Principalele caracteristici ale medianei (Me) sunt:
suma diferențelor dintre Ma şi valorile
seriei este „0”
reprezentativă pentru seria de date, dacä valorile se grupează in jurului ei
nu este influențată de valorile extreme
depinde de toate valorile seriei statistice valorile extreme conduc la deteriorarea reprezentativității
Teoria probabilitatilor reprezinta
o teorie matematică ce se ocupă cu studiul fenomenelor întâmplătoare
o mäsură de posibilitate a apariției unor fenomene întàmplătoare in condițiile concrete date
o mäsură a absenței fenomenului in condiții concrete date
mărimea formală de măsurare a certitudinii unui eveniment
o măsură a prezenței fenomenului in condiții concrete date
Selectati definitia probabilitatii evenimentului
raportul dintre numărul „m” de rezultate favorabile producerii evenimentului şi numărul total de "n" rezultate ale experimentului.
raportul dintre numărul de „n” rezultate ale experimentului şi numărul total „m” de rezultate favorabile producerii evenimentului
o märime formală de mäsurare a absenței evenimentului in totalitatea statistică suma rezultatelor favorabile producerii evenimentului „m” şi numărul total de „n” rezultate ale experimentului
Selectati formula de calcul a probabilitatii evnimentului ;p;
P=m/n
P n m
P — 1 —
P —— —
P —— 1 —
. Selectați formula de calcul a controbabilității evenimentului ;q;
q=1+
q=n-m/n
q=1--m/n
q----n
q=1-P
Selectați suma dintre probabilitatea prezenţei evenimentului şi contraprobabilitatea lui ce este egală cu
1
0
3
2
4
Selectați definiția evenimentului sigur în teoria probabilităţilor
evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment și poate fi repetat în condiții identic
evenimentul care nu se realizează niciodată in cadrul unui experiment.
evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment
evenimentul care se produce în mod obligatoriu într-un experiment
Selectați definiția evenimentului imposibil în teoria probabilităților:
evenimentul care nu se realizează niciodată în cadrul unui experiment
evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment și poate fi repetat în condiții identice
evenimentul care se poate produce în cadrul unui experiment, dar nu poate fi repetat în condiții identice
Selectați definiția evenimentului aleator în teoria probabilităților
evenimentul care se produce obligatoriu în cadrul unui experiment și poate fi repetat în condiții identice
evenimentul care nu se realizează niciodată în cadrul unui experiment.
Selectați formulele de calcul a probabilității evenimentului „p”
P= 1 -(n-m)/n
P = 1-m/n
P = (n-m)/n
P = 1-q
. Selectați definiția noțiunii de experiment în teoria probabilităților
este rezultatul unui eveniment aleator
este rezultatul unui eveniment sigur.
reprezintă realizarea unui ansamblu de condiții conform mai multor criterii de cercetare
reprezintă totalitatea evenimentelor care pot avea loc în experiment
reprezintă realizarea unui ansamblu de condiții conform unui criteriu de cercetare
Selectați tipul de eveniment al apariției cancerului de prostată la un subiect de gen feminin:
aleator
sigur
imposibil
posibil
Selectați valoarea probabilității ca un subiect ales aleator să aibă grupa 0 sau A este dintr-o populație în care structura grupelor sanguine este: 25% - grupa 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB
0.25
0.70
0.45
0.75
0.30
Selectați valoarea probabilității ca un subiect ales aleator să aibă grupa A sau AB dintro populație în care structura grupelor sanguine este: 25% - grupa 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB:
Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din populație să aibă grupa 0 sau AB este
0.55
Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din populație să nu aiba grupa o este
Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din populație să nu aibă grupa AB este
Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din populație să nu aibă grupa A sau AB este
Frecvențele grupelor sanguine pe populația unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa 0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. Probabilitatea ca un subiect ales aleator din populație să nu aibă grupa 0 sau A este:
00.45
Selectați aplicațiile pentru determinarea totalităților selective conform legii cifrelor mari:
la majorarea volumului colectivității selective rezultatele obținute le reproduc pe cele din colectivitatea generală
în cazul unui număr suficient de mare de cazuri de observații se evidențiază legitatea de manifestare a fenomenului
la micșorarea volumului colectivității selective rezultatele obținute le reproduc pe cele din colectivitatea generală
în cazul unui număr suficient de mare de cazuri de observații nu se evidențiază legitatea de manifestare a fenomenului
la majorarea volumului colectivității selective rezultatele obținute nu le reproduc pe cele din colectivitatea generala
