1. CM. După geneză mușchii se divid în:
A. Mm. autohtoni
B. Mm. truncopetali
C.Mm. trunchiului,
D. Mm. truncofugali
E. Mm membrelor
2. CM. După topografie mușchii se divid în:
A. Mm. capului şi gâtului
B. Mm.trunchiului
C. Mm.membrelor
D. Mm. truncopetali
E. Mm. truncofugali
3. CM. După funcţie mușchii se divid în:
A. Mm. sinergişti
B. Mm. autohtoni
C. Mm. antagonilti
D. Mm. flexori
E. Mm. extensori
4. CM. După formă mușchii se divid în:
Мm.trunchiului
B. Мm. rotunzi
C. Мm. laţi
D. Мm. scurţi
E. Мm. lungi
5. CM. După orientarea fibrelor musculare mușchii se divid în:
A. Mm. sinergişti,
B. Mm. fusiformi
C. Mm. recţi
D. Mm. oblici
E. Mm. transversali
6. CM. Sub aspect histologic mușchii se divid în:
A. Mm. striaţi
B. Mm. depresori,
C.Mm. netezi
D. Mm. constrictori
E. M. cardiac
7. CS. Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:
A. Aponevrozele
B. Tendoanele
C. Plicele sinoviale
D. Venterele musculare
E. Tecile sinoviale
8. CS. Care este termenul anatomic ce denumește tendonul lat?
А. Fascia.
B. Aponeurosis.
C. Tendo.
D. Intersectio tendinea.
E. Caput.
9. CS. Indicați elementele principale ale tecii sinoviale a tendonului muscular.
А. Perimysium
B. Epimysium
C. Mesotendineum
D. Perineurium
E. Endoneurium
10. CM. Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal:
А. Caput
B. Venter
C. Tendo
D. Anulus tendineus
E. Fascia
11. CM. Derivatele fasciilor:
А. Septum intermusculare
B. Retinaculum flexorum
C. Retinaculum extensorum
D. Ligamentum metacarpeum transversum superficiale
E. Bursae synoviales
12. CM. Indicați factorii care determină forța musculară.
А. Lungimea mușchiului
B. Secțiunea transversală anatomică
C. Unghiul de fixare pe os
D. Secțiunea transversală fiziologică
E. Nivelul de antrenare
13. CM. Indicați elementele auxiliare ale mușchilor.
А. Tecile sinoviale ale tendoanelor
B. Tecile fibroase ale tendoanelor
C. Fasciile
D. Oasele sesamoide
E. Ligamentele articulare
14. CM. Indicați, care este rolul fasciilor musculare.
А. Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi
B. Servesc pentru inserția unor mușchi
C. Determină direcția tracțiunii musculare
D. Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular
E. Reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor
15. CM. Muşchii scheletici:
A. Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor
B. Au funcţie contractilă
C. Constituie sursa principală a eliberării de căldură în organism
D. Constituie 55 - 60% din masa corpului
E. Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică
16. CM. Retinaculele şi tecile sinoviale ale tendoanelor:
A. Retinaculele sunt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică.
B. Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase.
C. Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase.
D. Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe.
E. Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor.
17. CM. Bursele sinoviale:
A. Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde aceştea sunt expuşi presiunii.
B. Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare.
C. În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară.
D. La copii şi bătrâni lipsesc
E. Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate
18. CM. Muşchii toracelui:
A. Se disting muşchi derivaţi din primordiul membrului superior şi muşchi autohtoni.
B. Diafragma derivă din porţiunile ventrale ale miotomilor cervicali.
C. Muşchii proprii ai toracelui şi ai membrelor superioare cu inserţie pe torace sunt respiratori.
D. Muşchii autohtoni realizează numai mişcarea de inspiraţie.
E. Contribuie la menţinerea poziţiei verticale a corpului.
19. CM. Indicați mușchii care se inseră pe marginea medială a scapulei.
A. Musculus levator scapulae.
B. Musculus seratus posterior superior.
С. Musculi rhomboidei minor et major.
