Indicaţi care este răspunsul INCORECT referitor la examenul sumar de urina:
Reprezintă un examen microscopic
Reprezintă un examen macroscopic
Reprezintă un examen fizico-chimic
Se recoltează prima urina de dimineaţă
Reprezintă o investigație bacteriologica
Care din următoarele afirmaţii referitor la examenul bacteriologic al urinei este INCORECTĂ?
Sub 10.000 germeni/l reprezintă o bacteriurie nesemnificativa
Între 10.000-100.000 germeni/l - suspiciune de infecţie
Peste 100.000 germeni/l – infecţie urinară
Sub 1.000 germeni/l, nu se consideră infecţie urinară
Sub 10.000 de germeni/l reprezintă o bacteriurie semnificativa
La examenul microscopic al urinei NU putem determina:
Celule epiteliale
Leucocite
Eritrocite
Cilindri (hialini, granuloşi)
Turbiditatea
Alegeţi afirmaţia INCORECTĂ referitor la examenul sumar de urina:
Reprezintă o investigaţie simplă, rapidă, ieftină
Este un test screening obligator la toţi pacienţii internaţi indiferent de maladie
Cel mai corect e colectarea primei urine de dimineaţa, colectată într-un recipient curat
În urgenţe se poate colecta şi pe parcursul zilei
Se efectuează doar la pacienţii cu patologie renală
Radiografie panoramică a abdomenului este utilă pentru:
Pentru a determina starea vaselor rinichilor
Pentru caracterizarea maselor intrarenale, cum ar fi tumori, abcese, chisturi
Pentru a preciza localizarea rinichilor
Screening pentru boala polichistică
Pentru a preciza localizarea calculilor
Care din următoarele manifestări clinice reprezintă o tulburare de micţie de volum?
Disuria
Micţiunea rară
Micţiunea dureroasă
Polakiuria
Poliuria
Polakiuria reprezintă:
Creşterea anormală a numărului de micţii timp de 24 ore
Creşterea diurezei peste 2000 ml/24 ore
Emisia involuntară sau inconştientă de urină
Incontinență de urină
Dificultate a actului micţional
Care din afirmaţiile de mai jos defineşte poliuria:
Emisia involuntara sau inconştienta de urina
Depistarea izolata a cilindrilor hialinici în urină demonstrează:
Glomerulonefrita cronică
Pielonefrita cronică
Amiloidoza renală
Patologie renala fără specificarea bolii
Nu are valoare diagnostică
Care din afirmaţiile de mai jos defineşte incontinenţa urinară?
Necesitatea imperativă de urinare
Care din afirmaţiile de mai jos defineşte micţiunea imperioasa?
Creşterea anormala a numărului de micţii timp de 24 ore
Emisia involuntara sau inconştientă de urina
Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzaţia pentru micţie
Indicaţi afirmaţia INCORECTĂ referitor la retenţia urinară:
Este definită ca diminuarea incompletă a conţinutului vezical cu apariţia reziduului vezical
Poate fi completă sau incompletă
Poate fi acută sau cronică
Poate fi cu şi fără distensia vezicală
Poate fi iniţială sau terminală
Indicaţi care este afirmaţia INCORECTĂ referitor la micţiunii rare?
Numărul de micţii redus la 1-2/24 ore
Poate fi însoţita de oligurie
Poate apărea în megavezica congenitală sau dobândita
Apare frecvent în insuficienţa renală acută
Frecvent apare la un aport crescut de lichide
Incontinenţa urinară la adulţi NU poate fi:
Adevărata
Falsă
Inconştientă
Involuntară
Fiziologică
Cea mai valoroasa metodă de depistare şi apreciere a bacteriuriei este:
Examenul microscopic al urinei
Cultura urinei
Examenul macroscopic al urinei
Examenul urinei cu bandelete
Calorimetria
Aprecierea sensibilităţii florei la preparatele antibacteriene:
Are semnificaţie clinică importantă în maladiile renale
Nu are semnificaţie clinică
Are semnificaţie clinică doar în insuficienţa renală
Are semnificaţie clinică doar în nefrita interstiţială
Are semnificaţie clinică doar în glomerulonefrită
Definiţi noţiunea de anurie:
Scăderea diurezei < 100 ml în 24/h sau sub 4ml/h
Nevoia de a urina imediat ce a apărut senzaţia de urinare
Care din afirmaţiile de mai jos defineşte nicturia:
Volumul diurezei nocturne este egal sau îl depăşeşte pe cel diurn
Opsiuria reprezintă:
Eliminarea întârziată de urină de la momentul folosirii lichidelor
Situaţia când volumul diurezei nocturne este egal sau îl depăşeşte pe cel diurn
Care din afirmaţiile de mai jos defineşte hematuria:
Prezenţa unui număr mai mare decât limitele normei a eritrocitelor în urina
Prezenţa de puroi în urină
Prezenţa de limfă în urină
Prezenţa de lipide în urină
Prezenţa proteinelor în urină
Definiţi piuria:
Prezenţa unui număr mai mare de eritrocite în urină
Prezenţa leucocitelor şi bacteriilor în urină
Prezenta proteinelor în urină
Ce reprezintă chiluria?
