Toate cele enumerate mai jos sunt dermatofițiile cu excepția:
pitiriazisul versicolor
tricofitia
favusul
microsporia
epidermofiţia
Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru pilomicoză de tip „Kerion Celsi":
focare infiltrativ-purulente, rotund-ovalare, cu eliminarea firelor de păr din fie care folicul pilos implicat
leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite de scuame galbene în formă de farfurie având un miros neplăcut, comparat cu cel al urinei de şoareci
plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă, fenomene inflamatorii variabile, părul rupt la 6-8 mm de la emergenţă
plăci alopecice multiple,cu formă neregulată, pe alocuri confluate, de dimensiuni diverse, acoperite de scuame furfuracee, părul rupt la 2-3 mm de la emergenţă
focare multiple, mici, contur discret, dispuse frecvent în arii periferice a scalpului, perii rupți parţial şi neuniform la 4-6 mm de la emergenţă
Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru microsporia antropofilă:
Pitiriazisul versicolor se caracterizează clinic prin:
macule neinflamatorii, cu descuamare furfuracee, de culoare pal-roză, galben-verzui la brună sau albă și dimensiuni variate, până la placarde mari, policiclice
plăci discrete eritematoase, acoperite de scuame fine, devinind cu timpul acromice, întâlnite la copii atopici
pete acromice, rotunde sau ovale, egale în dimensiuni, neconfluate, înconjurate de halou hipercromic
plăci eritemato-scuamoasepe trunchi, ovale sau rotunde, cu marginea reliefată, activă, cu tendință la extensie, având un halou inflamator periferic
macule de dimensiuni și forme diverse, bine delimitate, neregulate, alb-sidefii
Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru microsporia zooantropofilă:
Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru tricofiția superficială:
plăci alopecice multiple, cu formă neregulată, pe alocuri confluate, de dimensiuni diverse, acoperite de scuame furfuracee, părul rupt la 2-3 mm de la emergenţă
Indicați mediul comun pentru identificarea fungilor:
Sabouraud
celular McCoy
Lowenstein-Jensen
Diamond
Thayer-Martin
Indicați doza media de grizeofulvină eficientă în pilomicoze (mg/kg/zi):
20-22
10-14
26-40
41-60
61-100
Indicați tipul fluorescenței la examenul cu lampa Wood în microsporie:
verzuie
rosu-coral
galben-verzuie
lipsește
albastră
Indicați vectorii de infectare în Tinea pedis et manum:
oamenii
pisicile
câinii
bovinele
insectele
Indicați tipul fluorescenței la examenul cu lampa Wood în pitiriazisul versicolor:
verde
Indicați tipul fluorescenței la examenul cu lampa Wood în tricofiţie:
Cea mai frecventă specia de candida în patologia dermatologică este:
Candida albicans
Candida krusei
Candida stelatoidea
Candida tropicalis
Candida glabrata
Indicați forma tipică a onicomicozei candidozice:
proximală
albă superficială
subunghială
distală
centrală
Indicați manifestările clinice caracteristice pentru cheilita angulară candidozică:
plăci eritematoase, macerate, fisurate, cu depuneri albicioase
plăci eritemato-veziculoase policiclice
plăci eritemato-erozive acoperite de cruste melicerice
papule erozive, ferme la palpare și îndolore
plăci erozive, sângerânde, dureroase, acoperite de cruste hemoragice
Indicați agentul patogen ce provoacă pitiriazisul versicolor:
Malassezia furfur
Microsporum ferrugineum
Trichophyton violaceum
Corynebacterium acne
Indicați semnele clinice caracteristice pentru comisurita candidozică:
plăci macerate, acoperite cu un depozit albicios, care se înlătură ușor lăsând o suprafața erozivă roșie, netedă
Indicați semnele clinice caracteristice pentru glosita candidozică:
depozite de culoare gălbuie sau cenușie care se înlătură ușor ulterior formând membrane masive aderente
plăci depapilate, bine delimitate limba luând aspect de "plăci în livadă cosită"
plâci papuloase cu depozitul alb-cenușiu care nu se decolează la raclare
plăci ulceroase marcate de o bordură roșie vie, acoperite cu depozite fibrinoase, gâlbui, dureroase, după epitelizare nu rămân semne
ingroșarea focală a papilelor linguale filiforme, prezența de depozite albe, gălbui, cenușii sau de culoare întunecată pe zona papilelor filiforme hipertrofiate
Indicați semnele clinice caracteristice pentru Tinea facies:
plăci eritemato-scuamoase, ovale sau rotunde, bine delimitate, cu marginele reliefate, active, cu tendință de extensie
plăci descuamative și lichenificate, cu accentuarea cadrilajului cutanat, modificări pigmentare asociate de prurit intens
plăci maculoase, deseori confluate formând placarde festonate cu descuamări furfuracee, semnul Baltzer este pozitiv
plăci maculo-papuloase acoperite de scuame lamelare, ușor detașabile, semnul Auspitz este pozitiv
plăci eritemato-papuloase, deprimate central și marcate periferic, aspect „în cocardă”
Concentraţia de benzil benzoat în tratamentul scabiei la adulți este:
20%
60%
6%
10-33%
1%
Indicați originea agentului patogen al pediculozei:
insecte
arahnide
bacterii
viruşi
fungi
Alegeți tipul de hipersensibilizare (Gell şi Coombs) în eczema alergică de contact:
I
II
III
IV
toate cele menţionate
Din punct de vedere histologic pentru eczema acută este caracteristic:
spongioză
acantoză
parakeratoză
hiperkeratoză
acantoliză
Dermografismul caracteristic în urticarie este:
rosu
alb
mixt
lipseste
nici unul din cele menţionate
Indicați cauza principală a recurențelor eritemului polimorf minor:
herpesul simplex
streptocociile
stafilocociile
micozele
medicamentele
Sindromul ce reprezintă eritemul polimorf major este:
Parry-Romberg
Stevens-Johnson
Senear-Usher
Reiter
Raynaud
Specificați cea mai frecventă forma clinică de toxidermie (dermită indusă de substante luate pe cale internă) cauzată de sulfanilamide:
eritem fix
acnee
urticarie
eritrodermie
eczemă
Specificați leziunea elementară esențială în epidermonecroliză toxică (sindromul Lyell):
bulă
papulă
urtică
pustulă
veziculă
Originea nozologică a epidermolizei buloase:
ereditară
dismetabolică
neuroendocrină
infecţioasă
neoplazică
Indicați sediul cutanat al clivajului (de formarea bulelor) în epidermoliza buloasă simplă:
epiderm
membrana bazală
dermul papilar
dermul reticular
hipoderm
Specificați sediul cutanat al clivajului (de formarea bulelor) în epidermoliza buloasă distrofică:
Indicați durata medie a perioadei de incubaţie în sifilis:
3-4 săptămâni
1-2 săptămâni
5-7 săptămâni
8-9 săptămâni
3-4 luni
Indicați tipul imunitatății în sifilis:
dobândită infecţioasă (nesterilă)
congenitală
dobândită stabilă (sterilă)
nu se manifestă
Indicați termenul apariției adenopatiei regionale în sifilis primar:
la 7-8 zile de la instalarea sifilomului primar
la 2-3 zile de la instalarea sifilomului primar
la 2-3 săptămâni de la instalarea sifilomului primar
precede şancrul dur
concomitent cu apariția şancrului dur
Ce reprezintă rozeola sifilitică din punct de vedere clinic:
leziuni papuloase proeminente, pruriginoase, localizate pe trunchi, palme şi plante
macule vasculare, 5-15 mm în diametru, roz-pale, subiectiv asimptomatice, fără descuamație, dispar la vitropresiune
macule hemoragice cu aspect de purpură palpabilă
leziuni pustuloase localizate pe părţile laterale ale trunchiului, având un infiltrat subiacent
vezicule transparente pe fundalul eritematos, localizate în proiecţia nervilor intercostali