D. Musculus serratus anterior.
E. Musculus lattissimus dorsi.
20. CM. Muşchiul pectoral mare:
A. Constă din 3 porţiuni: claviculară, sternală şi costală.
B. Porţiunile lui converg spre un tendon comun.
C. Se inseră pe creasta tuberculului mare al humerusului.
D. Marginea lui superolaterală împreună cu deltoidul delimitează fosa Mohrenheim.
E. Având punct fix pe torace, adduce şi roteşte braţul în afară.
21. CM. Muşchiul pectoral mic:
A. Porneşte de la cartilajele coastelor II-V
B. Se inseră pe apofiza coracoidă a scapulei
C. Marginea lui superomedială se continuă cu m.subclavicular
D. Când punctul fix este pe torace, trage umărul în sus şi înainte
E. Între tendonul lui şi apofiza coracoidă se află o bursă sinovială
22. CM. Locul de inserție a musculus biceps brachii:
А. Tuberositas ulnae
B. Tuberositas radii
C. Collum radii
D. Olecranon
E. Fascia antebrachii
23. CM. Muşchiul dinţat anterior :
A. Este tetragonal.
B. Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei.
C. Faţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axilei.
D. În funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie.
E. Este un muşchi inspirator.
24. CM. Muşchii proprii ai toracelui:
A. Majoritatea participă în actul de expiraţie.
B. Muşchii intercostali externi ocupă spaţiile intercostale de la tuberculul coastelor până la stern.
C. Muşchii intercostali interni se află în spaţiile intercostale de la stern şi până la unghiurile coastelor.
D. Muşchii subcostali pornesc din apropierea unghiurilor costale şi se inseră pe faţa internă a coastelor supraiacente.
E. Muşchiul transversal al toracelui se află pe faţa internă a peretelui posterior al cutiei toracice.
25. CM. Diafragmul este constituit din porţiunile:
A. Abdominală
B. Costală
C. Toracică
D. Sternală
E. Lombară
26. CM. Funcţiile diafragmului:
A. De respiraţie.
B. Contribuie la circulaţia sangvină şi limfatică.
C. Participă la actul de deglutiţie.
D. Contribuie la motorica căilor biliare.
E. Contribuie la fonație.
27. CM. Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
A. M. dinţat posterior inferior
B. Mm. intercostali interni și externi
C. M. supraspinos
D. M. subcostali
E. M. transvers al toracelui
28. CS. Centrul tendinos al diafragmului prezintă :
A. Hiatul aortic
B. Spaţiul sternocostal
C. Orificiul venei cave inferioare
D. Hiatul esofagian
E. Trigonul lombocostal
29. CS. Locul de inserție a musculus infraspinatus.
А. Tuberculum majus humeri.
B. Tuberculum minus humeri.
C. Tuberositas deltoidea humeri.
D. Collum chirurgicum humeri.
E. Tuberositas radii.
30. CS. Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major.
А. Acromion.
B. Processus coracoideus scapulae.
C. Crista tuberculi majoris humeri.
D. Crista tuberculi minoris humeri.
E. Spina scapulae.
31. CS. Indicați care mușchi participă la coborârea scapulei
А. Мusculus infraspinatus.
B. Мusculus subscapularis.
C. Мusculus serratus posterior inferior.
D. Мusculus serratus anterior.
E. Мusculus teres major.
32. CS. Determină configurația umărului:
A. M. deltoid
B. M. subscapular
C. M. supaspinos
D. M. rotund mare
E. M. rotund mic
33. CS. Indicați care mușchi participă la extensia brațului
А. Мusculus suprascapularis.
B. Мusculus teres major.
C. Мusculus deltoideus.
D. Мusculus pectoralis minor.
E. Мusculus subscapularis.
34. CS. Acţiunea muşchiului brahial:
А. Extinde braţul
B. Flexează mâna
C. Extinde antebraţul
D. Flexează antebraţul
E. Pronează braţul
35. CS. Locul de inserție a musculus triceps brachii:
А. Tuberositas ulnae.
B. Tuberositas radii.
C. Collum radii.
D. Olecranon.
E. Corpus radii.
36. CS. Care mușchi participă la flexia antebrațului
А. Мusculus anconeus.
B. Мusculus supinator.
C. Мusculus flexor digitorum profundus.
D. Мusculus brachialis.
37. CS. Abduce braţul:
A. M. subscapular
B. M. supraspinos
C. M. rotund mare
D. M. rotund mic
E. M. infraspinos
38. CM. Indicați locul de inserție a musculus serratus anterior.
А. Margo medialis scapulae.