Prezenţa unui număr crescut de eritrocite în urină
Prin noţiunea de lipidurie înţelegem:
Prin definiţia de proteinurie fiziologică înţelegem:
Excreţia unui număr crescut de eritrocite în urină
Excreţie urinară de proteine >0,1-0,15 g/24 h
Excreţie urinară de proteine <0,3-0,15 g/24 h
Excreţie urinară de proteine <1,0 g/24 h
Excreţie urinară de proteine <0,1-0,15 g/24 h
Selectaţi afirmaţia INCORECTă referitor la proteinuria tranzitorie:
Apare în stări febrile
Apare după expunerea la temperaturi crescute sau scăzute
Dispare odată cu înlăturarea factorului cauzal
Nu dispare la înlăturarea factorului cauzal
Valorile proteinuriei de obicei nu depăşesc 1g/24 ore
Selectaţi metoda care NU poate duce la diferenţierea hematuriei din nefropatii cu hematuria din patologiile urologice:
Proba cu 3 pahare
Microscopia sedimentului urinar
Cistoscopia
Ultrasonografia rinichilor şi vezicii urinare
Renografia radioizotopica
Selectaţi afirmaţia INCORECTă referitor edemului renal:
Are tendinţa spre generalizare (anasarcă)
Temperatura cutanată este normală
Este moale
Este localizat periorbital şi gambe
Se însoţeşte de temperatura locală tegumentară
Care din următorii factori cauzează proteinuria în sindromul nefritic acut?
Creşterea fluxului de proteine
Pierderea încărcăturii cationice a membranei bazale glomerulare
Pierderea încărcăturii anionice a membranei bazale glomerulare
Creşterea tensiunii arteriale sistemice
Scăderea presiunii intraglomerulare.
Care dintre următoarele reprezintă principala cauză a hipertensiunii arteriale în sindromul nefritic acut?
Creşterea nivelului bradikininei
Expansiunea volumului extracelular de lichid
Scăderea fluxului plasmatic renal
Proteinuria
Edemul cerebral
Edemul din sindromul nefritic acut este consecinţa:
Hipoalbuminemiei
Hipertensiunii arteriale
Retenţiei de NaCl şi apă
Creşterii permeabilităţii capilare
Hipovolemiei
Sindromul nefritic acut este:
Manifestarea clinică a inflamaţiei interstiţiului renal.
Manifestarea clinică a inflamaţiei glomerulare acute.
Manifestarea clinică a infecţiei glomerulare acute.
Manifestarea clinică a infecţiei şi inflamaţiei interstiţiului renal.
Manifestarea clinică a infecţiei pielocaliciale
Pentru precizarea cauzei sindromului nefritic acut "standardul de aur" este:
Ecografia renală.
Scintigrafia renală.
Biopsia renală.
Arteriografia renală.
Tomografia computerizată renală
Sindromul nefritic acut este consecinţa clinică a:
Hipertensiunii arteriale maligne
Infecţiei corticalei renale
Inflamaţiei glomerulare acute
Reacţiilor imune faţă de cantităţi mici de antigen la indivizii presensibilizaţi
Afectării renale în diabetul zaharat
Care din cele de mai jos NU caracterizează sindromul nefritic acut tipic:
Debut acut
Hematuria macroscopică
Edemele
Hipotensiunea arteriala
Hematuria microscopică
În sindromul nefritic acut în urina se depistează:
Cilindri leucocitari
Cilindri hialini
Cilindri epiteliali
Cilindri hematici
Depozite de hemoglobina
Sindromul nefritic acut corelează morfopatologic clasic cu:
Glomerulonefrita proliferativa
Glomeruloscleroza focală şi segmentară cu hialinoză
Glomerulonefrita membrano-proliferativă
Glomerulopatie cu schimbări minimă
Glomerulonefrita membranoasă
Sindromul nefrotic pur se caracterizează mai frecvent prin:
Hematurie macroscopică
Hipertensiune arterială
Prezenţa bolii cronice renale
Frecvenţa foarte joasă la copii
Edeme
Indicaţi răspunsul INCORECT referitor la sindromul nefrotic impur:
Hematurie persistenta
Asociere cu boala cronică renală
Frecvenţa egală la adulţi şi copii
Este prezent doar la maturi
Schimbarea culorii urinei poate fi influenţată de:
Caracterul alimentaţiei
Cantitatea lichidelor consumate
Patologia sistemului nervos periferic
Patologia ficatului şi căilor biliare
Fazele somnului
Care din manifestările de mai jos fac parte din sindromul nefritic acut tipic?
Hematuria
Azotemia
Retenţia de sare şi apa
Piuria
La examenul macroscopic al urinei putem determina:
Culoarea
Mirosul
Cilindrii
pH-ul urinar
La examenul fizico-chimic al urinei putem determina:
Densitatea
La examenul microscopic al urinei se determina:
Proteinele
Indicaţi care sunt tulburările de micţiune:
Dizuria
Anuria
Oliguria
Tulburările de micţiune sunt:
Retenţia de urină
Incontinenţa de urină
Indicaţi care sunt tulburările de diureză (în 24 ore):
Retenţia de urina
Incontinenta de urina
Indicaţi care sunt tulburările de diureză:
Opsiuria
Leucocituria
Micţiunea dureroasa
Nicturia
Care sunt indicaţiile pentru ecografia renală?
