Fiziologie (unknown) 2

In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltaj- dependente), deschise în faza de depolarizare;

In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;

In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare);

In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare);

In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare);

In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare);

In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;

In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;

In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;250

In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;

In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;

In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;150

In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este aceiasi;

In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;

In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;

In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;

In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;

In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este aceiasi;

Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;

Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;

Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;

Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;

Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul

Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;

Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subpragal;

Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;

Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;

Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;

Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;

Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;

Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;

Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;

Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;

Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;

Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a presiunii intraatriale;

Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;

Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD

Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;

Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a presiunii intraatriale;

Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;

Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;

Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;

In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica

In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;

Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;

In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;

In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;

In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa

Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;

In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;

Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm medial;

Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;

Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q

Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec

Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting

Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm medial

Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;

Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;

Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;

Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;

Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;

Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;

Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;

Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal

Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;

Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting

Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;

Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;

Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;

Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;

Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;

Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;

Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

Unda T in toate derivatiile este maxima;

Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;

Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;

Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;

Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

Unda T in toate derivatiile este maxima;

Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;

Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;

Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;

Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;

Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;

Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;

Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;

Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;

Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;

Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;

Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;

Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;

Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor

Presiunea sistolica depinde de volemie;

Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;

Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;

Presiunea diastolica depinde de volemie;

Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

Presiunea sistolica depinde de volemie;

Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;

Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;

Presiunea diastolica depinde de volemie;

Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

Emotii stres presiunea arteriala creste;

Emotii stres presiunea arteriala scade;

La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;

La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;

La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

Emotii stres presiunea arteriala creste;

Emotii stres presiunea arteriala scade;

La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;

La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;

La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;

Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;

Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;

Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;

Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului;

Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;

Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;

Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;

Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;

Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului ;

La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);

La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);

La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);

In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);

La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);

La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);

In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;

presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;

presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;

presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;

presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;

presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;

presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;

presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;

presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;

presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;

presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;

presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular 8 mmHg;

presiunea oncotica a proteinelor plasmatice 8 mmHg;

presiunile hidrostatica a lichidul intercelular -3;

presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular -3;

Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;

Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;

Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;

Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei

presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;

Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;

Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;

Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;

Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;

presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza
reabsorbtiei;

Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;

Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;

Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;

presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;

Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;

Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;

Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;

presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;

Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;

Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;

Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;

Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;

Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;

Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;

Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;

Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;

Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;

Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;

Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;

Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;

Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;

Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;

Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;

Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;

Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;

Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;

Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;

Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX ;

Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI

Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;

Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;

Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;

Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX;

Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;

Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;

Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;

Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;

Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;

Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului vasoconstrictor;

Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;

Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;

Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;

Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;

Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului vasoconstrictor;

Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;

Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;

Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;

Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;

Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;

Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;

Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;

Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;