CS!!! Selectați definiția erorii reprezentative (m):
diferența dintre ponderea fenomenului în colectivitatea selectivă (p1) și cea din colectivitatea generală (p)
raportul dintre ponderea fenomenului în colectivitatea selectivă (p1) și cea din colectivitatea generală (p
produsul dintre dintre ponderea fenomenului in colectivitatea selectivă (p1) și cea din colectivitatea generală (p)
suma dintre ponderea fenomenului în colectivitatea selectivă (p1) și cea din colectivitatea generală (p)
Cu probabilitatea de 95,45% diferența ponderilor (P1-P) va fi egală cu
3m
2m
1m
4m
5m
. Cu probabilitatea de 99,73% diferența ponderilor (P1-P) va fi egală cu
Cu probabilitatea de 68,26% diferența ponderilor (P1-P) va fi egală cu
Selectați avantajele eșantionului
este mai operativ și mai ieftin comparativ cu observarea totală
erorile de înregistrare sunt mai puțin numeroase și mai ușor de inlăturat în faza de verificare a datelor
observarea prin sondaj permite caracterizarea mai aprofundată a fenomenelor studiate
cercetarea prin sondaj este unica posibilă atunci, când prin cercetarea totală ar putea fi alterată populația statistică
erorile sistematice sunt mai puține și sunt usor de înlăturat în faza de verificare a datelor
Selectați afirmațiile adevărate:
în cercetarea prin sondaj erorile de înregistrare sunt numeroase și greu de înlăturat în faza de verificare a datelor
in cazul eșantionării erorile sistematice sunt mai puține și sunt ușor de înlăturat în faza de verificare a datelor
erorile de înregistrare în cazul eșantionării sunt mai puțin numeroase și mai ușor de înlăturat în faza de verificare a datelor
observarea prin sondaj nu permite caracterizarea mai aprofundată a fenomenelor studiate
eșantionarea necesită mult timp și este mai costisitoare comparativ cu observarea totala
Selectați etapele planului cercetării prin sondaj:
delimitarea în timp și spațiu a colectivității selective
verificarea gradului de omogenitate al colectivității selective
determinarea mărimii eșantionului
alegerea tipului și procedeului de selecție
stabilirea periodicității efectuării sondajului
Selectați elementele planului cercetării prin sondaj trebuie
delimitarea în timp și spațiu a colectivității generale
stabilirea planului observării
stabilirea planului de prelucrare a datelor de selecție din punct de vedere metodologic și organizatoric
analiza, interpretarea, extinderea și prezentarea datelor
Selectați condițiile pentru asigurarea reprezentativității eșantionului:
unitățile ce formează eșantionul vor fi extrase în mod subiectiv, după preferința cercetătorului
eșantionul stabilit să fie mic ca să permită redarea trăsăturilor esențiale ale colectivității totale
colectivitatea generală, din care va fi extras eșantionul, trebuie să fie cât mai omogenă
includerea fiecărei unități în eșantion trebuie să se facă în dependență de alte unități
dacă colectivitatea generală este împărt,ită în grupe (straturi), eșantionul trebuie să reproducă structura colectivității generale
Selectați condițiile pentru asigurarea reprezentativității eșantionului sunt
colectivitatea generală, din care va fi extras eșantionul, trebuie să fie eterogena
eșantionul stabilit să fie suficient de mic ca să permită redarea trăsăturilor esențiale ale colectivității totale
includerea fiecărei unități în eșantion trebuie să se facă independent de alte unități
dacă colectivitatea generală este împărt,ită în grupe (straturi), eșantionul trebuie să reproducă structura colectivității generale.
Selectați afirmațiile adevărate cu referire la condițiile reprezentativității eșantionului
includerea fiecărei unități în eșantion trebuie să se facă in dependență de alte unitati
dacă colectivitatea generală este împărtită în grupe (straturi), eșantionul nu trebuie să reproducă structura colectivității generale.
unitatile ce formeaza esantionul vor fi extrase in mod subiectiv, dupa preferinta cercetatorului
Selectați numărul de etape ale sondajului:
doua etape
b
c
d
e
Selectați elementele primei etape ale sondajului
obținerea indicatorilor derivați
prelucrarea datelor statistice de la unitățile incluse în eșantion
culegerea datelor statistice de la unitățile incluse în eșantion
extinderea indicatorilor obținuți din eșantion asupra întregii colectivității
caracterizarea colectivității din punct de vedere statistic în baza indicatorilor derivați
Selectati elementele etapei a doua a sondajului
În ce privește curba Gauss este adevărat că:+
în intervalul se află aproximativ 68% din indivizii populației
în intervalul se află aproximativ 95% din indivizii populației
în intervalul se află aproximativ 99% din indivizii populației
în intervalul se află aproximativ 90% din indivizii populației
în intervalul se află aproximativ 68% din indivizii populației ??
