Poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă în edentaţia totală la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice se apreciază:
prin deplasarea mandibulei anterior
reflexul molar Sears
testul fonetic
testul de deglutiţie
deschiderea medie a gurii
Semnele supraevaluării DVO la proba machetelor protezelor totale:
spaţiul liber de vorbire este egal cu 5-6 mm
spaţiul liber de vorbire este egal cu 2-3 mm
spaţiul liber de vorbire este egal cu 0,5-1 mm
vizibilitatea exagerată a dinţilor
invizibilitatea dinţilor
Dacă la determinarea R.I.C. mandibula a fost deplasată anterior atunci la proba machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
majorarea DVO
micşorarea DVO
în zona frontală-prognaţie
în zona frontală-progenie
ocluzie încrucişată
Dacă la determinarea R.I.C. mandibula a fost deplasată posterior atunci la proba machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
Semnele micşorării DVO la proba machetelor protezelor totale:
aspectul feţii este îmbătrînit
aspectul feţii nu este modificat
şanţurile peribucale sînt accentuate
şanţurile peribucale sînt în limitele normei
roşul buzelor este diminuat
Concepţia modernă de amprentare funcţională a cîmpului protetic în edentatul total prevede ampretarea:
compresivă
decompresivă
diferenţiată
în ocluzie
dublă
La controlul extraoral al machetelor protezelor totale se studiază:
ocluzorul şi modelele
DVO
arcadele dentare
bazele din ceară
poziţia neutră a mandibulei
La controlul extraoral al arcadelor dentare în protezele totale se atrage atenţia la:
linia mediană interincisivă
dinţii laterali să fie montaţi pe mijlocul crestei alveolare
dinţii laterali nu obligatoriu se montează pe mijlocul crestei alveolare
dinţii laterali nu obligatoriu se montează regulilor Paund
dinţii laterali sînt monatţi conform triunghiului Paund
Proteza totală cu căptuşală din material elastic este indicată:
atrofia pronumţată a apofizelor alveolare
prezenţa formelor atipice a apofizelor alveolare
prezenţa apofizelor alveolare cu versante paralele
prezenţa fibromucoasei atrofiate accentuat pe toată suprafaţa cîmpului protetic
prezenţa fibromucoasei cu un grad de rezilienţă mediu
Obiectivele biomecanice ale amprentării funcţionale în edentaţia totală urmăresc asigurarea condiţiilor de menţinere a protezei prin:
crearea condiţiilor de obţinere a adeziunii
crearea condiţiilor de obţinere a cogheziunei
respectarea echilibrului neuromuscular
respectarea echilibrului ocluzal
utilizarea tonicităţii musculare
Indicaţi simptoamele subiective caracteristice tabloului clinic al edentaţiei totale:
hiperstezia alveolară
hiperstezia palatinală
durerea fontomă
dureri în zona torusului palatin
dureri în zona palatului moale
Din dereglările funcţionale caracteristice edentaţiei totale fac parte:
a actului de respiraţie
a deglutiţiei
a actului de masticaţie
dereglări estetice
dereglări gustative
Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic edentat total:
centrală maxilară
centrală mandibulară
periferică maxilară
periferică mandibulară
proximală
Zona funcţională periferică maxilară se împarte în:
zona retrozigomatică sau punfa Eisering
zona perizigomatică
zona vestibualară frontală
zona distală sau linia „Ah”
zona torusului palatin
Zona funcţională periferică mandibulară se împarte în:
zona vestibulară laterală sau punga Fisch
zona retro- linguală sau nişa lui Ney şi Bowen
zona retro-linguală sau zona neutră
zona linguală centrală sau zona Schlack şi Schreinemakers
zona centrică a crestei alveolare
Zonele funcţionale de sprijin la maxilă sunt:
fibromucoasa zonei neutre
tuberozităţile maxilare
torusul palatin
bolta palatină
fibromucoasa zonei „Ah”
Zonele funcţionale de sprijin la mandibulă sunt:
procesele alveolare
zonele retro-linguale
traseul mandibular
tuberculii piriformi
Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular edentat total din parte linguală:
zona retrolinguală
zonele linguale laterale
zona centrală
zona triunghiului retromolar
zona coamei apofizei alveolare
