(X1)Nasul și laringele – structură, topografie, funcții, explorare pe viu. Glandele tiroidă și paratiroide

A. Țesutul celuloadipos subcutanat

B. Planul muscular

C. Tunica seroasă

D. Scheletul osteocartilaginos

E. Planul adventiceal

A. Nasul drept (tip August)

B. Nasul grecesc (tip Venus de Millo)

C. Nasul bifurcat

D. Nasul acvilin (coroiat) (tip Dante)

E. Nasul scobit (tip Socrate)

A. E de mai multe tipuri

B. I se descriu rădăcină, dors, vârf, aripi, narine

C. Prezintă schelet osteocartilaginos

D. Șanțul alar separă narinele de obraz

E. Cavitatea lui constituie vestibulul nazal

A. Este un canal înalt de cca 15 mm

B. E plasat intre narine si limen nasi

C. Pereții lui sunt tapetați din interior cu mucoasă

D. La intrare e înzestrat cu perișori (vibrissae)

E. Împarte torentul de aer inspirat în două șuvoaie

A. Adăpostește toată cavitatea nazală

B. Are forma unei piramide triunghiulare cu baza orientată în jos

C. Nu posedă particularități de rasă și gen

D. Imprimă in mare măsură fizionomia

E. E situat in mijlocul feţei

A. De umectare a aerului inspirat

B. Olfactivă

C. De protecție

D. Rezonatorie

E. De încălzire a aerului inspirat

A. Inspecție

B. Palpație

C. Rinoscopie

D. Examen ultrasonic

E. Examen radiologic

A. Sinusul frontal

B. Celulele etmoidale posterioare

C. Sinusul maxilar

D. Canalul nazolacrimal

E. Celulele etmoidale anterioare

A. Sinusul sfenoid

B. Celulele etmoidale posterioare

C. Celulele etmoidale anterioare

D. Sinusul frontal

E. Sinusul maxilar

A. Comunică cu exteriorul prin narine

B. Comunică cu rinofaringele prin coane

C. Vestibulul și cavitatea nazală propriu-zisă au pereții căptușiți cu o tunica mucoasă

D. În submucoasa de pe feţele mediale ale cornetelor nazale se află plexuri venoase

E. Vestibulul ocupă cea mai mare parte a cavității nazale

A. E situată în partea superioară a craniului facial

B. Se învecinează cu fosa medie a craniului, cavitatea bucală, orbitele, nazofaringele

C. Prin septul nazal este divizată în două jumătăţi, denumite fose nazale

D. La fiecare fosă nazală se disting vestibulul şi fosa nazală propriu-zisă, separate prin limen nasi

E. Fosa nazală propriu-zisă se împarte în regiunile respiratorie, olfactorie şi hemoragică

A. Comunică cu exteriorul prin nări şi cu rinofaringele prin coane

B. Cele două compartimente ale sale – vestibulul şi fosa nazală propriu-zisă sunt căptuşite cu o tunică mucoasă

C. În tunica care acoperă vestibulul din interior se conţin glande sudoripare, glande sebacee şi peri

D. Mucoasa din regiunile respiratorie şi olfactorie e de coloraţie diversă

E. În submucoasa de pe faţa medială a cornetelor nazale, mai ales a celui inferior se află plexuri cavernoase (venoase)

A. Micșorează greutatea craniului

B. Măresc rezistența craniului

C. Au rol de izolatori termici

D. Sunt rezonatori ai sunetelor

E. Măresc greutatea craniului

A. Superior, mediu, inferior

B. Nazal comun

C. Nazofaringian

D. Nazobucal

E. Nazolaringian.

A. Este cel mai voluminos

B. Are forma unei piramide cu trei fete

C. Prezintă baza și trei pereți
.

D. Se deschide prin hiatul semilunar în meatul nazal superior

E. Baza sa răspunde premolarului II și molarilor I și II.

A. Se deschide în meatul nazal comun

B. Peretele lui inferior răspunde premolarului II şi molarilor I şi II

C. Începe să se dezvolte la vârsta de 5 – 6 ani

D. Peretele lui superior răspunde planşeului orbitei

E. Poate fi explorat pe viu prin diafanoscopie

A. Este o cavitate piramidală

B. Cele două sinusuri frontale sunt despărțite printr-un sept

C. Se deschide în meatul nazal superior

D. Se deschide prin infundibulul etmoidal în meatul nazal mijlociu

E. E situat în partea nazală a frontalului

A. Este o cavitate cuboidală neregulată

B. E împărțită de un sept în două jumătăți asimetrice

C. Se deschide în recesul sfenoetmoidal

D. Se deschide în meatul nazal mijlociu

E. E situat în corpul osului sfenoid