compus intermediar
macroergic

b) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază

c) [ ] transferul de ē în LR generează gradient de protoni între suprafeţele membranei interne
mitocondriale

d) [ ] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se încarcă negativ, iar suprafaţa externă -
pozitiv

e) [ ]membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru protoni

a) [ ] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din matricea mitocondrială în spaţiul
intermembranar

b) [ ] H+ revin în mitocondrii prin factorul F0 al ATP-sintazei

c) [ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială

d) [ ] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-lui

e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni

a) [ ] are loc în mitocondrie

b) [ ] are loc în reticulul endoplasmatic

c) [ ] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici

d) [ ] este catalizată de monooxigenaze

e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui

a) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 → AOH + B + H2O

b) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A + H2O2

c) [ ] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, citocromul P450 ,flavoproteine

d) [ ] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor

e) [ ] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici

a) [ ] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē

b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a adiţiona ē

c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a ceda ē

d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo

e) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo

a) [ ] H2O2

b) [ ] H2O

c) [ ] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului succinat-CoQ reductaza)

d)[ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului NADH-CoQ reductaza)

e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului CoQH2-citocrom c reductaza)

a) [ ] rotenona

b) [ ] oligomicina

c) [ ] 2,4-dinitrofenolul

d) [ ] monooxidul de carbon

e) [ ] acizii graşi

a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatului

b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi

c) [ ] lanţul respirator

d) [ ] glicoliza anaerobă

e) [ ] biosinteza ADN-lui mitochondrial

a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH din mitocondrie în citozol

b) [ ] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+ ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+

c) [ ] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială

d) în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat +NADH+H+

e) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat +FADH2

a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē

b) [ ] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē

c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ē

d) [ ] citocromii transferă doar elecroni

e) [ ] un citocrom transferă doi electroni

a) membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru NAD+ şi NADH

b) H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă glicerol-fosfat

c) H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă malataspartat

d) H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către citrat

e) H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către carnitină

a) toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui

b) aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui

c) aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru termogeneză

d) decuplanţii lanţului respirator micsoreaza termogeneza

e) inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza

a) glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza

b) glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat

c) glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat

d) glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice

e) glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice

α-D-fructoza

β-D-glucoza

β-D-fructoza

α-D-glucoza

nu hidrolizează

manoza

fructoza

galactoza

celobioza

glucoza

a) amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide

b) sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine fructoza

c) amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză

d) dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat

e) celuloza nu este scindată de amilaza pancreatică

a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza

b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza

c) [ ] este catalizată de enzima de ramificare

d) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică

e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică

a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei

b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare

c) [ ] forma activă este cea fosforilată

d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen

e) [ ] este activată de ATP

a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei

b) [ ] este reglată prin fosforilare-defosforilare

c) [ ] forma activă este cea fosforilată

d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen

e) [ ] necesită prezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei

a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP

b) [ ] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP

c) [ ] glicozo-1-fosfat → glucozo-6-fosfat

d) [ ] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

a) [ ] este sinteza glucozei

b) [ ] este sinteza glicogenului

c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile

d) [ ] decurge intens postprandial

e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie

a) [ ] este scindarea glicogenului

b) [ ] este scindarea glucozei

c) [ ] este un proces strict hidrolitic

d) [ ] decurge intens postprandial

e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie

a) [ ] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului

b) [ ] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi

c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în ficat

d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală

e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie

a) [ ] se depozitează în muşchii scheletici

b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos

c) [ ] se depozitează în ficat

d) [ ] muschii scheletici utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei

e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile

a) [ ] este enzimă a glicogenolizei

b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei

c) [ ] este o hidrolază

d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză

e) [ ] este activată de insulin

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie

b) [ ] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei

c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea glicemiei

d) [ ] G-6-P se include în glicogenogeneză în ficat

e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie

b) [ ] G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei

c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea glicemiei

d) [ ] G-6-P se include în glicoliză

e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi

a) [ ] unitatea structurală a celulozei este maltoza

b) [ ] celuloza este o polizaharidă predominantă în regnul vegetal

c) [ ] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză

d) [ ] glicogenul este alcătuit din beta-glucoză

e) [ ] în structura celulozei predomină legăturile α-1,6-glicozidice

1. D-galactoza

2. D-manoza

3. D-glucoza

4. D-riboza

5. D-fructoza

1. D-manoza

2. α-D-galactoza

3. β-D-galactoza

4. D-glucoza

5. D-fructoza

[ ] unele sunt monomerii amidonului

[ ] se clasifică în cetoze şi aldose

[ ] se clasifică în acetoze şi peentoze

[ ] unele nu sunt monomerii amidonului

a) [ ] insulina activează glicogenogeneza

b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza

c) [ ] glucagonul inhibă glicogenogeneza

d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei

e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

a) [ ] insulina activează glicogenoliza

b) [ ] adrenalina stimulează glicogenoliza

c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza

d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei

e) [ ] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza

b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza

c) [ ] este catalizată de enzima de deramificare

d) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică

e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,4-glicozidazică

a) [ ] glicogen sintaza

b) [ ] glicogen fosforilaza

c) [ ] fosfoglucomutaza

d) [ ] glucozo 6 fosfotaza

e) [ ] UDP-glucozo-pirofosforilaza

a) [ ] glicogen sintaza

b) [ ] glicogen fosforilaza

c) [ ] fosfoglucomutaza

d) [ ] glucokinaza

e) [ ] fosfofructokinaza