Igienă vară 1-25

Examenul medical la încadrarea în muncă

Controlul medical periodic;

Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;

Educaţia sanitară;

Tratamentul bolilor cardiovasculare

optime

admisibile

nefavorabile

nocive

periculoase

Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui;

Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei;

Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea corectă a lucrului cu odihna;

Folosirea ceaiului şi cafelei;

O activitate sistematică, uniform

Ventilaţia locală;

Examenele medicale;

Folosirea mijloacelor de protecţie individuală;

Utilizarea inhalatoarelor;

Transportul pneumatic.

Dimensiuni

Dispersie

Origine

Componenţă chimică;

Forma sursei de emanare

Sistematizarea încăperilor de producere;

Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;

Ventilaţia locală;

Ermetizarea proceselor de producere;

Transportul pneumatic

Precipitaţie slabă;

Rapid se precipită;

Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;

Pătrund până la alveole;

Se dizolvă în apă.

Zonarea localităţilor;

Ermetizarea procesului de producere;

Amenajarea spaţiilor verzi;

Respectarea zonelor de protecţie sanitară;

Amenajarea ventilaţiei

Respectarea zonelor de protecţie sanitară;

Ventilaţia locală;

Deriticarea umedă, cu aspiratoare;

Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor;

Examenele medicale periodice.

Iritantă

Alergizantă

Fibrozantă

Statica

Cancerigenă

Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;

Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ;

Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;

Orice sunet nedorit;

Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz.

Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;

Folosirea materialelor fonoabsorbante;

Fundamente şi dispozitive amortizatoare;

Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;

Folosirea căştilor antifoane.

Perioada de expunere la zgomot;

Intensitatea zgomotului;

Frecvenţa zgomotului;

Receptivitatea organismului;

Adaptarea organismului.

Vârsta muncitorului;

Expunerea îndelungată la zgomot intens;

Caracteristicile fizice ale zgomotului;

Adaptarea organismului la agresiunea sonoră;

Sexul muncitorului.

✓ Studierea modificărilor stării funcţionale a organismului uman în timpul muncii

✓ Studierea posibilităţii de adaptare a organismului întreg sau a unor organe şi grupe de organe la condiţii speciale de muncă

✓ Elaborarea metodelor fiziologice argumentate de organizare a procesului de muncă, ce contribuie la prevenirea oboselii și menținerea unui nivel înalt al capacității de muncă, inclusiv:
• optimizarea mișcărilor,
• pozițiilor de muncă,
• organizarea locurilor de muncă,
• ritmul de muncă și odihnă.

✓ Studiul legităților fiziologice ale muncii fizice și intelectuale;

✓ Cercetarea mecanismelor fiziologice, care determină dinamica capacității de muncă a omului în condiții contemporane de producere;

✓ Evaluarea muncii după gradul de solicitare fizică și neuropsihică.

•Etapa de întrare în muncă sau de creștere a capacității de muncă

•Etapa capacității înalte de muncă

•Etapa de scădere a capacității de muncă

eliminarea factorilor profesionali etiologici

▪ repartizarea muncilor mai grele dimineața

▪ repartizarea eforturilor fizice și intelectuale în funcție de ritmul săptămânal

▪ recuperarea organismului prin odihnă activă și pasivă.

▪ iluminarea corespunzătoare a locurilor de muncă (intelectuale sau fizice), protecția ochilor împotriva surselor puternice de lumină

▪ evitarea zgomotelor, protecția împotriva lor cu ajutorul unor produse antifonice

▪ adaptarea treptată la noile locuri de muncă

▪ evitarea (pe cat posibil) graba, agresivitatea, iritarea, furia, etc.

▪ ritm de muncă - odihnă adecvat, cu includerea pauzelor juste atât în ceea ce priveşte durata cât şi plasarea lor în cadrul timpului activ de muncă

▪ alimentația rațională

Creşterea debitului cardiac;

Creşterea frecvenţei cardiace;

Scăderea volumului sistolic;

Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea volumului sistolic;

Creşterea presiunii pulsatile.

Micşorarea capacităţii de muncă;

Senzaţie de epuizare;

Cefalee;

Insomnie

Ireversibilitate după odihnă

scăderea capacităţii de muncă;

Diminuarea atenţiei

Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;

Ireversibilitate

excitabilitate psihică crescută.

Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;

Dau sindrom narcotic;

Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;

Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii;

Influenţează selectiv.