Montarea dinţilor în protezele totale în caz de progenie prevede:
Micşorarea arcadei dentare superioare prin înlăturarea premolarilor doi
Majorarea arcadei dentare superioare prin montarea suplimentară a premolarilor doi
Montarea încrucişată a molarilor din arcadele dentare superioară şi cea inferioară
Montarea încrucişată a incisivilor din arcadele dentare superioară şi cea inferioară
Micşorarea arcadei dentare inferioare prin înlăturarea premolarilor
Caracterul contactelor între arcadele dentare se v-a determina:
Prin palparea după închiderea arcadelor dentare
Prin sondare în ocluzia centrică
Cu hîrtie de articulaţie
Cu acrilate autopolimerizabile
Cu plăcuţe de ceară rămolită
Indicați curbele caracteristice planului de ocluzie care influențiază mișcările mandibulare la dentat și edentat:
Curba caninului
Curba incizală
Curba Spee
Curba Wilson
Curba Gysi
Indicați metodele de determinare a relațiilor de postură mandibulară:
Metoda antropometrică
Metoda funcțională
Metoda afuncțională
Metoda statică
Metoda electromiografică
Indicați metodele de determinare a relației centrice:
Cu ajutorul șabloanelor de ocluzie
Cu ajutorul foliilor de ceară calibrată
Cu ajutorul blocurilor de acrilat
Metoda de înregistrare grafică
Metoda electroodontometrică
Indicați liniile de referință trasate pe șablon cu bordura de ocluzie:
Linia mediană
Linia Ah
Linia caninilor
Linia surîsului
Linia 1 molar superior
Metoda grafică de înregistrare a relației centrice presupune:
Tehnica extraorală
Tehnica submentonieră
Tehnica mixtă după Thomson
Tehnica intraorală
Tehnici combinate
Indicați autorii conform regulilor cărora are loc montarea dinților pe arcada dentară:
Gysi
Pedro-Sayzar
Vasiliev
Thomson
Pavlov
Indicați componentele machetei protezei totale:
Baza
Croșetele
Bare cu călăreți
Arcada dentară artificială
Pivoții intraradiculari
Identificați varietatea de dinți ce pot fi utilizați pentru confecționarea protezei totale:
Dinți metalici
Dinți acrilici
Dinți naturali
Dinți ceramici
Dinți siliconici
Indicați etapele pregătirii modelului de lucru:
Îndiguirea
Șlefuirea
Cofrarea
Trasarea liniilor ajutătoare
Gravarea
Indicați tipurile feței conform cărora are loc alegerea dinților artificiali:
cilindrică
ovală
dreptunghiulară
triunghiulară
piramidală
Indicați curbele utilizate pentru montarea dinților laterali:
Curba de ocluzie ortognată
Curba Monson – Wilson
Curba de ocluzie verticală
Curba de ocluzie a caninilor
Indicați care sunt primii 2 dinți montați la arcada inferioară:
Incisivul central
Premolar 2
Molar 1
Incisiv lateral
Caninul
Dinții inferiori montați corect trebuie sa corespundă următoarelor repere:
Linia Pedro- Saizar
Linia centrului apofizei alveolare
Linia molarului 1 superior
Linia Pount
Linia ce trece prin planul ocuzal
Indicați utilajele și instrumentele pentru prelucrarea mecanică a protezelor totale:
Piesa dreaptă
Freze de diferite granulații
Perii
Prafuri
Paste de lustrații
Indicați instrumente și materiale utilizate pentru lustruirea protezei totale:
Piese de diferite granulații
Frezev
Indicați proprietățile dinților acrilici:
Fac legătură chimică cu baza
Se colorează repede
Permiabili pentru lichidul și flora cavității bucale
Nu fac legătură chimică cu baza
Posedă rezistență mecanică mai mare decît dinții din ceramică
Indicați proprietățile dinților din ceramică:
Impermiabilitate pentru lichide și flora cavității bucale
Proprietăți fizice și chimice superioare
Nu se colorează în timp
Se abraziază în timp
De ce depinde înălțimea vălului de ceară la etapa realizării a machetei protezei totale:
Procese locale inflamatorii
Înălțimea dinților artificiali
Starea mușchilor masticatorii
Poziția condilului față de cavitatea articulară
Gradul de atrofie a țesutului osos
Indicați modele de fixare a poziției șabloanelor cu borduri de ocluzie
Metoda clasică
Metoda modernă
Metoda mixtă
Metoda rece
Metoda fierbinte
Indicați pentru ce zone se efectuează adîncituri de 2 – 3 mm pe suprafața orizontală a bordurii de ocluzie:
Zona incisivilor
Zona primilor molari
Zona caninilor
Zona ultimilor molari
