110. Identificați principiile morale de care se ghidează activitatea de transplant:
A. Respectarea autonomiei persoanei și demnităţii umane, respectarea integrităţii umane, gratuitate etc.
B. Respectarea dezvoltării și demnităţii umane, respectarea integrităţii umane, remunerarea terapeutică.
C. Respectarea autonomiei și supraviețuirea umană cu orice preț, respectarea integrităţii umane, gratuitate
D. Abordarea paternalistă și obligativitatea transplantului, respectarea integrităţii umane, gratuitate
E. Respectarea autonomiei și suprimarea demnității pacientului, respectarea integrităţii umane, gratuitate.
111. Când se evaluează condițiile etice și juridice în realizarea transplantului, trebuie de făcut distincţie între:
A. Organe transportabile şi organe netransportabile, respectiv, prelevarea de organe de la rude şi de la persoane în viaţă.
B. Organe neregenerabile şi organe regenerabile, respectiv, prelevarea de organe de la persoane decedate şi de la victimele traficului de ființe umane.
C. Organe neregenerabile şi organe regenerabile, respectiv, prelevarea de organe de la persoane decedate şi de la persoane vulnerabile.
D. Organe neregenerabile şi organe regenerabile, respectiv, prelevarea de organe de la persoane cu dezabilități mintale şi de la minori.
E. Organe neregenerabile şi organe regenerabile, respectiv, prelevarea de organe de la persoane decedate şi de la persoane în viaţă.
112. Prelevarea de ţesuturi şi organe, respectiv transplantul se face doar în scop:
A. Terapeutic
B. Comercial
C. Abuziv
D. Supraviețuire cu orice preț.
E. Scopul scuză mijloacele.
113. Donator în realizarea transplantului poate fi o persoană:
A. Cu dezabilități mintale sau o persoană în stare de moarte cerebrală, cu incompatibilitate genetică între donator şi primitor.
B. Cu dezabilități fizice severe, dar cu compatibilitate genetică între donator şi primitor.
C. În viaţă sau o persoană în stare de moarte cerebrală, cu compatibilitate genetică între donator şi primitor.
D. Dezinformată, fără loc de trai și agramată sau o persoană în stare de moarte cerebrală, cu compatibilitate genetică între donator şi primitor.
E. În stare de moarte cerebrală, cu compatibilitate genetică între donator şi primitor, dar a fost împotriva donării de organe când era în viață.
114. Condiții etice și juridice de prelevare a organului de la donatorul viu:
A. Să fie major, să fie în deplinătatea facultăţilor mintale, consimţământ liber, în scris, garanţia că nu există niciun pericol pentru viaţa donatorului, se realizează după explicarea riscurilor şi consecinţelor posibile ale donării.
B. Să nu fie în deplinătatea facultăţilor mintale, se va realizează după explicarea riscurilor şi consecinţelor posibile ale donării, fără să înțeleagă la ce este supus.
C. Consimţământ forțat, în scris, fără să existe garanţia că nu este pericol pentru viaţa donatorului.
D. Să fie minor, să fie în deplinătatea facultăţilor mintale, dar ușor de manipulat, se va realizează după explicarea riscurilor şi consecinţelor posibile ale donării.
115. Condiții etice și juridice de prelevare a organului de la cadavru:
A. Prelevarea se face pe bază de criterii de natură socială pentru declararea neputinței persoanei: fără statut social, agramat, absenţa perspectivelor spre viitor.
B. Prelevarea se face înainte ca decesul să fie confirmat medical, pe bază de criterii de natură reactivă, este indiferent față de propria viață.
C. Prelevarea se face dacă persoana nu mai dorește să trăiască și este conștient de valoarea organelor sale pentru alți oameni.
D. Prelevarea se face numai dacă decesul a fost confirmat medical, pe bază de criterii de natură clinică pentru declararea decesului: comă profundă, areactivă, absenţa reflexelor de trunchi cerebral, absenţa ventilaţiei spontane.
E. Prelevarea se face numai dacă decesul a fost confirmat prin lipsa pulsului, pe bază de observații preliminare.
116. Ce permite dezvoltarea tehnologiei medicale?
A. Ca viața să fie prelungită și să crească perspectivele de supraviețuire prin transformarea bolilor considerate acute sau cu evoluție rapidă în boli cronice sau cu evoluție lentă.
