76. CS. Timusul are dezvoltare maximă:
A. La naştere, după care involuează
B. În viaţa intrauterină
C. În copilărie
D. La pubertate
E. La vârste înaintate
77. CS. Masa cărei glande endocrine scade brusc în primele luni de viață:
A. Epifizei
B. Glandei suprarenale
C. Glandei tiroide
D. Glandelor paratiroide
E. Glandei timus
78. CS. Paraganglionii reprezintă glande endocrine mici, similare:
A. Porțiunii corticale a suprarenalei
B. Porțiunii medulare a suprarenalei
C. Ganglionilor lanțului simpatic
E. Corpului pineal
79. CM. Glande endocrine centrale sunt:
A. Paraganglionii
B. Timusul
C. Hipotalamusul
D. Hipofiza
E. Epifiza
80. CM. Hormonii sunt secretați de:
A. Glandele endocrine
B. Celulele sistemului APUD
C. Sistemul nervos central
D. Rinichi
E. Splină
81. CM. Glandele endocrine:
A. Au canale excretoare
B. Sunt bine vascularizate
C. Sunt de dimensiuni mici
D. Au masa şi dimensiunile mai mari la femei
E. Funcționează mai intens in tinerețe si la persoanele de vârstă senilă
82. CM. Lobul posterior al hipofizei constă din:
A. Celule neurogliale (pituicite)
B. Fibre nervoase, care alcătuiesc tractul hipotalamohipofizar
C. Corpusculii neurosecretori Herring
D. Endocrinocite cromafile
E. Endocrinocite bazofile
83. CS. Hipofiza se unește cu hipotalamusul prin:
A. Infundibul
B. Tractul optic
C. Dura mater
D. Fasciculul mamilotalamic
E. Fasciculul longitudinal medial
84. CM. În lobul posterior al hipofizei se acumulează:
A. Prolactina
B. Vasopresina
C. Oxitocina
D. Somatotropina
E. Tirotropina
85. CM. Oxitocina e produsă de:
A. Magnocelulara hipotalamusului
B. Nucleul supraoptic al hipotalamusului anterior
C. Adenohipofiză
D. Epifiză
E. Nucleul paraventricular al hipotalamusului anterior
86. CS. Vasopresina (hormonul antidiuretic) e produsă de:
A. Nucleul paraventricular al hipotalamusului anterior
B. Magnocelulara hipotalamusului
D. Neurohipofiză
E. Glanda tiroidă
87. CS. Ce formă are epifiza:
A. Ovală
B. Sferică
C. Conică
D. Infundibuliformă
E. Piriformă
88. CM. Faţa posterolaterală a lobilor glandei tiroide vine in adiacenţă cu:
A. Porțiunea laringiană a faringelui
B. Esofagul
C. Artera carotidă comună
D. Nervul laringian recurent
E. Nervul frenic
89. CM. Anterior glanda tiroidă vine în adiacenţă cu:
A. Mușchii infrahioidieni
B. Foiţa superficială a fasciei gâtului
C. Foiţa pretraheală a fasciei gâtului
D. Vena cavă superioară
E. Nervul hipoglos
90. CM. Istmul glandei tiroide se află la nivelul:
A. Semiinelelor II - III ale traheei
B. Uneori semiinelului I al traheei
C. Uneori la nivelul arcului cartilajului cricoid
D. Marginii inferioare a lamelor cartilajului tiroid
E. Osului hioid
91. CM. Tiroida este glanda endocrină:
A. Mai mare la bărbat decât la femeie
B. Cea mai voluminoasă
C. Pară
D. Impară
E. Cea mai mică
92. CM. Culoarea glandelor paratiroide e:
A. Brună – roșietică
B. Roză-pală (la copii)
C. Brună-gălbuie (la adulți)
D. Cenușie-roză
E. Albicioasă
93. CS. Glandele paratiroide, de regulă, se localizează:
A. Pe faţa anterioară a glandei tiroide
B. Pe faţa posterioară, câte 2 pe fiecare lob al tiroidei
C. Pe faţa posterioară a timusului
D. Pe faţa posterioară a pericardului
E. În grosimea parenchimului glandei tiroide
94. CS. Insulele pancreatice ( Langerhans) se localizează preponderent în:
A. Regiunea capului pancreasului
B. Corpul pancreasului
C. Regiunea caudală
D. Toate porțiunile pancreasului
E. Regiunea tuberozității omentale a pancreasului
95. CM. Insulele Langerhans elaborează hormonii:
A. Glucagonul
B. Insulina
C. Somatostatina
D. Oxitocina
E. Melatonina
96. CM. Parenchimul tiroidei e reprezentat de:
A. Lobuli
B. Foliculi
C. Acini
D. Segmente
E. Lobi
97. CS. Polul superior al lobilor glandei tiroide se plasează:
A. Mai sus de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid
B. Mai jos de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid
C. Lateral de arcul cartilajului cricoid
D. Anterior de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid
E. Posterior de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid
98. CM. Glanda tiroidă se află:
A. În partea posterioară a gâtului
B. În partea anterioară a gâtului
C. La nivelul laringelui
D. La nivelul porțiunii superioare a traheei
E. La nivelul aperturii superioare a toracelui
99. CM. Glandele suprarenale au formă de:
A. Romb
B. Con
C. Ce-a dreaptă - de triunghi
D. Ce-a stângă - de semilună
E. Dreptunghi
100. CM. Suprarenala dreaptă vine în raport:
A. Posterior cu diafragma
B. Anterior cu ficatul si duodenul
C. Medial cu stomacul
D. Inferior cu polul superior al rinichiului
E. Lateral cu vena cavă inferioară
101. CM. Suprarenala stângă vine în contact:
B. Medial cu aorta
C. Inferior cu polul superior al rinichiului stâng şi marginea lui medială
D. Anterior cu porțiunea caudală a pancreasului şi partea cardială a stomacului
E. Lateral cu colonul sigmoid
102. CM. Ambele suprarenale se află:
A. Între foiţele peritoneului
B. În capsula adipoasă pararenală
C. Între lamele fasciei renale
D. Între elementele hilului renal
E. Sub capsula fibroasă a rinichiului
103. CM. Feţele glandei suprarenale:
A. Posterioară
B. Anterioară
C. Medială
D. Inferioară
E. Laterală
104. CM. Corticosuprarenala constă din:
A. Substanța medulară
B. Insulele Langerhans
C. Zona glomerulară
D. Zona fasciculară
E. Zona reticulară
105. CM. Glandele endocrine, care includ două părți componente, diferite morfofuncțional, filo- și ontogenetic:
A. Glanda tiroidă
B. Hipofiza
C. Epifiza
D. Glanda suprarenală
E. Glanda timus
106. CM. Medulosuprarenala secretă:
A. Corticosteron
B. Hormoni androgeni
C. Estrogen
D. Adrenalină
E. Noradrenalină
107. CM. Hipertensiunea arterială poate fi provocată de:
A. Glucagon
B. Adrenalină
C. Noradrenalină
D. Vasopresină
E. Oxitocină
108. CM. Parenchimul timusului constă din:
A. Substanță compactă
B. Substanță corticală
C. Substanță medulară
D. Substanță spongioasă
E. Substanță cenușie
109. CS. Timusul e situat în mediastinul (PNA):
A. Anterior
B. Posterior
C. Superior
D. Inferior (porțiunea anterioară)
E. Inferior (porțiunea medie)
110. CM. Timusul constă din lobii:
A. Superior
B. Inferior
C. Drept
D. Stâng
E. Intermediar
111. CM. Timusul este un organ:
A. Limfoid
B. Imunitar periferic
C. Imunitar central
D. Cavitar
E. Digestiv
112. CM. Timusul vine în adiacenţă:
A. Superior - cu mușchii sternohioidian si sternotiroidian
B. Anterior - cu manubriul si corpul sternului
C. Posterior - cu pericardul, aorta, trunchiul pulmonar
D. Lateral - cu vena cavă superioară, arcul aortei
E. Inferior - cu nervul frenic
113. CM. Celulele sistemului APUD se află în:
A. Piele
B. Măduva spinării
C. Mucoasa organelor sistemului digestiv
D. Mucoasa organelor sistemului respirator
E. Organele genitale masculine şi feminine