Zona premolarilor
Determinați dezavantajul metodei fierbinți pentru fixarea poziției șabloanelor cu borduri de ocluzie:
Greșeli la determinareaDVO
Deformarea șabloanelor
Dezlipirea șabloanelor
Solidarizarea șabloanelor
Omogenizarea într-o masă comună
Enumerați varietățile de articulatoare:
Articulatorul Gysi
Articulatorul Sorokin
Articulatorul Hait
Articulatorul Hanan
Articulatorul Vasiliev
Indicați ce mișcări pot fi imitate la plasarea modelelor de studiu în articulator:
Mișcări de propulsie
Mișcări de lateralitate
Mișcări mixte
Mișcări de flexie
Mișcări de adducție
Indicați raportul primului premolar superior cu planul de ocluzie:
Cuspidul palatinal distanțat cu 0,5 mm
Cuspidul palatinal distanțat cu 1,0 mm
Cuspidul palatinal distanțat cu 1,5 mm
Cuspidul vestibular contactează cu planul
Cuspidul vestibular distanțat cu 0,5 mm
Raportul premolarului 2 față de planul ocuzal:
Cuspidul palatinal contactează cu planul
Cuspidul palatinal distanțat cu 0,5 mm față de planul de ocluzie
Cuspidul palatinal distanțat cu 1,0 mm față de planul de ocluzie
Cuspidul palatinal distanțat cu 1,5 mm față de planul de ocluzie
Reguli de montare a modelului în ocluzator:
Fixare în poziție de relație centrică
Părțile distale se orientează către axa balama
Distanța dintrea primul incisiv și axul articular să fie de 10,0 – 10,5 cm
După ghipsare se fixează poziția modelelor cu ajutorul piuliței
Între rama superioară și mijlocul modelului trebuie sa fie un spațiu de 5 cm
Ambalarea directă:
introducerea acrilatului in tipat este uşor de realizat
conservă distanţa dintre model şi dinţii artificiali
îndepărtarea cerii este uşor de realizat
are o utilizare mai restarnsa
se mai numeste si tehnica ambalarii cu val a machetelor protezelor totale
Introducerea acrilatului in tipar se poate realiza:
Prin turnare, cu ajutorul fortei centrifuge
Prin presare
Prin turnare
Prin injectie
Prin aplicare strat cu strat
Operațiile de fixare a modelelor în ocluzor sunt:
alegerea şi verificarea ocluzorului la nivelul axei balama
pregătirea modelelor
ghipsarea modelelor
alegerea şi verificarea articulatorului la nivelul axei balama terminale
turnarea ghipsului dur în amprentă
Regimul termic de polimerizare al acrilatului presupune:
ringul şi chiuveta se introduc într-un vas cu apă la 15-200C
temperatura apei se ridică timp de 30 de minute până la 600C şi se menține constantă timp de 60 de minute
temperatura apei se ridică timp de 60 de minute până la 600C şi se menține constantă timp de 30 de minute
de la 600C, temperatura se ridică în 30 de minute până la 1000C şi se menține 30 de minute, după care se răceşte lent
de la 600C, temperatura se ridică în 60C până la 1000C, se menține 60 de minute şi se răceşte brusc
Accidentele care se pot produce la dezambalarea protezei sunt:
deformarea protezei
schimbarea culorii protezei
fisurarea sau fracturarea bazei protezei
fracturarea sau desprinderea dinților
modificarea culorii dinților artificiali
Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din ceară cu dinţi, urmăreşte:
controlul arcadelor artificiale
corectitudinea realizării bordurilor de ceară
bazele din ceară să respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic
papilele interdentare să fie modelate concave
Înregistrarea corectă a ocluziei
Examenul clinic subiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
motivaţia
gnatodinamometria
istoria actualei maladii
istoria vieţii
inspecţia
Examenul clinic obiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:
palparea
radiografia
miotonometria
Examenul clinic al apofizelor alveolare edentate se va efectua prin:
radiografia panoramică
palpare
inspecţie
studiul pe modelul diagnostic
aprecierea densităţii ţesutului osos
Indicaţi metodele clinice de examinare a articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale/totală:
percuţie
auscultaţie
sondarea
La examenul clinic al mucoasei bucale se va studia mucoasa:
activ mobilă
pasiv mobilă
dură
elastică
imobilă
Mucoasa activ mobilă a cavităţii orale acoperă:
palatul dur
palatul moale