Pentru a determina dimensiunile rinichilor
Pentru caracterizarea maselor intrarenale de regulă tumori, abcese, chisturi
Pentru stadializarea BCR
Specificaţi particularităţile durerii în colica renală:
Diminuă în clinostatism
Diminua în ortostatism
Iradiază spre organele genitale
Iradiază spre flancurile abdomenului
Se accentuează la vibraţie
Durerea colicativă se dezvoltă mai frecvent în caz de:
Calculi renali
Cheaguri de sânge în tractul urinar
Rinichi polichistic
Glomerulonefrită
Precizaţi caracterul durerii în nefropatiile glomerulare acute:
Durere violentă
Durere surdă
Intensitate mica
Intensitate medie
De obicei durere continuă
Precizaţi caracterul durerii în nefropatiile interstiţiale:
Caracter colicativ
Intensitate mare
Precizaţi caracterul durerii în nefropatiile glomerulare cronice:
De tip jenă lombară
De obicei bilaterală
Indicaţi care sunt preparatele ce pot ameliora colica reno-ureterală:
Spasmoliticele
Antiinflamatoarele
Diureticele
Antibioticele
Analgezicele
Indicaţi care sunt preparatele INEFICIENTE în ameliorarea colicii reno-ureterale:
Antihipertensive
Indicaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează durerea vezicală:
Are localizare supra pubiana
Iradiază spre uretra si perineu
Nu iradiază spre uretra şi perineu
Are caracter de jenă dureroasă, arsuri
Nu cedează niciodată după sondaj vezical
Care afecţiuni cel mai frecvent provoacă durerea vezicala:
Cistite acute si cronice
Afecţiuni prostatice
Tumori ale vezicii urinare
Retenţia acută de urină
Litiaza uretrala
Indicaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează durerea pelviperineală:
Are caracter de tensiune
Are caracter de jena dureroasă
Iradiază spre organele genitale externe
Nu iradiază spre organele genitale externe
Este însoţită de tulburări micţionale
Polakiuria poate fi:
Cu urine clare
Cu urine tulbure
Diurnă
Nocturnă
Polakiuria nu poate fi însoţită de poliurie
Indicaţi care sunt afecţiunile ce pot provoaca polakiuria:
Procese inflamatorii a vezicii urinare
Procese tumorale vezicii urinare
Anomalia colului vezical
Adenom de prostată
Insuficienţa renală cronică terminală
Conform clasificării hematuria poate fi:
Iniţială
Totală (completă)
Terminală
Cronică
Care sunt afecţiunile ce provoaca cel mai des disuria?
Patologia prostatei
Afecţiuni a vezicii urinare
Patologia sistemului cardio-vascular
Afecţiuni ale uretrei
Ptoza renală
Indicaţi afecţiunile ce pot provoaca micţiunea dureroasă:
Cistite
Uretrite
Afecţiuni ale sistemului nervos periferic
Afecţiuni de col vezical
Afecţiuni neurologice centrale
Indicaţi afirmaţiile corecte referitor retenţiei urinare?
Este definită ca diminuarea incompleta a conţinutului vezical cu apariţia reziduului vezical
Cu distensie vezicală
Care sunt cauzele retenţiei urinare?
Obstructive
Vezica neurogenă
Tulburări de reflux sau a actului micţional
Glomerulonefrită cronică
Incontinenţa urinară la adult poate fi:
Adevărată
Işuria paradoxală
Accidentală
Care din afirmaţiile de mai jos caracterizează micţiunea rară?
Poate fi însoţită de oligurie
Poate apărea în megavezica congenitală sau dobândită
Poliuria poate fi:
Fiziologică şi patologică
Tranzitorie sau permanentă
De cauza renală sau extrarenală
Acută sau cronică
Completă sau incompletă
Care sunt cauzele poliuriei tranzitorii?
Fiziologice
Patologice
În urma administrării medicamentelor
După expunerea la frig
Amiloidoza renala
Care din afirmaţiile de mai jos NU defineşte poliuria:
Micţii nocturne frecvente
Indicaţi afirmaţiile corecte ce caracterizează oliguria:
Reprezintă diureza <500 ml/24ore
Diureza peste 500 ml/24ore
Poate fi fiziologică sau patologică
Apare în urma administrării diureticelor
Diureză mai mică de 50 ml
Clasificaţi anuria:
Parazitară
Virală
Cauza prerenală
Cauza renală
Cauza postrenală
Precizaţi care este etiologia chiluriei:
Neparazitară
Infecţioasă
Idiopatică
Autoimună
Conform clasificării din punct de vedere imunochimic proteinuria poate fi:
Selectivă
Neselectivă
Tubulară
Conform mecanismelor de producere, proteinuria poate fi:
Prerenală
Renală
Postrenală
Selectaţi afirmaţiile corecte ce corespund clasificării proteinuriei glomerulare:
Nefrotică
Subnefrotică
Selectaţi afirmaţiile corecte despre proteinuria tranzitorie :
Poate apărea la expunerea la temperaturi crescute sau scăzute
În care din următoarele situaţii proteinuria poate apărea mai frecvent?