B. Angulus superior scapulae
C. Costae II -VIII.
D. Processus spinosi vertebrae thoracicae.
E. Angulus inferior scapulae.
39. CM. Grupul muşchilor centurii scapulare include:
A. M. levator al scapulei
C. M. deltoid
D. M. pectoral mic
40. CM. Originea m. deltoid:
A. Treimea laterală a claviculei
B. Colul chirurgical al humerusului
C. Acromionul
D. Spina scapulei
E. Unghiul superior al scapulei
41. CM. Muşchiul subscapular:
A. Ocupă fosa subscapulară.
B. Trece posterior de capsula articulaţiei scapulohumerale.
C. Tendonul lui este separat de capsula articulaţiei umărului printr-o bursă.
D. Este antagonistul m.supraspinos.
E. Tendonul lui aderă totalmente la capsula articulaţiei umărului.
42. CM. Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la :
A. Extensia în articulaţia umărului
B. Flexia în articulaţia cotului
C. Abducţia în articulaţia umărului
D. Flexia anterioară a braţului
E. Rotirea braţului
43. CM. Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:
A.Adducţia braţului
B. Extensia în articulaţia umărului
C.Anteflexia braţului
D. Extensia în articulaţia cotului
E. Flexia în articulaţia cotului
44. CM. Locuri slabe ale diafragmului:
A. Triunghiul lombocostal
B. Spaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmului
C. Triunghiul sternocostal
D. Triunghiul Petit
E. Fascia transversală dintre lig. Henle şi lig. interfoveolar
45. CM. Fasciile toracelui:
A. Fascia pectorală superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei mamare.
B. Foiţele fasciei pectorale cuprind m.pectoral mare.
C. Porţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale constituie fascia clavipectorală
D. Fascia pectorală nu formează ligamente suspensoare ale glandei mamare.
E. Coastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică proprie, din interior – cu fascia endotoracică.
46. CM. Roteşte braţul înăuntru:
47. CM. Roteşte braţul în afară:
C. M. infraspinos
48. CM. Aderă la capsula articulară a cotului:
A. M. coracobrahial
C. M. brahial
D. M. biceps brahial
E. M. anconeu
49. CM. Aderă la capsula articulară a umărului:
E. M. supraspinos
50. CM. Nu aderă la capsulele articulare:
B. M. coracobrahial
C. M. subscapular
D. M. supraspinos
E. M. triceps brahial
51. CM. Indicați care mușchi participă la abducerea brațului
А. Мusculus triceps brachii.
B. Мusculus deltoideus.
C. Мusculus infraspinatus.
D. Мusculus latissimus dorsi.
E. Мusculus supraspinatus.
52. CM. Indicați care mușchi participă la adducerea brațului
А. Мusculus deltoideus.
B. Мusculus supraspinatus.
D. Мusculus coracobrachialis.
E. Мusculus pectoralis major
53. CM. Indicați care mușchi participă la flexia brațului
А Мusculus pectoralis major.
B. Мusculus infraspinatus.
C. Мusculus subscapularis.
D. Мusculus teres major.
E. Мusculus biceps brachii
54. CS. Indicați locul de inserție a musculus extensor carpi ulnaris.
А. Os pisiforme.
B. Os hamatum.
C. Os metacarpale V.
D. Os triquetrum.
E. Epicondylus medialis humeri.
55. CS. Indicați care mușchi participă la adducerea mâinii
А. Мusculi flexor et extensor carpi ulnaris.
B. Мusculi flexor et extensor carpi radialis.
C. Мusculus pronator teres.
D. Мusculus palmaris longus.
E. Мusculi lumbricales.
56. CS. Indicați care mușchi participă la adducerea degetelor mâinii spre degetul mijlociu
А. Мusculi lumbricales.
B. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis.
C. Мusculi interossei palmares.
D. Мusculi interossei dorsales.
E. Мusculus extensor digitorum
57. CS. Indicați care mușchi participă la abducerea degetelor mâinii de la degetul mijlociu
E. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis.
58. CM. Originea musculus flexor carpi radialis:
А. Epicondylus lateralis humeri
B. Epicondylus medialis humeri
C. Olecranon
D. Tuberositas radii
E. Fascia antebraţului
59. CM. Originea musculus extensor digitorum:
60. CS. Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:
A. Canale pentru nervi
B. Spaţii pentru artere
C. Teci sinoviale pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii
D. Burse sinoviale
E. Teci fibroase pentru vase limfatice şi vene
61. CS. Fasciile membrului superior:
A. În regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară şi subscapulară
B. Fascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidul
C. De la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior şi posterior
D. Porţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule
E. În regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară şi laterală
62. CS. Peretele medial al cavitas axillaris este format de:
А. Мusculus teres major.