Selectați afirmația corectă privind eșantionul selectat primii 100 de studenți ai USMF din lista alfabetică pentru a estima greutatea medie a studenților USMF
eșantionul este reprezentativ, deoarece ordinea alfabetică este aleatorie din punctul de vedere al greutății
eșantionul este prea mic
eșantionul este prea mare
eșantionul este nereprezentativ, deoarece extragerea nu s-a facut aleator
Selectați condițiile ce sunt binevenite sau necesare pentru ca un eșantion să fie reprezentativ:
să fie alcătuit din subiecți aleși în mod preferențial din populație
sa fie cat mai mic
să fie cât mai voluminous
să fie reprezentativ
să fie alcătuit din subiecți aleși aleator din populație
Media calculată pe un eșantion de 100 de subiecți este totdeauna mai apropiată de media reală decât cea calculată pe un eșantion de 60 de subiecți, deoarece
eșantion mai mare, înseamnă totdeauna o precizie mai bună
eșantion mai mic, înseamnă totdeauna o precizie mai bună
media pe eșantionul de 100, este mai probabil să fie mai apropiată
eșantion mai mare, înseamnă totdeauna o precizie mai slabă
media pe eșantionul de 60, este mai probabil să fie mai apropiată de media reală
Selectați afirmația adevărată privind diferenţa între Intervalul de încredere cu probabilitatea de 99% faţă de cel de 95%:
intervalul de 99% este mai larg decât cel de 95%
intervalul de 95% este mai larg decât cel de 99%
intervalul de 99% și cel de 95% sunt la fel de largi
nu există diferență între cele două intervale de încreder
nu putem să știm dinainte care din cele două intervale este mai larg
Selectati avantajele esantionarii
grad de operativitate mai inalt
efort redus
cost mai mic
probabilitatea este întotdeauna mai mare ca
datele pot fi extrapolate la populația ținta
Selectati dezavantajele esantionarii
cost mare
datele nu pot fi extrapolate la populatia tinta
efort ridicat
apar diverse erori
probabilitatea este intotdeauna mai mica ca 1
Selectați erorile de înregistrare după modul de producere
greșeli
sistematice
întâmplătoare
erori ale anchetatorului
erori ale obiectului observat
Selectați tipul erorilor de înregistrare după surs
erori ale mijloacelor de înregistrare
erori datorate metodelor utilizate
erori datorate condițiilor externe
erori sistemice
Seectati erorile reprezentative
Selectați cauzele producerii erorilor sistematic
atunci cànd fiecare unitate a colectivității generale are şanse egale de a pătrunde în eşantion
atunci când fiecare unitate a colectivității generale nu are şanse egale de a pätrunde în eşantion
atunci când fiecare unitate a colectivității generale are şanse diferite de zero de a pătrunde in eşantion
respectarea principiilor teoriei selecției
nerespectarea principiilor teoriei selecției
Erorile sistematice sunt determinate de:
alegerea preferențială, din comoditate sau interes a unitäților din eşantion
alegerea calculată a unităților
alegerea la nimereală a unităților
alegerea voitä a aşa - ziselor unități “reprezentative”
alegerea obiectivă, conform principiilor teoriei selecției a unitäților din eșantion
Selectați afirmațiile corecte
erorile întâmplătoare se pot înlătura
erorile întàmplătoare nu se pot înlătura
erorile întâmplătoare se pot calcula
erorile întâmplätoare se pot anticipa şi limita
erorile întâmplătoare nu se pot calcula, anticipa şi limita
In cazul selectiei randomizate simple
se aplică metoda itinerariilor (traseelor)
se aplică metoda voluntariatului
se aplică tehnica loteriei sau tragerii la sorți
se utilizează tabelul cu numere întâmplätoare
elementele sunt selectate aplicând un pas fix de la punctul de plecare random
În cazul selecției dirijate, eșantionare pe cote vizeaz
metoda voluntariatului;
metoda eșantionării la față locului
metoda itinerariilor(traseelor)
metoda tabelului cu numere întàmplätoare
tehnica loteriei sau tragerii la sorți
Selectați răspunsul sau răspunsurile: Evenimentele A și B sunt contrare. Atunci întotdeauna:
Prob (A) = Prob(B)
A si B sunt mutual exclusive
Prob (A si B) = 0
Prob(A si B) = Prob (A) Prob(B
Prob(A)+Prob(B)=1