planşeul bucal
buzele
Mucoasa imobilă a cavităţii orale acoperă:
limba
obrajii
Din metodele paraclinice de examinare a musculaturii zonei maxilo-faciale fac parte:
electromiografia
gnatosonia
Din metodele radiografice de studiu a articulaţiei temporo-mandibulară fac parte:
tomografia
artrografia
cineradiografia
electroradiografia
teleradiografia
Deosebim următoarele grade de mobilitate patologică a dinţilor:
I
II
III
IV
V
La investigarea microcurenţilor electrici în cavitatea bucală se utilizează:
microampermetrul
potenţiometrul
miotonometrul
gnatodinamometrul
fagodinamometrul
Din metodele dinamice (funcţionale) de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele elaborate de:
Agapov
Rubinov
Oxman
Ghelman
Mamlok
Înregistrarea contactelor dento-dentare la examenul relaţiilor ocluzale statice între arcadele dentare se efectuiază:
vizual
cu hîrtie de articulare
cu plăcuţe de ceară ramolită
cu creionul simplu
cu creionul chimic
Din metodele statice de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele elaborate de.
Principiul profilactic de tratament protetic prevede:
profilaxia locală
profilaxia respiraţiei nazale
profilaxia generală
profilaxia obiceiurilor vicioase
profolaxia tabacismului
Din simptomele subiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:
durerea
deriglări fizionomice
absenţa parţială a dinţilor
absenţa totală a dinţilor
deriglări de masticaţie
Din simptoamele obiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:
prăbuşirea buzei superioare
prezenţa breşelor arcadelor dentare
discromiile dentare
respiraţia orală
Simptoamele exobucale ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic se v-or manifesta prin:
asimitrii faciale
deriglări de formă a nasului
prăbuşirea buzelor
modificarea unghiurilor mandibulei
modificări de culoare a feţii
Exobucal la examenul pacientului în clinica de protetică dentară prin palpare se pot examina:
starea muşchiului digastricus
starea muşchilor pterigoidieni interni
starea muşchilor limbii
ganglionii limfatici cervicali superficiali
inserţia inferioară a muşchilor temporali
Examenul clinic a apofizelor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse /totale prevede:
determinarea înălţimii şi reliefului apofizei alveolare
densitatea osului alveolar
determinarea formei procesului alveolar
prezenţa sau absenţa osteoporozei
grosimea corticalei osului alveolar
La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total se atrage atenţia la:
starea ţesuturilor moi endo-bucale
integritatea sistemului osos
sensibilitatea unor puncte ale feţei
leziunile mucoasei buzelor
eventuale ticuri musculare
La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total la palpare se evidenţiază:
gradul de deschidere a gurii
relaţiile crestelor alveolare edentate
starea articulaţiei temporo-mandibulare
starea şi dimensiunile torusului palatin
starea funcţională a unor muşchi
Prin auscultaţie la examenul exobucal în edentaţia totală depistăm:
saltul articular
cracmentele articulare
zgomotele ocluzale la deschiderea gurii
zgomotele ocluzale la închiderea gurii
durerea articulară
Prin inspecţie la examenul endobucal în edentaţia totală determinăm:
culoarea fibromucoasei
rezilienţa fibromucoasei
tonicitatea limbii
poziţia limbii
gradul salivaţiei
Examenul clinic al pacientului ce necesita un tratament protetic are drept scop:
stabilirea diagnosticului
întocmirea unui plan corect de tratament
albirea dinților
realizarea modelului
În fișa pacientului se va indica:
înălțimea pacientului
profesia
domiciliul
virsta
sexul
Examenul subiectiv include
motivația
starea apifizei alveolare
istoria vieții
vîrsta
Istoria actualei maladii include
Eficiența tratamentului
Evoluția bolii
Numărul de coroane MC
Tensiunea arterială
Pacienți cu floroza
Anamneza vieții include:
locul nașterii
locul de trai
condițiile de viata
obiceiuri vicioase
analiza de singe
Examenul obiectiv include:
Exammenul endobucal
Examenul endobucal
Complementar
Indirect
Parțial
Etajele feții sunt:
superior
mijlociu
inferior
mediu
drept