La prezenţa sindromului nefrotic
În glomerulonefrite
După un efort fizic intens
În timpul febrei
După examen ultrasonografic
Microscopică
Macroscopică
Iniţială /terminală
Doar microscopică
Macrohematuria poate fi:
Totală
Cu urină de culoare verde
Cu urină transparentă
Precizaţi care sunt cauzele ce provoacă hematuria:
Boli hematologice
Vasculite sistemice
Boli articulare degenerative
Post medicamentos (AINS)
Precizaţi care sunt cauzele ce pot provoca hematuria:
Tumori renale
Polichistoza renală
Anomalii congenitale
Vârsta înaintată
Afecţiunile ce provoacă mai frecvent piuria sunt:
Maladii purulente renale
Maladii a vezicii urinare
Boli uretro-prostatice
Hipertensiunea arterială
Hipotensiunea arterială
Selectaţi care sunt caracteristicile edemului renal:
Lasă uşor godeu
Nu lasă godeu
Este mai accentuat dimineaţa
Este mai accentuat seara
Anomalii urinare asimptomatice sunt:
Sindromul nefritic acut tipic se caracterizează prin:
Proteinurie nefrotică
Oligurie
Hipertensiune
În forma severă, sindromul nefritic acut se asociază cu:
Inflamaţia acută a majorităţii glomerulilor
Aspect histologic de glomerulonefrită proliferativă focală
Afectarea a sub 50% din glomeruli
Aspect histologic de glomerulonefrită proliferativă acută difuză
Proliferare celulară limitată la mezangiu
Selectaţi manifestări ce definesc sindromul nefrotic pur:
Proteinurie peste 3,5 g/ 24h
Lipiduria
Cilindruria cu cilindri granuloşi
Osmolaritate urinară < 350 mOsm/L
Principalele elemente diagnostice ale sindromului nefrotic pur sunt:
Proteinurie > 3,5 g/24ore
Hipoalbuminemia
Hiperlipidemia
Hipercoagulabilitatea
Sindromul nefrotic la adult mai frecvent este provocat de:
Nefropatia tubulo-interstiţială
Boala Berger
Glomeruloscleroza focală şi segmentară
Glomerulopatia membranoasă
Glomerulonefrita membranoproliferativă
Tratamentul proteinuriei în sindromul nefrotic include:
Blocanţii canalului de calciu
Diuretice tiazidice
Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
Inhibitori anhiotenzinei II
Diuretice de ansă
Preparatele anticoagulante în sindromul nefrotic sunt indicate în caz de:
Edemul este generalizat cu anasarcă
Sunt semne de tromboză venoasă profundă
Sunt semne de tromboză arterială
Apare tromboembolismul pulmonar
Există semne de insuficienţă renală cronică
Printre manifestările şi complicaţiile sindromului nefrotic se numără:
Erupţii hemoragice
Tromboză
Hipercalcemia
Embolismul pulmonar
Proteinuria din sindromul nefrotic poate fi consecinţa:
Scăderii reabsorbţiei tubulare de proteine filtrate la nivel glomerular
Alterării încărcăturii electronegative a membranei bazale glomerulare
Concentraţiei plasmatice excesive de lanţuri uşoare de imunoglobuline
Alterărilor structurale ale membranei bazale glomerulare
Modificării arhitecturii podocitelor
Mai frecvent, sindromul nefrotic la adulţi este determinat de:
Nefropatia diabetică
Glomeruloscleroza focală şi segmentală
Nefroangioscleroza benignă
Formarea edemelor în sindromul nefrotic este explicată prin:
Scăderea presiunii oncotice plasmatice
Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
Creşterea secreţiei de vasopresină
Instalarea trombozei de venă renală
Retenţia de apă şi sare
Biopsia renală, în sindromul nefrotic:
Trebuie evitată în caz de tulburări de coagulare grave
Este o metoda valoroasă la adulţi cu sindrom nefrotic pentru precizarea diagnosticului, orientarea tratamentului şi formularea prognosticului
Este necesară la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic
Nu este necesară la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic
Nu este necesară la adulţii cu sindrom nefrotic
Tratamentul edemelor în sindromul nefrotic:
Necesită restricţie de sodiu (1-2g/zi)
Necesita doze mari de diuretice de ansă pentru a reduce edemele cât mai rapid
Necesită administrarea, întotdeauna, de albumină desodată pentru a creşte presiunea oncotică a plasmei
Trebuie sa evite îndepărtarea unei cantităţi mai mari decât 1 l de lichid pe zi
Necesita administrarea doar a diureticelor antialdosteronici
Selectaţi afirmaţiile ce caracterizează sindromul nefritic acut tipic:
Hipotensiune arteriala
Hematurie microscopica
Care sunt indicaţiile pentru Tomografie Computerizată renală?
Pentru diagnosticul diferenţial
Nefropatia interstiţială acută care generează insuficienţa renală acută, este indusă cel mai frecvent de:
Analgezice şi antiinflamatoare nesteroidiene
Intoxicaţia cu insecticide organoclorurate
Ceaiuri cu plante chineze
Litiaza renală bilaterală
Antigene tumorale
Insuficienţa renală acută de cauza glomerulară se manifestă clinic prin:
Oliguria cu purpură şi febra asociată sindromului de insuficienţa renală acută
Anurie, hiperhidratare, febră, sindrom edematos
Insuficienţa renală acută asociată cu sindrom nefritic
Tromboză bilaterală de venă renală
Proteinurie, hematurie, anemie şi insuficienţă renală
Insuficienţa renală acută de cauza renală este produsă de:
Afectarea unuia din segmentele nefronului sau a vaselor
Anomalii reversibile ale perfuziei renale
Polichistoza renală autozomal dominantă a adultului
Consumul de analgezice
Tratamentul cu hipotensoare (inhibitorii enzimei de conversei a angiotensinei, sartane, blocanţi de Ca)
Manifestările clinice ale insuficienţei renale acute din nefropatia interstiţială acută sunt:
Edem, proteinurie, hipertensiunea arterială şi insuficienţa renală acută
Durere lombară unilaterală, febra, polakiurie, leucociturie, hematurie, purpură
Tuse, febra, sindrom hemoragipar
Febra, rash cutanat, artralgii, eozinofilie, creşterea creatininei serice şi diureza deseori conservată
Epigastralgii, leucocitoza, oprirea tranzitului intestinal, stare generală alterată, creşterea creatininei serice
În care dintre următoarele boli, insuficienţa renală acută poate să se prezinte cu depozite intratubulare obstructive?
