76. CM. Fosa cubitală este delimitată de:
A. M. coracobrahial
B. M. brahial
C. M. brahioradial
D. M. supinator
E. M. pronator patrat
77. CM. Şanţul cubital anterior lateral este delimitat de:
A. M. biceps brahial
C. M. triceps brahial
D. M. brahioradial
E. M. pronator rotund
78. CM. Şanţul cubital anterior medial este delimitat de :
C. M. supinator
79. CM. Şanţul radial este delimitat de:
A. M. flexor superficial al degetelor
B. M. flexor ulnar al carpului
C. M. flexor radial al carpului
D. M. palmar lung
E. M. brahioradial
80. CM. Şanţul median este delimitat de :
A. M. flexor profund al degetelor
B. M. palmar lung
D. M. flexor ulnar al carpului
E. M. flexor superficial al degetelor
81. CM. Şanţul ulnar este delimitat de:
A. M. flexor lung al policelui
B M. flexor profund al policelui
C. M. flexor ulnar al carpului
D. M. pronator patrat
82. CM. Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
A. Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi.
B. Sunt situaţi în trei planuri.
C. Cel mai profund muşchi din grup este m.opozant al policelului.
D. Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene.
E. M.opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.
83. CM. Muşchii eminenţei hipotenare:
A. Sunt în număr de patru.
B. M.palmar scurt este inconstant.
C. Cel mai superficial este opozantul degetului mic.
D. Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul pisiform şi osul cu cârlig.
E. Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic.
84. CM. Fasciile şi aponevrozele mâinii:
A. Fascia dorsală este cu mult mai subţire decât cea palmară.
B. Spaţiul dintre eminenţele tenară şi hipotenară este ocupat de aponevroza palmară.
C. Aponevroza palmară este formată din fibre longitudinale şi transversale.
D. La baza oaselor metacarpiene fibrele transversale ale aponevrozei palmare formează lig.metacarpian superficial.
E. De la porţiunile medială şi laterală ale fasciei palmare pornesc fascicule care se inseră pe fascia muşchilor interosoşi.
85. CM. Retinaculele membrului superior:
A. Retinaculul flexorilor se extinde de la pisiform şi osul cu cârlig până la scafoid şi trapezoid.
B. Retinaculul flexorilor transformă şanţul carpal în canalul carpal.
C. Prin canalul carpal trec 2 teci sinoviale.
D. Fasciculele retinaculului flexorilor se dedublează lateral şi medial formând canalele radial şi ulnar ale carpului.
E. Spaţiul sub retinaculul extensorilor este divizat în 4 canale.
86. CM. Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:
A. Tendonul m. flexor ulnar al carpului
B. Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
C. Tendonul m. flexor radial al carpului
D. Tendonul m. flexor lung al policelui
E. Tendonul abductorului lung al policelui
87. CM. Topografia braţului:
A. Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial.
B. Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile superioară şi medie.
C. Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi cel lateral ai tricepsului brahial.
D. Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime.
E. Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.
88. CM. Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului
А. Мusculus pronator teres.
B. Мusculus triceps brachii.
C. Мusculus biceps brachii.
D. Мusculus brachialis.
E. Мusculus supinator.