B. Ca viața să fie controlată și să crească riscuri supraviețuire prin transformarea bolilor considerate acute sau cu evoluție rapidă în boli cronice sau cu evoluție lentă.
C. Ca viața să fie prelungită, iar omul să trăiască în suferință.
D. Ca viața să fie prelungită și să comercializeze medicina, orientată spre profit.
E. Ca viața să nu fie prelungită și să nu crească perspectivele de supraviețuire prin transformarea bolilor considerate acute sau cu evoluție rapidă în boli cronice sau cu evoluție lentă.
117. Etimologia cuvântului eutanasie provine limba:
A. Germană și presupune: eu – bine şi thanatos – moarte.
B. Engleză și presupune: eu – bine şi thanatos – moarte.
C. Franceză și presupune: eu – bine şi thanatos – moarte.
D. Latină și presupune: eu – bine şi thanatos – moarte.
E. Greacă și presupune: eu – bine şi thanatos – moarte.
118. Noţiunea de eutanazie semnifică:
A. O moarte în suferință, a omorî pe cineva din milă.
B. O moarte uşoară, a omorî pe cineva pentru că nu dorește să mai trăiască.
C. O moarte uşoară, a omorî pe cineva din milă.
D. O moarte cumplită, a omorî pe cineva fără sens.
E. O moarte neînsemnată, a omorî pe cineva că a pierdut sensul vieții.
119. Eutanasia este:
A. Orice acţiune ori inactivitate (pasivitate) care aduce la moarte şi are scop de a lichida durerile şi suferinţele inumane a bolnavului.
B. Orice acţiune rapidă, dar brutală care aduce la moarte cu scop de a lichida durerile şi suferinţele inumane a bolnavului.
C. Orice faptă care aduce la moarte şi nu are scop de a lichida durerile şi suferinţele inumane a bolnavului.
D. Orice greșeală medicală care aduce la moarte şi are scop justificarea că lichidează durerile şi suferinţele unui bolnavului.
E. Orice inactivitate medicală din cauza resurselor medicale care aduce la moarte şi are scop de a lichida durerile şi suferinţele inumane a bolnavului.
120. Putem clasifica euthanasia după următoarele criterii:
A. Criteriul lipsa voinţei bolnavului și criteriul acţiunii medicului.
B. Criteriul acțiunii bolnavului și criteriul voinței medicului.
C. Criteriul voinţei familiei și criteriul dorinței medicului.
D. Criteriul voinţei bolnavului și criteriul acţiunii medicului.
E. Criteriul voinţei colegiilor bolnavului și criteriul acţiunii medicului.
121. Conform criteriul voinţei bolnavului, euthanasia poate fi:
A. Eutanasie tardivă, involuntară sau nonvoluntară.
B. Eutanasie voluntară, profitabilă sau nonvoluntară.
C. Eutanasie dublată, involuntară sau asumată.
D. Eutanasie prezumtivă, involuntară sau sintetică.
E. Eutanasie voluntară, involuntară sau nonvoluntară.
122. Conform criteriul acţiunii medicului, euthanasia poate fi:
A. Eutanasie voluntară sau pasivă.
B. Eutanasie activă sau involuntară.
C. Eutanasie activă sau pasivă.
D. Eutanasie nonvoluntară sau pasivă.
E. Eutanasie tardivă sau pasivă.
123. Eutanasia voluntară presupune că:
A. Pacientul, în deplinătatea facultăţilor sale mintale, având dreptul şi libertatea de a alege, consimte, chiar cere să fie eutanasiat.
B. Pacientul, deşi are capacitatea de a decide, nu a fost consultat asupra gestului tanatogen sau a declarat anterior că nu doreşte să fie eutanasiat.
C. Se pune capăt vieţii unui bolnav care nu poate alege el însuşi între a trăi şi a muri, datorită suferinţelor fizice sau psihice.
D. Moartea este provocată în mod activ şi deliberat, se efectuează anumite gesturi care determină moartea (care altfel nu ar surveni în acel moment), adică, presupune intervenţia activă a unei persoane (nu neapărat a medicului), prin utilizarea unui mijloc tanatogen.
E. O inacţiune: abţinerea de la utilizarea anumitor mijloace terapeutice sau întreruperea unor măsuri obişnuite de nutriţie sau tratament.