Diabetul zaharat tip 1
Sindromul Alport
Mielomul multiplu
Hipovolemie
Lipodistrofia
Sindromul hepatorenal este o:
Formă de insuficienţă renală cronică consecutivă cirozei hepatice
Formă de insuficienţă renală cronică prin necroză tubulară acută
Formă de insuficienţă renală acută prerenală
Intoxicaţie cu o substanţă nefro- si hepatotoxică
Glomerulonefrita la pacienţii cu hepatită acută
Din punct de vedere anatomopatologic, leziunea principală din insuficienţa renală acută ischemică/toxică este:
Proliferarea extracapilară glomerulară
Proliferarea tubulară
Vasculita
Necroza tubulară acută
Infiltratul leucocitar în ansele glomerulare
Hiperkaliemia din insuficienţa renală acută se tratează cu:
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
Carbonat de calciu
Hemodializă
Stoparea administrării de antiacide
Nutriţie parenterală
Hipocalcemia, complicaţie a insuficienţei renale acute, se poate manifesta prin următoarele, cu EXCEPŢIA:
Parestezii periorale
Scurtarea intervalului QT
Modificări nespecifice ale undei T
Convulsii
Confuzie
Care manifestare din următoarele sugerează insuficienţa renală acută:
Osteodistrofia renală
Neuropatia
Creşterea rapidă a ureei şi creatininei serice
Rinichii mici sau cicatrici renale evidenţiabile radiologic
Proteinuria nefrotică
Alegeţi afirmaţia corectă referitor la funcţia renală în insuficienţa renală acută :
Se alterează rapid
Se alterează lent
Nu are loc alterarea funcţiei renale
Nu este însoţită de alterarea structurilor morfologice ale rinichilor
Creşte marcat
Care este cea mai frecvent întâlnită forma a insuficienţei renale acute după clasificarea etiopatogenetică:
Intrinsecă
Obstructivă
Toxică
Tabloul clinic a insuficienţei renale acute include următoarele stadiile, CU EXCEPŢIA:
De debut
De acutizare
De restabilire a diurezei
De recuperare(vindecare)
De oligurie
Stadiul de debut a insuficienţei renale acute durează:
De la câteva ore pînă la 2-3 zile
3-4 săptămâni
10-15 zile
2-3 luni
20-30 de minute
În care stadiu al tabloului clinic al insuficienţei renale acute apare sindromul de azotemie?
Stadiul oligoanuric
Stadiul de poliurie
Stadiul de debut
Stadiul de recuperare
Stadiul de acutizare
Care indice de laborator este caracteristic pentru începutul stadiului de recuperare al insuficienţei renale acute:
Normalizarea azotemiei
Normalizarea hemoglobinei
Normalizarea diurezei
Normalizarea tensiunii arteriale
Ureea crescută
Indicaţi frecvenţa monitorizării diurezei la pacienţi cu insuficienţă renală acută în stadiul incipient:
Fiecare 2-3 ore
Fiecare oră
Odată în 24 de ore
Fiecare 4 ore
Fiecare 12 ore
Care nivel de potasemie prezintă risc vital pentru pacientul cu insuficienţă renală acută:
K+ <3,5 mEq/l fără modificări ECG
K+ >7 mEq/l asociat cu modificări ECG
K+ 6,5-7 mEq/l fără modificări ECG
K+ 4 mEq/l fără modificări ECG
K+ 5 mEq/l fără modificări ECG
Indicaţi măsura cea mai rapidă de a micşora K seric la pacientul cu insuficienţă renală acută:
Insulină + glucoză, gluconatul de calciu
Bicarbonat de sodiu
Manitol
Tratamentul cel mai eficace al edemului pulmonar acut din cadrul insuficienţe renale acute este:
Ultrafiltrarea prin hemodializă de urgenţă
Oxigenoterapia
Nitroglicerina
Antibioticoterapia
Administrarea substanţei de contrast iodate poate provoca insuficienţa renală acută prin:
Necroză tubulară acută
Creşterea ratei filtrării glomerulare
Scăderea ratei filtrării glomerulare sub 15 ml/min
Mecanisme autoimune
Insuficienţa renală acută de cauză renală (intrinsecă) prin afectare glomerulară se întâlneşte în:
Glomerulonefrita rapid progresivă
Pielonefrită acută
Embolie a arterei renale
Necroza tubulară acută toxică
Nefrita interstiţială acută alergică
Indicaţi semnul nespecific pentru insuficienţa renală acută:
Micşorarea în volum a rinichilor
Hiperkaliemie
Hipotensiune arterială
Care este cea mai frecventă complicaţie a insuficienţe renale acute:
Hipokaliemie
Infecţii bacteriene acute
Insuficienţa cardiacă congestivă
Hiperparatiroidism secundar
Care dintre următoarele antihipertensive ar trebui folosite cu precauţie în insuficienţa renală acută?
Furosemidul
Blocanţii canalelor de calciu
β-blocanţii
Clonidina
În care dintre următoarele situaţii este util tratamentul cu plasmafereză în insuficienţa renală acută?
Insuficienţa renală acută prerenală
Insuficienţa renală acută în sepsis
Insuficienţa renală acută obstructivă renală
Insuficienţa renală acută obstructivă intratubulară
Insuficienţa renală acută în vasculite ANCA pozitive
În care dintre următoarele situaţii rabdomioliza are un risc mai mare de a duce la insuficienţă renală acută?
Anemie
Hipocalcemie
Hiponatremie
Alcaloza
Care dintre următoarele medicamente mai frecvent pot duce la nefropatie acută toxică (necroza tubulară acută):
Digoxina
Aminoglicozidele
Bifosfonaţii
Preparatele de vitamina D
În care situaţie se produce insuficienţa renală acută prin mecanism prerenal:
Embolie pulmonară masivă
Vezică neurogenă
Fibroză retroperitoneală
Sindrom hemolitic-uremic
Leptospiroză
În azotemia prerenală indusă de pierderi de plasmă (arsuri) se administrează:
Concentrat eritrocitar
Soluţii izotone saline
Soluţii hipotone saline
Soluţii saline hipertone
Diuretice
Alegeţi cauza de insuficienţă renală acută (azotemie prerenală) ireversibilă:
Debitul cardiac scăzut
Vasodilataţia sistemică
Vasoconstricţia renală
Necroza corticală renală bilaterală
Creşterea ureei serice, scăderea eliminărilor de Na urinar, oliguria, sunt caracteristice pentru care stadiu de insuficienţa renală acută?