B. Мusculus triceps brachii.
C. Мusculus pectoralis minor.
E. Мusculi teretis minor et major.
63. CS. Limita laterală a foramen quadrilaterum e dată de:
А. Collum chirurgicum humeri.
B. Caput longum musculi bicipitis brachii.
C. Caput longum musculi tricipitis brachii.
E. Мusculi teres minor et major.
64. CS. Limita medială a foramen quadrilaterum:
E. Мusculus brachialis.
65. CS. Limita inferioară a foramen trilaterum:
А. Мusculus biceps brachii.
B. Мusculus teres minor.
C. Мusculus teres major.
D. Мusculus subscapularis.
66. CM. Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:
A. M. trapez
B. M. marele dorsal
C.M. infraspinos
D.M. subscapular
E.M. rotund mare
67. CM.Peretele anterior al cavitaţii axilare este constituit din :
B. M. pectoral mare
C. M. pectoral anterior
E. M. biceps brahial
68. CM. Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris.
B. Мusculus pectoralis minor.
C. Мusculus biceps brachii.
D. Мusculi teretis minor et major.
69. CM. Numiți structurile anatomice, care constituie pereții canalis nervi radialis
А. Humerus.
B. Musculus biceps brachii.
C. Musculus triceps brachii.
D. Musculus brachialis.
E. Мusculus coracobrachialis.
70. CM. Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:
A. M. triceps brahial
B. M. pectoral mic
C. M. biceps brahial (capul scurt)
D. M. dinţat anterior
E. M. coracobrahial
71. CM. Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de :
A. Tendonul capului lung al muşchiului biceps brahial
B. Tendonul capului lung al muşchiului triceps brahial
D. M. infraspinos
E. M. subscapular
72. CM. Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de :
A.Tendonul capului lung al m. biceps brahial
B. Humerus
73. CM. Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
A. Trigonul omoclavicular
B. Trigonul clavipectoral
C. Trigonul deltoideopectoral
D. Trigonul suprapectoral
E. Trigonul subpectoral
74. CM. Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis:
B. Musculus brachialis.
C. Musculus pronator teres.
D. Musculus brachioradialis.
E. Musculus biceps brachii.
75. CM. Numiți șanțurile antebrațului:
А. Median
B. Radioulnar
C. Cubital
D. Radial
E.Ulnar
76. CM. Fosa cubitală este delimitată de:
B. M. brahial
C. M. brahioradial
D. M. supinator
E. M. pronator patrat
77. CM. Şanţul cubital anterior lateral este delimitat de:
A. M. biceps brahial
C. M. triceps brahial
D. M. brahioradial
E. M. pronator rotund
78. CM. Şanţul cubital anterior medial este delimitat de :
C. M. supinator
79. CM. Şanţul radial este delimitat de:
A. M. flexor superficial al degetelor
B. M. flexor ulnar al carpului
C. M. flexor radial al carpului
D. M. palmar lung
E. M. brahioradial
80. CM. Şanţul median este delimitat de :
A. M. flexor profund al degetelor
B. M. palmar lung
D. M. flexor ulnar al carpului
E. M. flexor superficial al degetelor
81. CM. Şanţul ulnar este delimitat de:
A. M. flexor lung al policelui
B M. flexor profund al policelui
C. M. flexor ulnar al carpului
D. M. pronator patrat
82. CM. Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
A. Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi.
B. Sunt situaţi în trei planuri.
C. Cel mai profund muşchi din grup este m.opozant al policelului.
D. Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene
E. M.opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.
83. CM. Muşchii eminenţei hipotenare:
A. Sunt în număr de patru.
B. M.palmar scurt este inconstant.
C. Cel mai superficial este opozantul degetului mic.
D. Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul pisiform şi osul cu cârlig.
E. Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic.