124. Problema etică în contextul eutanasiei voluntare se referă la faptul că:
A. Majoritatea suferinzilor în fază terminală au posibile tulburări psihice şi mentale, adică se pune problema validităţii acestei solicitări.
B. Acordul ar fi putut fi obţinut, dar nu a fost obţinut. Cea mai gravă abatere etică dintre toate!
C. Alţii iau decizii (decizie prin substituţie).
D. Tendinţa de abuzuri şi eugenie.
E. Familia trebuie să-şi dea acordul pentru scoaterea din priză a aparatelor de menţinere a vieţii.
125. Eutanasia involuntară presupune că :
126. Problema etică în contextul eutanasiei involuntare se referă la faptul că:
A. Acordul ar fi putut fi obţinut, dar nu a fost obţinut. Cea mai gravă abatere etică dintre toate!
B. Alţii iau decizii (decizie prin substituţie), tendinţa de abuzuri şi eugenie, familia trebuie să-şi dea acordul pentru scoaterea din priză a aparatelor de menţinere a vieţii.
C. Majoritatea suferinzilor în fază terminală au posibile tulburări psihice şi mentale, adică se pune problema validităţii acestei solicitări.
D. Alţii iau decizii (decizie prin substituţie).
E. Tendinţa de abuzuri şi eugenie, familia trebuie să-şi dea acordul pentru scoaterea din priză a aparatelor de menţinere a vieţii.
127. Eutanasia nonvoluntară se referă la faptul că:
128. Problema etică în contextul eutanasiei nonvoluntare se referă la faptul că:
A. Alţii iau decizii (decizie prin substituţie), tendinţa de abuzuri şi eugenie, familia trebuie să-şi dea acordul pentru scoaterea din priză a aparatelor de menţinere a vieţii.
B. Majoritatea suferinzilor în fază terminală au posibile tulburări psihice şi mentale.
C. Problema validităţii solicitării eutanasiei.
D. Acordul ar fi putut fi obţinut, dar nu a fost obţinut. Cea mai gravă abatere etică dintre toate!
E. Abţinerea de la utilizarea anumitor mijloace terapeutice sau întreruperea unor măsuri obişnuite de nutriţie sau tratament.
129. Eutanasia activă presupune faptul că:
130. Eutanasia pasivă presupune :
131. Identificați unele argumente în favoarea eutanasiei:
A. Evitarea sinuciderilor ratate, libertatea individuală, dreptul de a păstra demnitatea umană, moartea bună etc.
B. Sacralitatea vieţii umane.
C. Diagnostice greşite şi noi tratamente, riscul arbitrariului.
D. Protejarea celor slabi, incompetenţi şi dezavantajaţi.
E. Imposibilitatea luării unei decizii competente şi raţionale.
132. Identificați unele argumente împotriva eutanasiei:
A. Sacralitatea vieţii umane, diagnostice greşite şi noi tratamente, riscul arbitrariului, protejarea celor slabi, incompetenţi şi dezavantajaţi, imposibilitatea luării unei decizii competente şi raţionale.
B. Evitarea sinuciderilor ratate.
C. Libertatea individuală.
D. Dreptul de a păstra demnitatea umană.
E. Moartea bună.
133. Termenul „îngrijiri paliative” se referă la:
A. Îngrijirea persoanelor care suferă de boli ce pun în pericol viaţa, pentru care medicina actuală nu a găsit tratament etiologic, adică, este un model de îngrijire axat nu doar pe dimensiunile medical-somatice, ci şi pe cele sociale, psihologice şi spirituale.
B. Acţiune ori inactivitate (pasivitate) care aduce la moarte şi are scop de a lichida durerile şi suferinţele inumane a bolnavului.
C. Îngrijirea persoanelor care nu suferă de boli ce pun în pericol viaţa, pentru care medicina actuală a găsit tratament etiologic, adică, este un model de îngrijire axat doar pe dimensiunea medical-somatice.
D. Îngrijirea persoanelor care suferă de boli ce pun în pericol viaţa, însă medicina actuală a găsit tratament etiologic, doar că se cere un model de îngrijire axat doar pe dimensiunile psihologice şi spirituale.
E. Îngrijirea persoanelor care suferă de boală cronică ce nu pun în pericol viaţa, pentru care medicina actuală a găsit tratament etiologic, este un model de îngrijire axat doar pe dimensiunea socială.
134. Identificați alternativa eutanasiei este:
A. Îngrijirea psihiatrică.
B. Consilierea religioasă.
C. Îngrijirea paliativă.
D. Odihna.
E. Îngrijirea emoțională.
135. Problema transplantului are câteva aspect, identificați-le:
A. Aspectul medical, juridic şi bioetic.
B. Aspectul economic, social și voluntar.
C. Aspectul antropologic, dialectic și ontologic.
D. Aspectul medical, involuntar și bioetic.
E. Aspectul medical, bioetic și farmacologic.
136. Identificați coordonatele îngrijirii paliative:
A. Medical, economic, psihologic, social și spiritual.
B. Medical, etic, nonvoluntar, social și rațional.
C. Medical, etic, involuntar, juridic și spiritual.
D. Medical, etic, psihologic, social și spiritual.
E. Medical, imoral, psihologic, neutru și spiritual.
137. Cercetarea biomedicală studiază:
A. Parametri fiziologici, psihologici și a altor stări ale organismului uman sub influența diverșilor factori, precum și testarea clinică a noilor metode de diagnostic, curativ-profilactic, de reabilitare, a medicamentelor sau a altor remedii, realizată pe un subiect uman.
B. Act medical ce cuprinde dezbaterile sociologice cu privire la tratamentul şi procedurile de inseminare artificială sau de fertilizare in vitro
C. Act medical ce cuprinde ansamblul tratamentelor şi procedurilor de inseminare artificială sau de fertilizare in vitro, de manipulare medicală în laborator a materialului genetic feminin şi masculin în scopul fecundării artificiale a ovulelor şi implantării acestora.
D. Act medical ce cuprinde dezbaterile antropologice și psihologice cu privire la tratamentul şi procedurile de inseminare artificială sau de fertilizare in vitro în scopul fecundării artificiale a ovulelor şi implantării acestora.
E. Act medical ce cuprinde dezbaterile bioetice cu privire la tratamentul şi procedurile de inseminare artificială sau de fertilizare in vitro, de manipulare a materialului genetic feminin şi masculin în scopul fecundării artificiale a ovulelor şi implantării acestora.
138. Ce realizează etica cercetării biomedicale?
A. Analizează și sistematizează valorile și normele morale ce reglementează practica cercetării biomedicale.
B. Diminuează aplicarea valorile și normele morale ce reglementează practica cercetării biomedicale.
C. Respinge valorile și normele morale ce reglementează practica cercetării biomedicale.
D. Combate valorile și normele morale ce reglementează practica cercetării biomedicale.
E. Subminează valorile și normele morale ce reglementează practica cercetării biomedicale.
139. Comisia (Comitetul) de Bioetică este:
A. Un organism deindependent de instituții comerciale constituit din membri cu profesie în domeniul medical-ştiinţific şi membri cu profesie în afara acestui domeniu (bioeticieni, jurişti, teologi, psihologi etc), a căror responsabilitate este să asigure protecţia drepturilor, siguranţa şi starea de bine a subiecţilor umani antrenaţi în studiul clinic.
B. Un organism independent constituit din membri cu profesie în domeniul medical-ştiinţific şi membri cu profesie în afara acestui domeniu (bioeticieni, jurişti, teologi, psihologi etc), a căror responsabilitate este să asigure protecţia drepturilor, siguranţa şi starea de bine a subiecţilor umani antrenaţi în studiul clinic.
C. Un organism formal, neînsemnat constituit din membri cu profesie în domeniul medical-ştiinţific şi membri cu profesie în afara acestui domeniu (bioeticieni, jurişti, teologi, psihologi etc), a căror responsabilitate este să asigure protecţia drepturilor, siguranţa şi starea de bine a subiecţilor umani antrenaţi în studiul clinic.
D. Un organism multicentric constituit din membri din domeniul antropologic a cărui responsabilitate este să nu asigure protecţia drepturilor, siguranţa şi starea de bine a subiecţilor umani antrenaţi în studiul clinic.
E. Un organism de stat constituit din politicieni, economiști etc. a căror responsabilitate este să asigure impunerea intereselor comerciale, fără să asigure siguranţa şi starea de bine a subiecţilor umani antrenaţi în studiul clinic.