Insuficienţa renală acută incipientă
Faza de recuperare
Oligoanurie
Restabilirea diurezei
Insuficienţa renală acută intrinsecă cu diureză păstrată
Care formă a insuficienţei renale acute cauzate de hipoperfuzie poate fi reversibilă în 1-2 săptămâni, la o terapie adecvată:
Azotemie extrarenală
Insuficienţa renală acută intrinsecă faza poliurică
Insuficienţa renală acută intrinsecă oligurică
Insuficienţa renală acută intrinsecă anurică
Care din următoarele complicaţii a insuficienţei renale acute condiţionează, în cea mai mare măsură, rata mortalităţii:
Complicaţiile infecţioase
Tulburările hidro-electrolitice
Tulburările acido-bazice
Complicaţiile hematologice
Complicaţiile cardio-vasculare
Care este cauza insuficienţei renale acute cu riscul de mortalitate de peste 80%:
Insuficienţa renală acută prin nefrotoxice
Insuficienţa renală acută după arsuri
Insuficienţa renală acută medicale
Insuficienţa renală acută post avort
Insuficienţa renală acută infecţioase
Dopamina are efecte favorabile, dacă se administrează în primele 24 de ore după instalarea anuriei, mai ales în:
Insuficienţa renală acută după operaţii pe cord deschis
Insuficienţa renală acută prin arsuri
Azotemia prerenală
Care mecanism stă la baza dezvoltării insuficienţei renale acute ischemice:
Hipoperfuzia renală cu scăderea filtrării glomerulare
Poliurie
Dereglări hidro-electrolitice
Anuria în cadrul insuficienţei renale acute se defineşte prin:
Diureza < 400 ml/24 ore
Diureza redusa, relatată de către bolnav
Diureza <50 ml/24 ore
Diureza < 500ml/24 ore
Diureza >500 ml/24 ore
Insuficienţa renală acută se defineşte prin:
Scădere bruscă şi importantă a filtrării glomerulare care duce la creşterea creatininei serice
Creşterea creatininei serice mai mult de 0,5 mg/dl în 24h
Creşterea bruscă a ureei peste 100mg/dl în 48h
Anemie, leucocitoză, uree > 150mg/dl
Dilatarea pielocaliceală bilaterală evidenţiabilă prin teste de imagistică, însoţită de creşterea bruscă a creatininei serice, poate fi secundară:
Boalii cronice renale datorate litiazei renale
Insuficienţei hepatice
Fibrozei retroperitoneale după iradiere
Infarctului miocardic
Insuficienţei renale acute obstructive
În cadrul insuficienţei renale acute obstructive prin cancer de prostată, tratamentul de elecţie constă în:
Hemodializa veno-venoasă continuă
Drenaj urinar de urgenţă prin sonda vezicală sau cateter suprapubian
Ureterostomie
Dializa peritoneală
Reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
Manitolul de 20% are efect favorabil în insuficienţa renală acută, mai ales în:
Insuficienţa renală acută postoperatorie
Etiopatogenetic, insuficienţa renală acută se împarte în :
Postrenală (obstructivă)
Normovolemică
Postinfecţioasă
Necroza tubulară acută, drept cauză a insuficienţei renale acute, patogenetic se împarte în :
Ischemică
Alergică
Infiltrativă
Nefrita interstiţială acută drept cauză a insuficienţei renale acute, etiopatogenetic se împarte în :
Printre semnele de deshidratare se numără:
Turgorul cutanat redus
Bradicardia
Scăderea debitului urinar
Creşterea presiunii venoase centrale
Care dintre următoarele manifestări se pot întâlni în insuficienţa renală acută obstructivă?
Durerea lombară sau suprapubiană
Proteinuria masivă
Hipertensiunea arterială severă
Hipofosfatemia marcată
Insuficienţa renală acută intrinsecă poate să apară în:
Glomerulonefritele acute
Sindromul Fanconi
Nefropatia toxică sau ischemică acută (necroza tubulară acută)
Nefritele interstiţiale acute
Glomeruloscleroza segmentală focală
Azotemia postrenală poate fi determinată de:
Obstrucţia acută a arteriolelor aferente
Obstrucţia unui ureter, dacă rinichiul contralateral este funcţional
Obstrucţia ambelor uretere
Obstrucţia unui ureter, dacă rinichiul contralateral este nefuncţional
Obstrucţia colului vezical
Obstrucţia subvezicală a tractului urinar poate fi produsă de:
Adenomul de prostată
Carcinomul de prostată
Ligatura accidentală a unui ureter
Insuficienţa renală acută mioglobinurică se poate întâlni după:
Traumatisme extinse
Ischemie musculară (de ex. după obstrucţii arteriale la nivelul membrelor)
Hiperuricozurie
Alterarea funcţiei renale în insuficienţa renală acută duce la :
Retenţie azotată
Dereglări hidroelectrolitice
Dereglări acido-bazice
Hidronefroza
Stadiile evolutive ale insuficienţei renale acute sunt:
Remisie
Indicaţi fazele stadiului trei al insuficienţei renale acute:
Faza diurezei precoce
Faza poliurică
Faza de debut
Faza oligurică
Faza anurică
Obiectivele tratamentului insuficienţei renale acute sunt:
Prevenirea şi înlăturarea cauzelor care iniţiază insuficienţa renală acută
Restabilirea şi îmbunătăţirea funcţiei renale
Reechilibrarea acido-bazică şi hidro-electrolitică
Prevenirea şi combaterea complicaţiilor
Nefrectomie bilaterală
Enumeraţi principiile de terapie în corijarea dereglărilor hemodinamice la pacienţi cu insuficienţă renală acută prerenală:
Hemodiluţie artificială