84. CM. Fasciile şi aponevrozele mâinii:
A. Fascia dorsală este cu mult mai subţire decât cea palmară.
B. Spaţiul dintre eminenţele tenară şi hipotenară este ocupat de aponevroza palmară.
C. Aponevroza palmară este formată din fibre longitudinale şi transversale.
D. La baza oaselor metacarpiene fibrele transversale ale aponevrozei palmare formează lig.metacarpian superficial.
E. De la porţiunile medială şi laterală ale fasciei palmare pornesc fascicule care se inseră pe fascia muşchilor interosoş
85. CM. Retinaculele membrului superior:
A. Retinaculul flexorilor se extinde de la pisiform şi osul cu cârlig până la scafoid şi trapezoid.
B. Retinaculul flexorilor transformă şanţul carpal în canalul carpal.
C. Prin canalul carpal trec 2 teci sinoviale.
D. Fasciculele retinaculului flexorilor se dedublează lateral şi medial formând canalele radial şi ulnar ale carpului.
E. Spaţiul sub retinaculul extensorilor este divizat în 4 canale.
86. CM. Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:
A. Tendonul m. flexor ulnar al carpului
B. Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
C. Tendonul m. flexor radial al carpului
D. Tendonul m. flexor lung al policelui
E. Tendonul abductorului lung al policelui
87. CM. Topografia braţului:
A. Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial.
B. Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile superioară şi medie.
C. Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi cel lateral ai tricepsului brahial.
D. Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime.
E. Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.
88. CM. Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului
А. Мusculus pronator teres.
E. Мusculus supinator.
89. CS. Muşchiul oblic intern al abdomenului:
A. Prin situaţie, dimensiuni şi direcţia fasciculelor nu diferă de cel extern.
B. Îşi ia originea de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului, spina iliacă anterosuperioară şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
C. Fasciculele posterosuperioare trec de jos în sus şi se inseră pe cartilajele coastelor inferioare
D. Aponeuroza lui se împarte în două foiţe ce cuprind m.drept abdominal pe toată întinderea lui.
E. Fasciculele inferioare împreună cu cele deviate de la m. oblic extern formează m. cremaster.
90. CS. Fosele inghinale:
A. Sunt 8 depresiuni determinate de prezenţa unor pliuri peritoneale.
B. Plica ombilicală mediană se întinde de la ombilic la fundul vezicii urinare.
C. Fosa supravezicală corespunde inelului inghinal profund.
D. Fosa inghinală laterală este delimitată de plicele ombilicale mediale şi laterale.
E. Fosa inghinală medială сorespunde inelului inghinal superficial.
91. CS. Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
А. Мusculus transversus abdominis.
B. Fascia transversalis.
C. Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza).
D. Мusculus obliquus internus abdominis.
E. Lig. inguinale
92. CS. Peretele posterior al canalului inghinal e dat de:
C. Мusculus obliquus externus abdominis.
E. Lig. inguinale.
93. CM. Muşchii abdomenului:
A. Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni.
B. Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză.
C. Participă la inspiraţie.
D. Contribuie la fixarea organelor interne.
E. Au acţiune asupra coloanei vertebrale.
94. CM. Muşchiul oblic extern al abdomenului:
A. Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste.
B. Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei iliace.
C. Dinţii lui se intercalează cu dinţii m. dinţat anterior şi ai m. dorsal mare.
D. Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul pubian.
E. La nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi: superior şi inferior.
95. CM. Muşchiul transvers al abdomenului:
A. Este compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară şi posterioară.
B. Porneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
C. La marginea laterală a m. drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două porțiuni – superioară și inferioară
D. 2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii m.drept abdominal.
E. Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeşte linie arcuată.
96. CM. Muşchiul drept abdominal:
A. Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană.
B. Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII.
C. Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi prin linia albă
D. Este cuprins în teaca m.drept abdominal.
E. Faţa lui posterioară aderă intim la teacă.
97. CM. Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:
A. M. oblic abdominal intern
B. Linia albă
C. Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
D. Aponeuroza m. oblic abdominal extern
E. Aponeuroza muşchiului transvers abdominal
98. CM. Canalul inghinal:
A. Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei m.oblic intern.
B. Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de lig. interfoveolar Hesselbach, lig. reflex, lig.Henle şi tendonul conjunct.
C. Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal.
D. Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi lig. reflex.
E. Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg.
99. CM. Inelele inghinale:
A. Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale.
B. La femei sunt mai largi.
C. La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă.
D. La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare.
E. Posterior inelul superficial este delimitat de fibrele ligamentului reflex, provenite din aponeuroza oblicului extern din partea opusă
100. CM. Fasciile abdomenului:
A. Fascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare.
B. Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern.
C. Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster.
D. Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale.
E. Fascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre longitudinale.
