301. CS. Cavitatea nazală comunică cu fosa pterigopalatină prin:
A. Foramen sphenopalatinum
B. Canalis palatinus major
C. Canalis pterygoideus
D. Foramen rotundum
E. Canalis ethmoidalis posterior
302. CM. Care oase formează paries inferior orbitae?
A. Maxilla
B. Os palatinum
C. Os sphenoidale
D. Os lacrimale
E. Os incisivum
303. CS. În recesul sfenoetmoidal se deschide:
A. Orificiul incisiv
B. Apertura sinusului sfenoid
C. Infundibulul etmoidal
D. Celulele posterioare ale osului etmoid
E. Canalul nazolacrimal
304. CM. Baza craniului se împarte în:
A. Baza anterioară
B. Baza posterioară
C. Baza externă
D. Baza laterală
E. Baza internă
305. CM. Orificiile bazei externe a craniului, formate la unirea a două sau a mai multor oase:
A. Stiloid
B. Lacerat
C. Rotund
D. Orificiul extern al canalului carotid
E. Jugular
306. CM. Bolta craniului este formată de:
A. Solzul osului frontal
B. Partea bazilară a occipitalului
C. Solzul temporalului
D. Oasele parietale
E. Corpul sfenoidului
307. CM. Cu privire la craniul facial:
A. Osul hioid este palpabil deasupra cartilajului tiroid
B. Pe vârful coarnelor mari ale osului hioid se află tuberculi
C. Porţiunea anterioară a peretelui nazal superior e formată de lamela cribroasă a osului etmoid
D. La formarea septului nazal contribuie: spina nazală a frontalului, rostrul sfenoidal, crestele nazale ale oaselor nazale, palatine şi maxilare
E. Porţiunea posteroinferioară a septului nazal este dată de vomer
308. CM. Cu privire la cavităţile craniului facial:
A. Pereţii mediali ai orbitelor sunt paraleli, iar cei laterali se află sub un unghi drept unul faţă de altul
B. Canalul optic se află la nivelul unirii peretelui superior al orbitei cu cel medial.
C. Sinusul frontal în unele cazuri se extinde în partea anteromedială a peretelui superior al orbitei.
D. Peretele orbitar inferior separă orbita de sinusul maxilar.
E. Peretele orbitar medial este cel mai gros şi mai rezistent dintre toţi pereţii orbitari.
309. CM. Peretele medial al orbitei este format de:
A. Faţa orbitară a aripilor mari
B. Osul lacrimal
C. Aripele mici
D. Lamela orbitară a osului etmoid
E. Apofiza frontală a maxilei
310. CM. Peretele inferior al orbitei este format de:
A. Faţa orbitară a osului zigomatic
B. Apofiza frontală a osului zigomatic
C. Fata orbitară a maxilei
D. Apofiza zigomatică a osului frontal
E. Apofiza orbitară a osului palatin
311. CM. Peretele lateral al orbitei este format de:
A. Lamela laterală a apofizei pterigoide
B. Apofiza zigomatică a osului frontal
C. Feţele orbitare ale aripilor mari ale osului sfenoid
D. Apofiza frontală a maxilei
E. Apofiza frontală a osului zigomatic
312. CM. Orbita comunică cu endobaza craniului prin:
A. Canalul optic
B. Orificiul rotund
C. Fisura orbitară superioară
D. Fisura orbitară inferioară
E. Orificiile etmoidale
313. CM. Fisura orbitară inferioară este delimitată de:
A. Apofiza orbitară a osului palatin
B. Osul frontal
C. Faţa orbitară a maxilei
E. Faţa orbitară a aripilor mari ale osului sfenoid
314. CM. Orbita comunică cu cavitatea nazală prin:
A. Orificiul etmoid anterior
B. Canalul palatin mare
C. Canalul nazolacrimal
D. Orificiul etmoid posterior
E. Canalul optic
315. CS. La formarea peretelui nazal lateral participă:
A. Osul lacrimal
B. Maxila (fața nazală a corpului și apofizei frontale)
C. Labirintul etmoid (fața lui medială)
D. Osul palatin (lama lui perpendiculară)
E. Toate corecte
316. CM. Septul osos al nasului este constituit de:
A. Spina nasalis a osului frontal
B. Apofiza frontală a maxilei
C. Lamela perpendiculară a osului etmoid
D. Lamela perpendiculară a osului palatin
E. Vomer
317. CM. Cu privire la craniul în ansamblu:
A. Baza craniului este mai fragilă decât calvaria
B. Lamela internă a oaselor calvariei este mai rezistentă decât cea externă
C. Fosa craniană medie conţine lobii temporali ai emisferelor cerebrale
D. Orificiul jugular se localizează posterior de fisura pietrooccipitală
E. Orificiul spinos leagă fosa craniană medie cu fosa infratemporală
318. CM. Cu privire la fosa craniană anterioară:
A. Lamela ciuruită a osului etmoid separă fosa craniană anterioară de cavitatea nazală
B. La nivelul lamei ciuruite se află orificiul orb şi orificiile canalelor etmoidale anterior şi posterior
C. Marginile mediale ale porţiunilor orbitare ale osului frontal acoperă labirintele etmoidale
D. La formarea fosei craniene anterioare participă 3 oase
E. Canalele etmoidale se formează la joncţiunea marginii laterale a lamei cribroase cu osul frontal
319. CS. Cu privire la fosa craniană medie:
A. În partea centrală a ei se află canalul optic, şanţul prechiasmatic şi şaua turcească
B. În partea anterioară a şeii turceşti se află tuberculul, în cea posterioară – speteaza, iar în mijloc – fosa hipofizară
C. Anterior se află în raport cu orbitele, lateral cu fosa temporală, inferior cu fosa pterigopalatină
D. Posteromedial de orificiul oval se află orificiul lacerat
320. CM. Cu privire la fosa craniană posterioară:
A. Este cea mai largă şi profundă din cele 3 fose craniene
B. Lateral este delimitată de partea mastoidiană a temporalului şi unghiul mastoidian al parietalului
C. Clivusul este separat de piramida temporală prin fisura petrooccipitală
D. Orificiul mastoidian se deschide în porţiunea superioară a şanţului sinusului transvers
E. Porţiunea anterioară a marei găuri occipitale este mai îngustă decât cea posterioară
321. CM. In fosa craniană posterioară se deschid orificiile:
A. Jugular
B. Oval
C. Acustic intern
D. Hipoglos
E. Sfenopalatin
322. CM. Fosa infratemporală este delimitată de:
A. Apofiza pterigoidă a sfenoidului
B. Osul palatin
C. Osul temporal
D. Osul zigomatic
E. Ramura mandibulei
323. CM. Indicaţi cei 3 pereţi ai fosei pterigopalatine:
A. Anterior – tuberculul maxilei
B. Lateral – apofiza pterigoidă
C. Posterior– baza apofizei pterigoide
D. Medial – lamela perpendiculară a osului palatin
E. Superior – arcul zigomatic
324. CM. Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul feminin:
A. Protuberanţa mentală e bine evidenţiată
B. Unghiul mandibulei e înclinat spre interior
C. Orbitele mai mari, distanța între ele mai mică
D. Arcurile superciliare mai slab pronunţate
E. Apofiza mastoidiană e slab pronunţată
325. CM. Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul masculin:
C. Raportul dintre craniul facial și cel cerebral este de 1:4,04
D. Arcurile superciliare şi glabela sunt bine pronunţate
