111. CM. Oasele centurii scapulare:
A. Humerusul
B. Clavicula
C. Sternul
D. Omoplatul
E. I coastă
112. CM. Cu privire la claviculă:
A. Este un os tubular lung fără canal medular
B. Pe toată lungimea sa este acoperită de mușchi
C. Este primul os în care începe osificarea
D. Extremitatea ei acromială se osifică endesmal
E. Este unicul os lung de origine tegumentară
113. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii acromiale a claviculei:
B. Tuberculum conoideum
A. Facies articularis acromialis
C. Linea trapezoidea
D. Facies articularis sternalis
E. Facies articularis clavicularis
114. CM. Unghiul lateral al omoplatului posedă:
A. Spina scapulei
B. Tuberculul subarticular (infraglenoidal)
C. Apofiza coracoidă
D. Fosa supraspinoasă
E. Colul scapulei
115. CM. Formaţiuni anatomice, situate la nivelul unghiului lateral al scapulei:
B. Fossa infraspinata
C. Cavitas glenoidalis
D. Tuberculum supraglenoidale
116. CM. Care sunt oasele cinguli membri superioris?
A. Sternum
C. Humerus
D. Scapula
E. Costa I
117. CM. Formaţiunile oaselor centurii scapulare palpabile pe viu:
A. Extremitatea sternală a claviculei
B. Tuberculul supraglenoidal
C. Extremitatea acromială a claviculei
D. Acromion
E. Corpul claviculei
118. CM. Formaţiunile anatomice situate pe faţa dorsală a scapulei:
A. Processus acromialis
B. Fossa supraspinata
C. Processus coracoideus
D. Spina scapulae
E. Cavitas glenoidalis
119. CM. Referitor la scheletul membrului superior liber:
A. Epicondilul lateral al humerusului este mai proeminent decât cel medial
B. Capul radiusului are forma unui disc
C. Ulna este mai scurtă decât radiusul
D. Sub incizura radială a ulnei se localizează fosa supinatorie, delimitată de creasta omonimă
E. Faţa anterioară a apofizei coronoide este netedă
120. CM. Evidenţiaţi componentele principale ale skeleton membri superioris:
A. Cingulum membri superioris
B. Brachium
C. Manus
D. Skeleton membri superioris liberi
E. Antebrachium
121. CM. Evidenţiaţi segmentele skeleton membri superioris liberi:
A. Antebrachium
B. Humerus
C. Ossa manus
D. Brachium
E. Phalanges digitorum manus
122. CS. Şanţul intertubercular se află pe:
A. Scapulă
B. Claviculă
D. Radius
E. Ulnă
123. CM. Humerusul:
A. Colul anatomic separă capul humerusului de tuberculii mare şi mic
B. Colul chirurgical se află în porţiunea medie a corpului humerusului
C. Proximal de trohlea humerusului se află 2 fose: coronoidă şi olecraniană
D. Epicondilul medial se extinde de la capitul, iar cel lateral de la trohlee
E. În fracturile de humerus există pericolul traumatizării nervilor radial şi ulnar
124. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii superioare a humerusului:
A. Collum anatomicum
B. Epicondylus lateralis
C. Sulcus intertubercularis
D. Caput humeri
E. Sulcus nervi ulnaris
125. CS. Localizarea sulcus nervi radialis:
A. Facies medialis
B. Facies lateralis
C. Facies anterior
D. Facies posterior
E. Epicondylus lateralis
126. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul epifizei distale a humerusului:
A. Trochlea humeri
B. Tuberculum majus
C. Sulcus nervi ulnaris
D. Fossa olecrani
E. Sulcus nervi radialis
127. CM. Formaţiunile epifizei proximale a humerusului:
A. Tuberculul mare
B. Creasta tuberculului mic
C. Şanţul nervului radial
D. Colul anatomic
E. Capitulul condilului humeral
128. CM. Formaţiunile epifizei distale a humerusului:
A. Colul anatomic
B. Fosa coronoidă
D. Şanţul nervului ulnar
C. Şanţul intertubercular
E. Şanţul nervului radial
129. CM. Elementele humerusului ce pot fi palpate pe viu:
B. Epicondilul medial
C. Fosa coronoidă
D. Epicondilul lateral
E. Colul chirurgical
130. CS. Apofiza coracoidă se află pe:
131. CS. Tuberculul conoid se află pe: