A. tubul contort distal;

B. tubul contort proximal;

C. ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;

D. tubul collector;

E. ansa Henle, porţiunea groasă descendentă

A. prezintă creșterea volumului lichidului interstițial;

B. poate rezulta din hipoproteinemie;

C. poate rezulta din blocajul vaselor limfatice;

D. poate rezulta din micșorarea coeficientului de filtrare la nivelul capilarelor;

E. poate rezulta din creșterea presiunii coloid-osmotice a sângelui

A. prezintă creșterea volumului lichidului interstițial;

B. poate rezulta din hipoproteinemie;

C. poate rezulta din blocajul vaselor limfatice;

D. poate rezulta din micșorarea coeficientului de filtrare la nivelul capilarelor;

E. poate rezulta din creșterea presiunii coloid-osmotice a sângelui;

A. Rata filtrării glomerulare este controlata prin feed-back glomerulo-tubular.

B. La o persoană sănătoasă, glucoza filtrată se reabsoarbe în totalitate în tubul proximal.

C. Bicarbonatul filtrat este reabsorbit prin transport cuplat cu glucoza.

D. Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima jumătate a tubului
contort proximal.

E. Tubii proximali asigura reabsorbția din urina primara a aminoacizilor.

A. este influențată de elementele figurate;

B. depinde de numărul de particule solvite;

C. depinde de volumul de apă plasmatică;

D. diferă de presiunea osmotică a sângelui;

E. este 80% din valoarea ei revine NaCl;

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbției;

B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției ;

C. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbției;

D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizează reabsorbției;

E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mmHg) se opune reabsorbției;

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția;

B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția;

C. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbției;

D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției;

E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) favorizează reabsorbției;

A. pH plasmatic foarte ridicat;

B. pH plasmatic foarte scăzut;

C. pCO2 mărit;

D. pH plasmatic apropiat de normal;

E. conținut scăzut de bicarbonat plasmatic;

A. pH plasmatic foarte ridicat;

B. pH plasmatic foarte scăzut;

C. pCO2 mărit;

D. pH plasmatic apropiat de normal;

E. conținut scăzut de bicarbonat plasmatic;

A. pH plasmatic foarte ridicat;

B. pH plasmatic foarte scăzut;

C. pCO2 mărit;

D. pH plasmatic apropiat de normal;

E. conținut scăzut de bicarbonat plasmatic;

A. pH plasmatic ridicat;

B. pH plasmatic scăzut;

C. pH plasmatic apropiat de normal;

D. pH plasmatic normal;

E. conținut crescut de bicarbonat plasmatic;

A. pH plasmatic ridicat;

B. pCO2 scazut;

C. pH plasmatic apropiat de normal;

D. pH plasmatic normal;

E. conținut crescut de bicarbonat plasmatic;

A. pH plasmatic ridicat;

B. pCO2 scazut;

C. pH plasmatic apropiat de normal;

D. pH plasmatic normal;

E. conținut crescut de bicarbonat plasmatic;

A. acționează asupra unor receptori membranari și are ca mesager secund AMPc;

B. intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na+;

C. acționează asupra unor receptori intracelulari;

D. produce efecte la nivelul tubului contort distal influențând permeabilitatea pentru Na+ ;

E. produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influențând permeabilitatea pentru Na+;

A. este repartizata în 3 subcompartimente;

B. reprezinta 20% din greutatea corpului;

C. conține preponderent ionul de Na+ ;

D. conține preponderent ioni proteici;

E. conține drept cation major ionul de K+ ;

A. reprezinta 20% sau 1/3 din greutatea corpului;

B. se găsește sub doua forme – liberă și legată;

C. conține preponderent cationi de K+ și Mg 2+;

D. conține preponderent anioni de Cl-și de HCO3-;

E. are un volum de 28 l pentru un adult de 70 kg;

A. limite de reglare între 50-250 mm Hg;

B. menține filtrarea glomerulară constant;

C. asigură decuplarea funcțiilor renale de fluctuațiile presiunii sistemice;

D. poate fi menţinută pe rinichiul denervat;

E. nu include mecanismul miogen;

A. Noradrenalina;

B. Acetilcolina;

C. angiotensina II;

D. eritropoetina;

E. kininele;

A. sistemul de multiplicare în contracurent din ansa Henle;

B. autoreglarea circulației renale;

C. compoziția urinii primare;

D. schimburile în contracurent din vasele drepte (vasa recta);

E. hormonul ADH;

A. la indivizii sănătoși are valoarea 0;

B. nu este influențat de nivelul glicemiei;

C. este influențat de nivelul glicemiei;

D. reprezintă 60% din clereance-ul inulinei;

E. la bolnavii cu diabet zaharat poate avea valoare pozitivă;

A. Glucoza;

B. ionul de H+;

C. aminoacizii;

D. apa;

E. bicarbonat;

A. glucoza şi aminoacizii în tubul contort proximal;

B. glucoza și aminoacizii în tubul contort distal;

C. fosfatul și lactatul în tubul contort distal;

D. clorul în tubul contort proximal;

E. clorul în segmentul descendent al ansei Henle;

A. diabetului zaharat;

B. secreţiei crescute de ADH;

C. sistării secreției de ADH;

D. diabetului insipid;

E. ingerării unor cantități mari de lichide hipotone;

A. diabetul zaharat;

B. diabetul insipid;

C. după administrarea de medicamente diuretice;

D. după ingestia de alcool;

E. când în urina tubulară sunt substanțe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree,
glucoza

A. filtrarea glomerulară;

B. reabsorbția tubulară de Na+;

C. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului collector;

D. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort proximal;

E. permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal;

A. diureticele tiazidice şi de ansă;

B. micșorarea fluxului lichidian la nivelul tubului distal;

C. acidoza acuta;

D. dietă bogată în K+;

E. secreţia crescută de aldosteron;

A. inervația parasimpatica a arteriolei eferente;

B. presiunea coloid-osmotică a plasmei;

C. concentrația crescută a glucozei sanguine;

D. concentrația CI‾ și Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei densa;

E. clearance-ul inulinei;

A. permeabilitatea membranei filtrante glomerulare;

B. schimburile în contracurent din vasele recta;

C. suprafaţa de filtrare;

D. presiunea efectivă de filtrare;

E. transportul maxim tubular;

A. Endoteline;

B. Catecolamine;

C. Kinine;

D. Urokinază;

E. Prostaglandine;

A. permeabilității apei în porțiunea distala a tubul distal și collector;

B. permeabilităţii apei în portiunea initiala al tubul distal şi collector;

C. reabsorbției izoosmotice a apei în tubul proximal în proporție de 1/3;

D. reciclării ureei;

E. reabsorbției de apă în porțiunea terminală a nefronului prin acțiune pe receptorii purinergici;

A. Na+;

B. Ca2+ Mg2+ şi HC03‾;

C. Aminoacizii;

D. K+;

E. Proteine;

A. inhibă secreția de vasopresină;

B. stimulează secreția de aldosteron;

C. determină scăderea ratei filtrării glomerulare;

D. determină creșterea diurezei;

E. stimulează secreția vasopresinei;

A. volum mai mare;

B. osmolaritate mai mică;

C. majoritatea anionilor sunt anorganici;

D. concentrație molară a sodiului mai mare decît a potasiului;

E. pH mai mic;

A. tubul contort proximal;

B. porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului;

C. porțiunea groasă a ansei Henle;

D. tubul contort distal;

E. tubul colector medular;

A. tubul contort proximal;

B. porţiunea subţire a ansei Henle la nivelul vârfului;

C. porţiunea groasă a ansei Henle;

D. tubul contort distal;

E. tubul collector;

A. cantitatea filtrată;

B. capacitatea de transport a celulelor;

C. concentratia apei in urina primara;

D. metabolizarea rapidă a glucozei;

E. insulin;

A. maximă în tubul contort proximal;

B. minimă în ansa Henle şi maximă în tubul collector;

C. maximă în ansa Henle;

D. minimă în tubul contort distal și tubul collector;

E. maximă în tubul contort distal și în tubul collector;

A. este nelimitată;

B. este limitată de o capacitate maximă de transport tubular;

C. se realizează în cotransport cu Na+;

D. necesită prezența insulinei;

E. are loc pe cale paracelulară;

A. eliminarea de proteine;

B. autoreglarea circulaţiei renale;

C. eliminarea de substanţe inutile şi toxice;

D. menținerea echilibrului acido-bazic;

E. menţinerea echilibrului osmotic;

A. participă la metabolizarea unor hormoni sterolici;

B. este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina şi 1,25 dihidroxicolecal-ciferol;

C. participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon, parathormon,
calcitonină;

D. secretă substanțe cu proprietăți de hormoni: renina, prostaglandine, kinine;

E. participă la metabolizarea catecolaminelor;

A. sinteza de mono și bicarbonate;

B. eliminarea unei urini alkaline;

C. creșterea aminogenezei;

D. inversarea raportului fosfaţilor;

E. reducerea reabsorbţiei bicarbonatului;

A. vasoconstricție pe arteriola aferentă;

B. vasoconstricţie pe arteriola eferentă;

C. creșterea presiunii în capsula Bowman;

D. cresterea usoara a presiunii arteriale;

E. vasodilatație pe arteriola aferentă;

A. Hipodiureza;

B. scăderea presiunii efective de filtrare;

C. creşterea clearance-ului PAH;

D. creșterea clereance inulină;

E. scăderea clereance inulină;

A. provine în principal din dieta glucidică și lipidică;

B. este secretată în tubul contort distal;

C. are un clearance mai mare ca al inulinei;

D. are un clearance crescut, dacă volumul de urină excretat creşte;

E. prezintă reciclaj medular;

A. aparține de subcompartimentul transcelular;

B. are valoarea de 4-5% din masa corpului;

C. are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apei extracelulare;

D. aparține subcompartimentului intravascular al apei extracelulare;

E. conține drept cation majoritar ionul de K+ și drept anioni majoritari ionii de Cl-, HCO3- ;

A. filtrarea glomerulară;

B. secreția tubulară a ionului de H+;

C. reabsorbţia aproape în totalitate a ionului bicarbonic;

D. concentraţia urinii prin contracurentul multiplicator;

E. acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat monosodic;

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția;

B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția ;

C. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbției;

D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției;

E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) favorizează reabsorbției;

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbției;

B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbției ;

C. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția;

D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția;

E. presiunea oncotică a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) se opune reabsorbției;

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) se opune reabsorbtiei;

B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) se opune reabsorbtiei ;

C. Presiunea hidrostatica capilara (10 mm Hg) favorizează reabsorbția;

D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mm Hg) favorizează reabsorbția;

E. presiunea oncotică a proteinelor din lichidul intercelular (8 mm Hg) se opune reabsorbției;

A. conțin circa 2 gr Hb/celulă;

B. nu au nucleu;

C. iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaști;

D. se formează în circulație din celule imature numite reticulocite;

E. trăiesc circa 10 zile;