Obiectul de studiu al epidemiologiei bolilor infecţioase este
procesul infecţios
procesul epidemic
bolnavul
procesul inflamator
tratamentul bolnavului
Intensitatea procesului epidemic poate fi determinată ca„sporadică”, „epidemică” şi „pandemică” în funcţie de:
gravitatea manifestării bolii
viteza de răspândire a maladiilor
numărul bolnavilor
numărul contacților
virulența microogranismelor
Prin morbiditate sporadică se subînţelege:
afectarea populaţiei prin maladii infecţioase nespecifice regiunii date
îmbolnăvirea în grup a oamenilor prin maladii infecţioase
cazuri unice de îmbolnăvire a oamenilor prin maladii infecţioase
cazuri multiple într-o colectivitate
răspândirea infecției în mai multe țăr
Durata în timp a focarului epidemic corespunde perioadei:
până la momentul spitalizării
durata maximă a perioadei de incubaţie din momentul dezinfecţiei terminale
până la însănătoşirea bolnavului, dacă el a fost tratat în condiţii de ambulator
durata minimă a perioadei de incubaţie din momentul înregistrării cazului
durata maximă de contagiozitate a bolnavului
Indicele focalităţii reprezintă:
numărul de focare într-o anumită perioadă de timp
numărul de focare într-o anumită localitate
numărul de cazuri ce revine unui focar
numărul de cazuri într-un grup de populație
numărul de focare înregistrate
Verigă a procesului epidemic este:
agentul cauzal al maladiilor infecţioase
modul de transmitere al agenţilor patogeni
apa, aerul
solul
produsele alimentare
Antroponoze sunt:
rujeola, leptospiroza
scarlatina, tifosul exantematic
difteria, listerioza
febra tifoidă, bruceloza
rubeola, antraxul
Mecanisme de transmitere sunt:
fecal-oral, vertical
aerogen, alimentar
parenteral, hidric
hidric, alimentar
aerogen, contact habitual
Un pericol epidemiologic mai mare ca sursă de infecţie îl prezintă:
purtătorii acuţi
purtătorii cronici
purtătorii tranzitori
bolnavii spitalizați
reconvalescenții
Surse de agenţi patogeni la zooantroponoze servesc:
omul
animalele
apa
Mai frecvent întâlnite la copii de vârsta fragedă sunt infecţiile:
antroponoze
zooantroponoze
sapronoze
zoonoze
biohelmintiaze
Fişa de urgenţă (despre caz de boală) se transmite laCSP:
imediat la suspecţia maladiei contagioase
după stabilirea diagnosticului definitiv
în primele 36 ore de la depistarea maladiei contagioase
în primele 36 ore după efectuarea măsurilor antiepidemice primare
timp de 72 ore de la spitalizare
Focarul epidemic se consideră lichidat:
din momentul spitalizării bolnavului
după efectuarea dezinfecţiei terminale
la expirarea perioadei maxime de incubaţie la ultima persoană ce a fost în contact cu bolnavul
după efectuarea măsurilor antiepidemice primare
după însănătoșirea bolnavului
Indicele eficacităţii epidemiologice reprezintă raportul dintre:
morbiditatea populaţiei care este supusă măsurilor şi morbiditatea generală a populaţiei
morbiditatea populaţiei care nu este supusă măsurilorşi morbiditatea generală a populatiei
morbiditatea populaţiei, care nu este supusă măsurilor şi morbidi tatea în populaţia care este supusă măsurilor
morbiditatea populației și mortalitatea populației
morbiditatea populației și indicile focalității
În combaterea şi dirijarea infecţiilor aerogene rolul principal îi aparţine:
dezinfecţiei
imunoprofilaxiei
depistării precoce a surselor de agenţi patogeni
izolarea surselor de agenți patogeni
tratamentul
Calculul duratei supravegherii focarului epidemic se efectuează din momentul:
depistării bolnavului
izolării bolnavului şi efectuării dezinfecţiei terminale
adresării bolnavului la medic
informării CSP
efectuării măsurilor antiepidemice primare
Ubicuitare sunt considerate bolile infecţioase:
cu răspândire globală
răspândite în anumite zone naturale
cu răspândire geografică limitată
cu răspândire în colectivități
cu răspândire endemică
Periodicitatea manifestărilor procesului epidemic, în antroponoze, este determinată de:
modificarea condiţiilor natural-climaterice
evoluţia păturii imune a populației
schimbarea condiţiilor socio-igienice (locative)
migrația populației
nivelul natalității
Factor de transmitere în maladiile infecţioase este:
totalitatea elementelor mediului ambiant care asigură transmiterea agentului cauzal de la sursă la persoana receptivă
procesul de diseminare a infecţiei
trecerea agentului patogen dintr-un organism în altul prin intermediul sursei
lanț neîntrerupt de stări infecțioase
agentul patogen al bolilor infecțioase
Mecanismul vertical de transmitere a maladiilor infecţioase presupune:
infectarea intrauterină a fătului
contractarea infecţiei în timpul naşterii fătului
contractarea infecţiei în timpul transfuziei de sânge
contractarea infecţiei în condiții habituale
contractarea infecţiei în condiții de spital
Fenomenul de premuniţie este o urmare a:
obţinerii imunităţii specifice prin ereditate
administrării preparatului biologic conform indicaţiilor epidemiologice
contactului frecvent cu agentul cauzal al maladiei infecţioase în doze mici
administrării preparatelor biologice conform Programului Național de Imunizare
obţinerii imunităţii specifice după suportarea bolii
Purtători imuni pot deveni:
persoanele care au fost vaccinate
persoanele care se află în perioada de convalescență
persoanele cu manifestari clinice asimptomatice
persoanele care elimină microorganisme patogene până la 3 luni după însănătoșire
persoanele care elimină microorganisme patogene mai mult de 3 luni după însănătoșire
Receptivitatea reprezintă:
proprietatea organismelor vii la nivel de specie de a servi ca mediu de trai pentru microorganismele patogene
organismul în care nu poate să se dezvolte un proces infecțios
rezistența specifică a organismului
starea de nereceptivitate a organismului față de diferite specii de organisme
starea organismului ca rezultat al „premuniție"
Factorii ce determină contagiozitatea bolnavului în antroponozesunt:
manifestarea clinică a bolii
condiţiile igienice
perioada de dezvoltare a procesului infecțios
temperatura aerului
precipitațiile atmosferice
Verigi ale procesului epidemic sunt:
agentul patogen
sursa de agenţi patogeni
mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni
apa, aerul, solul, obiectele de uz casnic, vectorii transmitători
populaţia receptivă
Din lista propusă alegeţi sursele posibile de agenţi patogeni:
purtătorii sănătoşi
păsările
ţânţarii
rozătoarele
laptele şi produsele lactate
Surse de agenţi patogeni potfi:
animalele domestice
animalele xenantrope
artropodele
moluştele
Mecanisme de transmitere ale agenţilor patogenisunt:
respirator
alimentar
fecal oral
parenteral
hidric
Mecanismul parenteral este caracteristic pentru următoarele maladii infecţioase:
leptospiroze
pestă
tularemie
bruceloză
tifos exantematic
Regulile medico-sanitare internaţionale deligă la informarea de urgenţă (24 ore) a OMS în caz de:
Înregistrare a unui caz de boală convenţională la om
depistării ţânţarilor sau mamiferelor infectate cu virusul febrei galbene
depistarea rozătoarelor sinantrope sau xenantrope infectate cu Y. pestis
pierderi social-economice considerabile în urma implementării carantinei
sanarea cazurilor de import al malariei
Fişa de urgenţă e necesar a fitransmisă:
numai în cazul confirmării diagnosticului prin metode de laborator
numai după consultaţia medicului infecţionist
imediat în caz de suspecţie a unei maladii infecţioase cu declarare nominală
nu mai târziu de 24 ore din momentul depistării bolnavului
până la efectuarea dezinfecţiei terminale în focar
Măsuri antiepidemice direcţionate asupra sursei de agenţi patogeni:
deratizarea
dezinfecţia
sterilizarea
izolarea
dezinsecţia
Criterii de lichidare a focarului epidemic sunt:
depistarea şi izolarea sursei
efectuarea dezinfecţiei terminale
depistarea agentului patogen
efectuarea dezinfecţiei curente
expirarea perioadei maxime de incubaţie din momentul efectuării dezinfecţiei terminale
Măsuri antiepidemice direcţionate asupra mecanismului de transmitere a agenţilor patogeni:
imunocorecţia
La organizarea şi efectuarea măsurilor antiepidemice în focar participă:
medicul de familie
asistenta medicală de sector
medicul infecţionist din cabinetul de boli contagioase
medicul igienist
medicul bacteriolog
Medicul ce a suspectat un caz de boală transmisibilă trebuie să:
colecteze anamneza epidemiologică
să transmită informaţia de urgenţă la CSP
să organizeze dezinfecţia curentă în focar
să organizeze vaccinarea în focar
să determine varianta de izolare a bolnavului
Spitalizarea este obligatorie în cazul:
dizenteriei
febrei tifoide
tifosului exantematic
salmonelozei
tetanosului
Drept bază a clasificării epidemiologice a maladiilor infecţioase poate servi:
sursa de infecţie
perioadele de dezvoltare a infecției
mecanismul de transmitere a infecţiei
căile de transmitere a infecţiei
apartenenţa ecologică a animalelor
Factori naturali, ce favorizează declanşarea procesului epidemic în populaţie, potfi:
densitatea înaltă a populaţiei ţării
genul populaţiei receptive
landşaftul teritoriului
cantitatea de precipitații
Factori biologici, ce contribuie dezvoltării procesului epidemic în populaţie, pot fi:
receptivitatea populaţiei
condiţiile mediului ambiant
rezistenţa agentului patogen în mediul ambiant
sensibilitatea agentului cauzal la substanţe dezinfectante
Selectați perioadele de manifestare a bolii:
incubație
prodromă
manifestare clinică
reconvalescență
eliminarea agentului patogen
Mecanismul de transmitere vertical se realizează în:
toxoplasmoză
HVB
infecția HIV
febra Q
micoze
Imunitatea înnăscută poate fi:
ereditară
maternă
artificială
activă
toate răspunsurile sunt corecte
În funcție de căile de transmitere epidemiile potf i:
aerogene
alimentare
hidrice
parenterale
verticale
Factorii care contribuie la reemergența infecțiilor sunt:
diminuarea păturii imune a populației
diminuarea considerabilă a nivelului de trai a populației
activizarea migrației populației
scăderea receptivității populației
schimbările climatice sezoniere
Selectați infecțiile cu manifestare pandemică:
holera
difteria
rujeola
antraxul
Factori sociali ce influențează procesul epidemic sunt:
evoluția demografică
dealuri, văi, câmpii
cutremure, tornade
densitatea populației
acțiunile antropurgice
Factori antropurgici sunt:
structura populației
arma biologică
bioterorismul
transformarea naturii
poluarea apei, aerului
Factori atitudinali ce influiențează procesul epidemic sunt:
nivelul de cunoștințe
deprinderi igienice individuale
atitudinea înfamilie și societate
servicii sociale
Dezinfecţia curentă se efectuează:
de 2 ori/zi
de 4 ori/zi
odată în săptămână
două ori pe săptămână
toată perioada de eliminare al agentului patogen în mediul ambiant
Selectați cea mai veridică metodă de control al calităţii dezinfecţiei:
chimică
bacteriologică
vizuală
fizică
termică
Cloramina se utilizează sub formă de:
pulbere
soluţie
emulsie
aerosol
pastă
Clorura de var (praf) poate fi utilizată în dezinfecţie cu un conţinut de clor activ nu mai puţin de:
0,1 %
3,0 %
5,0 %
16,0 %
25,0 %
În practica medicală apa oxigenată se foloseşte în concentraţii de:
0,1-3,0%
0,1-6,0%
0,1-10,0%
0,1-20,0%
0,1-33,0%
Sterilizarea are drept scop nimicirea:
florei patogene
florei condiționat patogene
microflorei totale
florei saprofite
fungilor
Clorura de var (standard) conţine clor activ:
20,0%
28,0%
33,0 %
Dezinfecţia terminală e necesar a fi efectuată în focarul de:
rujeolă
difterie
parotidită epidemică
gripă
rubeolă
Dezinfecţia terminală se efectuează din momentul izolării sursei în primele:
6 ore
6-12 ore
12-24 ore
24-36 ore
36-72 ore
Dezinfecţia are drept scopnimicirea:
totală a microflorei
formei vegetative ale agenţilor patogeni
formei sporulate ale agenților patogeni
Dezinfecţia curentă este organizată de către:
specialiştii CSP
specialiştii centrului de dezinfecţie
medicul epidemiolog
dezinfector
Selectați măsurile antiepidemice orientate la întreruperea mecanismului de transmitere:
dezinfecția
vaccinarea persoanelor contacte
izolarea bolnavului
examinarea profilactică la angajare
Dezinfecţia în focar este efectuată în dependenţă de:
mecanismul de transmitere al agentului patogen
tropismul agentului patogen
virulența agentului patogen
modificările genetice ale agentului patogen
Dezinfecţia are importanţă mai mare la infecţiile cu mecanism de transmitere:
fecal-oral
parenteral prin vectori hematofagi
vertical
contact habitual