1 Aspectul LCR în contuzia cerebrală gravă este:
LCR clar, microscopic cu hematii
LCR intens sanguinolent
LCR rozat
LCR normal
LCR purulent
2 Traumatismele cranio-cerebrale moderate:
corespund unui scor GCS de 9-12 la internare sau în primele 6 ore după aceasta
cuprind bolnavii care „vorbesc si mor”
starea generală se deteriorează lent
includ hematoame intracraniene subacute și cronice
frecvenţa este crescută
3 Hygroma subdural subarahnoidian este:
dacă este delimitată de o nouă membrană, conţine un lichid clar
dacă este fară membrană, conţine un lichid clar
pe CT apare ca o zonă hiperdensă avasculară, intracerebrală
evoluţia este întotdeauna gravă
poate dezvolta sindrom de HIC
4 Leziunile osoase:
pot realiza o comunicare între spaţiile lichidiene şi exterior
interesarea structurilor meningeale, în dreptul fracturilor bazei craniului determină apariţia de fistule de LCR
la copil fracturile de masiv facial au potenţial septic mai agresiv ca la adult
fracturile craniului neural sunt rare şi lipsite de gravitate
fracturile craniene se grupează in fracturi ale bazei şi ale calotei
5 Indicaţiile operatorii ale fracturilor craniene sunt:
fracturi multieschiloase înfundate în endocraniu
în prezenţa unui hematom intervenţia chirurgicală trebuie amânată
fracturi craniene însoţite de fistule
fracturi progresive întîlnite la copii (0-3 ani)
fractura depresivă simplă la adult
6 Scara Glasgow se bazează pe testarea următoarelor elemente:
activitate cardiovasculară
deschiderea ochilor
funcţie respiratorie
răspunsuri verbale
activitate motorie
7 Hematoamele intraventriculare:
sunt reprezentate de hemoragii intraventriculare şi hematoame in cavitatea ventriculara
apar tardiv posttraumatic
inundaţia ventriculară determină stare de comă profundă
hemoragia intraventriculară acută se însoţeste de LCR normal
tulburările vegetative sunt mult diminuate în comparaţie cu cele din cazul hematoamelor intraparenchimatoase
8 Efectele traumatice imediate primare asupra structurilor endocraniene sunt următoarele, cu exceptia:
comoţia
contuzia
meningita seroasă
dilacerarea
fistulele de LCR
9 Comoţia cerebrala:
se manifestă clinic printr-o scurtă abolire a stării de conştienţă
are subsrtat lezional anatomic cerebral
se produce datorită depolarizării bruşte a membranei neuronilor din formaţia reticulată a trunchiului cerebral
efectul este de durată lungă, parţial reversibil
dupa comoţie pacientul işi revine complet
10 Traumatismele cranio-cerebrale pot fi produse prin următoarele mecanisme directe:
impact direct asupra scalpului si oaselor craniene
capului i se imprimă o mişcare de acceleraţie prin lovirea sa cu un corp în mişcare
excursia craniului este oprita brusc prin lovirea capului de un corp rezistent
penetrarea endocraniană a unor corpi străini
aplicarea simultană a două planuri dure asupra craniului
11 Investigaţiile paraclinice specifice pentru contuzia cerebrală sunt:
EEG
ECO
examenul LCR
CT
angiografia cerebral
12 Despre tratamentul contuziilor cerebrale se poate afirma:
în contuzia cerebrală medie tratamentul este chirurgical
în contuzia cerebrală minoră tratamentul este antiedematos, antiemetic, antitermic, sedativ
aplicarea de antibiotice este justificată în cazul plăgilor scalpului
contuzia cerebrală propriu-zisă necesită obligatoriu antibioticoterapie
tratamentul chirurgical este rezervat numai efectelor traumatice secundare
13 Hematoamele traumatice intracerebrale:
se dezvoltă în substanţa cerebrală intr-un focar de contuzie
nu constitutie o urgenţă chirurgicală
incidenţa este de 15-18%
volumul este de 30 ml
cea mai frecventă localizare este cea occipitală
14 Următoarele afirmaţii despre punctajul la scara Glasgow sunt false:
punctaj 4-5 reprezintă coma de grad II
punctaj 4-5 reprezintă coma de grad III
punctaj 5-7 reprezintă coma de grad II
punctaj 9-12 corespunde unor tulburari de conştienţa
punctaj 8 reprezintă coma de grad III
15 Următoarele afirmaţii despre contuzia cerebrală sunt false:
are un efect traumatic imediat cu implicaţie directă, primară asupra encefalului
este elementul major din patologia cranio-cerebrala traumatică
efectul lezional este indus de perturbări vasculare directe sau reflexe vasomotorii la distanţă
în contuzia cerebrală minoră pacientul prezintă o alterare a stării de conştienţă de 1-2 ore
în contuzia cerebrală gravă pacientul nu-şi pierde starea de conştienţă
16 Hematoamele intracraniene traumatice:
au efect compresiv asupra parenchimului
hematoamele extradurale se dezvolta între dura mater si arahnoidă
hematoamele extradurale apar mai ales la pacienţii de sex masculin
hematoamele subdurale nu au efect compresiv asupra encefalului
hematoamele subdurale sunt de obicei unilaterale, mai frecvent pe partea stângă
17 Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre traumatismele cranio-cerebrale severe:
include pacienţii cu GCS peste 8
pacienţii sunt in stare de comă
pacienţii cu scor GCS 8 sunt in comă de gradul I
pacienţii cu scor GCS 7-6 sunt in comă de gradul II
pacienţii cu scor GCS 3 sunt in comă de gradul II
18 Hematoamele subdurale cronice:
afectează preponderant copiii
incidenţa este de aproximativ 2-3%
etiologia este exclusiv traumatică
volumul este 300-500 ml
este dispus într-o capsulă cu membrană parietală şi viscerală
19 După aspectul radiologic fracturile craniene se împart în:
cominutive
închise
impresive
liniare
depresive
20 Hematoamele extradurale:
se dezvoltă între arahnoidă şi dura mater
se dezvoltă între endocraniu şi dura mater
sunt circumscrise
sunt difuze
la CT forma lentilei biconvexe
21 Prognosticul hematoamelor extradurale depinde de:
precocitatea diagnosticului şi intervenţiei chirurgicale
sursa sîngerării
obiectul cauzator
leziuni cerebrale asociate
nici una din variante
22 Prin TCC deschis se subînţelege:
orice TCC
contuzie a ţesuturilor moi epicraniene
fractură liniară parietală
plagă prin scalpare
plagă cu lezarea aponeurozei epicraniene
23 Prin TCC penetrant se subînţelege:
plagă cu lizarea aponeurozei epicraniene
fractura oaselor craniene cu lezarea durei mater
licvoree nasală
24 Comoţia cerebrală face parte din:
TCC uşoare
TCC de gravitate medie
TCC grave
TCC asociate de fracturi al ebolţii craniene
TCC asociate de fracturi ale batei craniului
25 În caz de contuzie cerebrală de gravitate medie pot fi constatate:
pierdere de conştienţă cu o durată de peste 1 oră
pierdere de conştienţă cu o durată de peste 3 ore
prezenţa hemoragiei subarahnoidiene
prezenţa fracturilor craniene
predomină semne generale
26 Contuzia cerebrală gravă se manifestă prin:
pierdere de conştienţă cu o durată de pînă la 1 oră
pierdere de conştienţă cu o durată de cîteva zile
semne primare de afectare a trunchiului cerebral
semne de focar
toate corecte
27 Compresia cerebrală se manifestă prin:
pierdere de conştienţă din momentul traumei
pierdere de conştienţă după o perioadă lucidă
semne de afectare primară a trunchiului cerebral
progresarea semnelor de afectare a trunchiului cerebral
nici un răspuns corect
28 Plaga scalpată se caracterizează prin:
lambou cutaneo-aponeurotic
margini drepte
margini neregulate
orificiu punctiform de intrare
cîteva orificii de intrare
29 Plaga împuşcată se caracterizează prin:
margini rotund-ovoide, regulate
magini neregulate, necrotic modificate
combustie a marginilor
30 În caz de comoţie cerebrală durata pierderii de conştienţă constitue:
pînă la 1/2 de oră
pînă la 6 ore
pînă la 12 ore
pînă la 24 ore