277. Membrana luminală a celulelor tubulare conține un cărăuş co-transportor pentru Na+-Cl, selectați segmentul:
A. tubul contort proximal;
B. ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă;
C. tubul contort distal (portiunea initială);
D. tubul colector;
E. tubul colector cortical;
278. Menționați care din următoarele condiții determina creșterea presiunii osmotice a lichidului extracelular.
A. aport hidric deficitar;
B. aport hidric excesiv;
C. exces de Na+ în lichidul extracelular;
D. pierderi hidrice zilnice crescute;
E. concentrația scăzuta a sodiului în lichidul extracelular;
279. Menționați care din următoarele condiții NU determina creșterea presiunii osmotice a lichidului extracelular;
E. concentrația scăzuta a sodiului in lichidul extracelular;
280. Numărul leucocitelor crește în/după:
A. Viroze;
B. boli parazitare;
C. ingerare de alimente;
D. inaniție proteica;
E. iradieri masive cu raze X;
281. Numărul leucocitelor NU creşte în/după :
A. Viroze
282. Alcaloza metabolică poate fi determinată de:
A. hipoventilaţia pulmonară;
B. deshidratarea prin vărsături cu conținut gastric;
C. deshidratarea prin diaree;
D. hemoragie
E. coma diabetica;
283. Alcaloza metabolică poate fi determinată de:
D. hemoragie;
284. Hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii, cu EXCEPȚIA:
A. vasoconstricţie arterială;
B. vasoconstricţie venoasă;
C. creșterea secreției factorului natriuretic atrial (FNA);
D. creşterea eliberării de hormon antidiuretic;
E. bradicardie;
285. Hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii:
A. vasoconstricție arterială;
B. vasodilatare venoasă;
C. creșterea secreției de catecolamină;
D. creșterea eliberării de HAD;
286. Particularitățile transmiterii excitației prin sinapsele SNC:
A. transmiterea unilaterala;
B. retenția sinaptica;
C. divergența;
D. iradierea excitației;
E. convergenta;
287. Pentru a măsura potențialul de repaus al membranei:
A. folosim un voltmetru special;
B. amplasăm ambii electrozi pe partea exterioară a membranei celulare;
C. trebuie să stimulăm fibra nervoasă cu un stimul pragal;
D. amplasăm ambii electrozi pe partea interioară a membranei celulare;
E. amplasăm un electrod pe partea exterioară a membranei celulare și altul în interiorul celulei;
288. Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate NU sunt caracteristice următoarele afirmații:
A. volumul sanguin total este de 5 1;
B. pH-ul sanguin este 7,0;
C. numărul hematiilor este aproximativ de 4,5-5 x 10 la puterea a 12-a/1;
D. numărul leucocitelor este de 1 x 10 la puterea a 9-a/1;
E. sângele conține circa 10% din totalul fierului din corp;
289. Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:
C. numărul hematiilor este de 5 x I0 la puterea 12/l;
D. numărul leucocitelor este de 1 x IO la puterea 9/l;
290. Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:
A. volumul sanguin total este de 7 1;
B. pH-ul sanguin arterial este 7,4;
C. numărul hematiilor este aproximativ de 5 x 10 la puterea a 12/1;
291. Plachetele au următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA:
A. sunt produse în măduva osoasă roșie, din megacariocite;
B. sunt în număr mai mare ca hematiile;
C. pot adera la peretele vascular lezat;
D. secretă factori cu rol in hemostaza microcirculatorie;
E. sunt celule nucleate;
292. Plachetele:
C. sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite;
D. sunt în număr mai mare ca hematiile;
E. pot adera de peretele vascular lezat;
293. Plachetele:
A. sunt produse în măduva osoasă roşie, din megacariocite;
D. secretă factorilor cu rol in hemostaza primară (microcirculatorie);
294. Postactiunea (reverberația ) este:
A. proprietatea sinapsei;
B. proprietatea centrului nervos;
C. iradierea excitației;
D. circulația excitației printr-un «inel» neuronal;
E. răspunsul efectorului și după întreruperea excitației receptorilor;
295. Potențialele de acțiune axonale:
A. se propagă decremențial;
B. se transmit mai rapid în axonii cu diametrul mare;
C. se propaga saltator în axonii amielinizati;
D. sunt generate de potențialele postsinaptice excitatorii produse în dendrite, sau corpul neuronal;
E. determina creșterea permeabilității pentru ionii de Ca2+ în butonul axonic;
296. Potențialul de acțiune a unei singure fibre nervoase:
A. este produs prin creșterea permeabilității neurilemei pentru sodiu;
B. nu poate fi generat dacă canalele de sodiu sunt inactive;
C. se poate suma cu un alt potențial de acțiune;
D. se amplifica, dacă intensitatea stimulului depășește pragul;
E. se supune legii "tot sau nimic";
297. Potențialul de acțiune:
A. este un potențial gradat;
B. este produs de stimulii subpragali;
C. începe cu repolarizarea declanșată de efluxul ionilor de clor;
D. are o viteză de propagare mai lent în fibrele nervoase groase;
E. se propagă fără decrement;
298. Potențialul de repaus a unei fibre nervoase:
A. este determinat de distribuția egală a ionilor pe ambele părți ale membranei;
B. este determinat de permeabilitatea selectivă a membranei pentru ioni;
C. pompa sodiu-potasiu-ATPaza nu are nici un rol;
D. este determinat de influxul ionilor de calciu;
E. este determinat de ionii de potasiu;
299. Potențialul de repaus al membranei este determinat de:
A. Difuzia liberă a ionilor de potasiu în ambele direcții;
B. Difuzia ionilor de sodiu spre interiorul celulei;
C. Deschiderea canalelor ligand (chimic) - dependente;
D. Deschiderea canalelor voltaj dependente;
E. Deschiderea tuturor canalelor;
300. Potențialul membranar de repaus:
A. este de 80 mv în neuron;
B. este negativ;
C. este determinat de conductanța crescuta a K+ în repaus
D. este determinat de conductanța scăzuta a Ca++ în repaus;
E. este menținut de contribuția indirecta a pompei de Na-K;
301. Potentialul postsinaptic de excitație (PPSE):
A. este capabil sa se sumeze în timp;
B. nu se sumează;
C. amplitudinea depinde de cantitatea de mediator;
D. se supune legii «tot sau nimic»;
E. nu se supune legii «tot sau nimic»;