Ameliorarea reologică sangvină
Diureză forţată
Antibioticoterapie
Tratament de substituţie funcţiei renale
Enumeraţi principiile de tratament la pacienţi cu insuficienţă renală acută prerenală:
Restabilirea volumului circulant
Corecția dezechilibrului acido-bazic
Stoparea eventualelor hemoragii
Tratamentul nespecific al edemului pulmonar acut în insuficienţa renală acută include:
Bronhodilatatoare
Menţinerea pacientului în poziţia şezândă
Alegeţi indicaţiile absolute pentru iniţierea dializei la pacienţi cu insuficienţa renală acută:
Hiperpotasemie > 6,5 mmol/l
Acidoză metabolică severă (pH < 7,2)
Anuria > 24 ore
Hemoglobina serică < 100 g/l
Diureza ≤ 500 ml/24 ore
Complicaţiile uremiei în insuficienţa renală acută sunt:
Pericardită uremică
Encefalopatie uremică
Anemie uremică
Hipercalcemie
Anurie
Factorii de risc implicaţi în apariţia insuficienţei renale acute secundară administrării substanţelor de contrast iodate sunt:
Boala cronică renală preexistentă
Cantităţi excesive de substanţă de contrast
Obezitate
Selectaţi cauzele renale (intrinseci) de injurie renală acută (insuficienţă renală acută):
Pancreatită acută
Septicemie cu bacterii gram-negative
Nefrită interstiţială alergică
Litiază ureterală
Glomerulonefrită rapid progresivă
Indicaţi manifestările specifice pentru tabloul clinic a insuficienţei renale acute:
Paratiroidism secundar
În care din următoarele situaţii inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ar trebui folosiţi cu precauţie specială?
Stenoza ureterală unilaterală
Stenoza unilaterală a arterei renale
Stenoza unilaterală a arterei renale a unicului rinichi funcţional
Stenoza bilaterală arterei renale
Stenoza pielocaliceală unilaterală
Care din următoarele medicamente pot induce vasoconstricţia intrarenală, mai ales in condiţii de hipovolemie?
Agenţii de radiocontrast
Ciclosporina
Cefalosporine de generaţia a IV-a
Amfotericina
Spironolactona
Insuficienţa renală acută ischemică apare, cel mai frecvent, după:
Intervenţie chirurgicală cardio-vasculară
Traumatisme severe
Hemoragii
Septicemii
Administrarea aminoglicozidelor
Nefropatia interstiţială acută din cadrul insuficienţei renale acute este o complicaţie tipică în tratamentul bolilor:
Limfoproliferative
Mieloproliferative
Tromboembolice pulmonare
Ischemice renale
Polichistice
Care dintre următoarele medicamente trebuie evitate sau folosite cu precauţie la pacienţii hipovolemici?
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II
Antiinflamatoarele nesteroidiene
Vitaminele din grupul B
Care dintre următoarele măsuri terapeutice sunt indicate la pacienţii cu insuficienţă renală acută în stadiul de oligoanurie:
Restricţia aportului de sare şi de apă
Restricţia de glucide
Restricţia de proteine
Dializa cu ultrafiltrare
Doze mari de spironolactona
Alegeţi indicaţiile iniţierii hemodializei în insuficienţa renală acută:
Angina pectorală la oligurici
Hiperhidratarea la oligurici
Deshidratarea extremă
Hiperkaliemia 9 mmol/L la oligurici
Poliuria care nu poate fi controlată medicamentos
Care dintre următoarele categorii de factori etiologici pot duce la insuficienţa renală acută prerenală:
Hipovolemia
Sechestrarea lichidelor în spaţiul extravascular
Scleroza tubilor
Scleroza glomerulilor
Proliferarea celulelor endoteliale renale
Enumeraţi principiile de tratament la pacienţi cu insuficienţă renală acută intrinsecă
Corecția disechilibrului acido-bazic
Diureza forțată
Tratamentul patologiei renale cauzale
La un pacient cu insuficienţă renală acută, proteinuria de peste 2 g/24 ore poate sugera:
Toxicitate tubulară după administrare de digoxină
Glomerulonefrită acută
Toxicitate tubulară după administrarea aminoglicozidelor
Elemente clinice care sunt în favoarea diagnosticului de insuficienţa renală acută prerenală pot fi:
Setea
Hipertensiunea ortostatică
Presiunea venoasă jugulară crescută
Vertijul ortostatic
Turgorul cutanat scăzut
Medicamente responsabile de producerea insuficienţei renale acute intrinseci prin necroză tubulară acută sunt:
Cisplatina
Trimetoprim
Peniciline
Acyclovir
Aminoglicozide
Următoarele afirmaţii referitor la complicaţiile insuficienţe renale acute sunt corecte:
Alcaloza metabolică poate exacerba hiperkalemia
Acidoza metabolică este severă în intoxicaţia cu etilenglicol
Anemie severă în absenţa hemoragiei poate sugera microangiopatie trombotică
Infecţia poate complica 50-90% dintre cazurile de insuficienţă renală acută
Potasiul seric scade cu 2 mmol/l/zi în insuficienţa renală acută oligoanurică
Indicaţiile absolute pentru iniţierea dializei în insuficienţa renală acută sunt:
Hipocalcemia
Hiponatremia
Semnele sindromului uremic
Hipervolemia severă
Hiperkaliemia rezistentă la măsurile conservative
Rabdomioliza în cursul insuficienţe renale acute este sugerată de:
Creşterea creatin-kinazei serice (izoenzima MM)
Hiperuricemie
Hiperfosfatemie
Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la necroza tubulară acută :
Poate fi determinată de infecţii
Este, de obicei, cauza bolii cronice renale
Poate fi determinată de substanţe nefrotoxice
Este, de obicei, cauza insuficienţei renale rapid progresive
Este cauza frecventă a insuficienţei renale acute
Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la hiperkaliemia din insuficienţa renală acută :
Acidoza metabolică poate exacerba hiperkaliemia prin scăderea fluxului de potasiu din celule
Hiperkaliemia sub 6,0 mmol/l este, în general, asimptomatică
Hiperkaliemia este mai redusă în insuficienţa renală acută datorată rabdomiolizei
La pacienţii cu hemoliză şi sindrom de liză tumorală hiperkaliemia este severă
Apariţia modificărilor la ECG se înregistrează în cazurile de hiperkaliemie severă
Alegeţi măsurile terapeutice considerate a fi utile în insuficienţa renală acută:
Nu există măsuri profilactice specifice
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei trebuie utilizaţi cu precauţie la pacienţii cu boala reno-vasculară
Diureza alcalină forţată poate agrava leziunile renale datorate metotrexatului
Este indicată restricţia aportului de proteine, dar cu utilizarea proteinelor cu valoare biologică mare
Aportul caloric trebuie redus în paralel cu creşterea azotemiei
Alegeţi indicatorii cu prognostic rezervat din insuficienţa renală acută:
Oliguria (sub 400 ml/24 ore) la prezentare
Insuficienţele poliorganice
Prezenţa unor deteriorări subclinice ale funcţiei renale
Creatinina serică sub 70,3 mmol/l la prezentare
În insuficienţa renală acută postrenală se indică următoarele explorări imagistice:
Ecografia renourinară
Ultrasonografia Doppler
Scintigrafia dinamică renală
Puncţia-biopsia renală
Tomografia computerizată abdominală
Următoarele anomalii biologice pot fi întâlnite în insuficienţa renală acută:
Acidoza metabolică
Cauzele insuficienţei renale acute prerenale sunt:
Tratamentcu aminoglicozide
Exces de antihipertensive
Vome
Tratament diuretic excesiv
Indicaţi cauzele care provoacă scăderea ratei filtrării glomerulare în insuficienţa renală acută:
Scăderea nivelului de Na la nivelul maculei densa
Ischemia joncţiunii cortico-medulare
Scăderea eliminării reninei
Majorarea fluxului sangvin renal
Depleţie energetică celulară cu creşterea consecutivă a adenozinei şi inhibarea reacţiei feedback tubulo-glomerula
Care sunt situaţiile în care apar edemele generalizate în contextul oliguriei din insuficienţa renală acută:
Exces de aport lichidian perfuzabil
Insuficienţa renală acută dezvoltată pe fundal de glomerulonefrită cronică
Insuficienţa renală acută dezvoltată pe fundal de pielonefrită cronică
Insuficienţa renală acută toxică
Hiperproducţie de apă endogenă > 400ml/zi
Insuficienţa renală acută cu diureză păstrată se dezvoltă în următoarele cazuri:
Insuficienţa renală acută pe fundal de glomerulonefrită acută
Insuficienţa renală acută din pielonefrita acută
Insuficiența renală acută pe fundal obstructiv
Care funcţii renale se recuperează cel mai greu după insuficienţa renală acută:
Funcţia de concentrare a urinei
Funcţia de acidifiere a urinei
Rata filtrării glomerulare
Secreţia de eritropoietină
Secreţia de renină
Care din medicamentele de mai jos, în condiţii de hipoperfuzie renală cronică, pot provoca insuficienţa renală acută:
Gentamicina
Substanţe de contrast iodate
Indometacina
Penicilina
Factorii predispozanţi pentru dezvoltarea insuficienţei renale acute sunt:
Hipotensiune
Boli aterosclerotice
Utilizarea necontrolată a antiinflamatoarelor nesteroidiene
Bolile renale preexistente
Consum excesiv de legume
Alegeţi complicaţiile cardiovasculare datorate sindromului uremic din cadrul insuficienţei renale acute:
Aritmiile cardiace
Anemie renală
Alegeţi manife respiratorii datorate sindromului uremic din cadrul insuficienţei renale acute:
Respiraţie Kussmaul
Edem pulmonar acut
Dispnee
Hemoptizii
Bronhopneumopatia cronică obstructivă
Indicaţii pentru iniţierea dializei de urgenţă în insuficienţa renală acută sunt:
Edem pulmonar acut rezistent la tratamentul medicamentos, encefalopatie uremică
Hiperkalemia > 6,5mmol/l sau evidentă pe ECG, acidoza metabolică severă, uree > 40 mmol/l
Hiperhidratare cu volum circulant redus
Hipernatriemie cu deshidratare
Insuficienţă cardiacă congestivă severă
Cele mai importante cauze ale insuficienţei renale acute funcţionale sunt:
Deshidratarea extracelulară prin pierderi lichidiene
Perturbări ale hemodinamicii renale prin medicamente de tip inhibitorii enzimelor de conversie a angiotensinei, sartane, antiinflamatoarele nesteroidiene
Politraumatismul
Tratamentul cu rifampicină la persoane alergice
Intoxicaţia cu ciuperci
În stadiul de oligoanurie a insuficienţei renale acute principiile de tratament includ:
Forţarea diurezei
Reglarea homeostaziei
Tratament simptomatic
Tratament imunosupresiv
Care funcţii renale se recuperează cel mai rapid după insuficienţa renală acută: