101-150A hematologie

1

101. Schimbările specifice în tabloul clinic al limfoamelor non-Hodgkin cu afectarea primară a

1

102. În rezultatul investigării complexe a unui pacient cu limfom non-Hodgkin s-a depistat: mărirea ganglionilor limfatici cervicali pe stânga şi retroperitoniali. Care este stadiul clinic:

1

103. În limfoamele non-Hodgkin fără afectarea măduvei osoase în analiza generală a sângelui pot fi următoarele schimbări:

1

104. Diagnosticul de limfom non-Hodgkin poate fi stabilit numai după:

1

105. În cazul unei limfadenopatii cervicale cu suspiciune la un limfom non-Hodgkin cea mai importantă investigaţie este:

1

106. Pentru leucemia acută sunt caracteristice:

1

107. Sindromul CID e caracteristic pentru:

1

108. Pentru leucemia acută promielocitară este caracteristic:

1

109. Apariţia frecventă a sindromului CID în leucemia acută promielocitară este determinată de:

1

110. Hipertrofia gingivală este întâlnită în mod caracteristic în:

1

111. Care din următoarele afirmaţii referitoare la eritroleucemie nu este adevărată:

1

112. In leucemia acută limfoblastică se constata:

1

S 113. Care din următoarele afirmaţii referitoare la leucemiile acute nu

1

114. Anomalia cromozomială caracteristică pentru leucemia granulocitară cronică in faza de evoluţie cronică este:

1

115. Care din factori nu este caracteristic pentru debutul leucemiei granulocitare cronice:

1

116. In faza cronică tardivă a leucemiei granulocitare cronice cel mai frecvent poate fi întâlnit:

1

117. Medicamentul de elecţie în tratamentul leucemiei granulocitare cronice în evoluţie este:

1

118. Care din următoarele afirmaţii confirmă diagnosticul de mielofibroză idiopatică:

1

119. Semnul clinic principal, ce permite de a suspecta mielofibroza idiopatică este:

1

120. Substratul morfologic al tumorii in leucemia limfocitară cronică îl constituie:

1

121. Asocierea anemiei hemolitice autoimune şi trombocitopeniei autoimune ca complicaţie mai frecvent se întâlneşte în:

1

122. Semnele clinice caracteristice pentru diagnosticul de leucemie limfocitară cronică cu celule păroase (triholeucocite) sunt:

1

123. Preparatul de elecţie în tratamentul leucemiei limfocitare cronice este:

1

124. In caz de majorare a cifrelor hemoglobinei, care din semnele clinice enumerate sunt in favoarea diagnosticului de eritremie:

1

125. Complicaţiile frecvente în faza manifestărilor clinice desfăşurate a eritremiei sunt:

1

126. Care este cauza distructiei oaselor în mielomul multiplu:

1

127. Care din următoarele afirmaţii cu referire la eritremie nu este corectă:

1

128. Pentru mielomul multiplu sunt caracteristice următoarele modificări cu excepţie:

1

129. Mărirea viscozităţii sângelui în mielomul multiplu clinic se manifestă prin:

1

S 130. Preparatul de elecţie în tratamentul mielomului multiplu în caz de insuficienţă renală este:

1

131. Umbrele Gumprecht la studiul frotiului sângelui periferic al unui bolnav cu leucemie limfocitară cronică reflectă:

1

S 132. Leucemia limfocitară cronică în faza terminală se manifestă prin:

1

133. Care metodă este optimală în tratamentul unui bărbat tânăr cu diagnosticul eritremie, stadiul IIA:

1

S 134. Leucemia limfocitară cronică se dezvoltă mai frecvent:

1

S 135. Mutaţia în leucemia limfocitară cronică are loc:

1

S 136. În stadiul iniţial al leucemiei limfocitare cronice:

1

137. În analiza sângelui periferic în stadiul iniţial în leucemie limfocitară cronică se depistează:

1

138. În analiza sângelui periferic în stadiul manifestărilor clinico-hematologice desfăşurate în leucemie limfocitară cronică se depistează:

1

S 139. Leucemia limfocitară cronică în stadiul manifestărilor clinico-hematologice desfăşurate se manifestă prin:

1

140. Care din semnele clinice enumerate nu sunt caracteristice pentru purpura trombocitopenică:

1

141. Purpura trombocitopenică este o maladie cu dereglarea:

1

142. Care din următoarele nu susţine diagnosticul de purpură trombocitopenică:

1

S 143. În purpura trombocitopenică idiopatică se constată:

1

144. Tratamentul cu corticosteroizi asigură vindecarea completă a pacienţilor cu trombocitopenie autoimună în:

1

145. Efectuarea splenectomiei în purpură trombocitopenică asigură

1

146. Care din următoarele afirmaţii referitor la hemofilie este corectă:

1

147. Hemofilia se caracterizează prin:

1

148. Forma foarte gravă de hemofilie se dezvoltă dacă nivelul factorilor antihemofilici (VIII şi IX) constituie:

1

149. Care din următoarele manifestări clinice se întâlnesc în hemofilie:

1

150. Formă gravă de hemofilie se dezvoltă dacă nivelul factorilor antihemofilici (VIII sau IX) constituie:

Test sobre 101-150A hematologie, creado por Aurica Hantea el 12/06/2022.

101-150A hematologie

101. Schimbările specifice în tabloul clinic al limfoamelor non-Hodgkin cu afectarea primară a

102. În rezultatul investigării complexe a unui pacient cu limfom non-Hodgkin s-a depistat: mărirea ganglionilor limfatici cervicali pe stânga şi retroperitoniali. Care este stadiul clinic:

103. În limfoamele non-Hodgkin fără afectarea măduvei osoase în analiza generală a sângelui pot fi următoarele schimbări:

104. Diagnosticul de limfom non-Hodgkin poate fi stabilit numai după:

105. În cazul unei limfadenopatii cervicale cu suspiciune la un limfom non-Hodgkin cea mai importantă investigaţie este:

106. Pentru leucemia acută sunt caracteristice:

107. Sindromul CID e caracteristic pentru:

108. Pentru leucemia acută promielocitară este caracteristic:

109. Apariţia frecventă a sindromului CID în leucemia acută promielocitară este determinată de:

110. Hipertrofia gingivală este întâlnită în mod caracteristic în:

111. Care din următoarele afirmaţii referitoare la eritroleucemie nu este adevărată:

112. In leucemia acută limfoblastică se constata:

S 113. Care din următoarele afirmaţii referitoare la leucemiile acute nu

114. Anomalia cromozomială caracteristică pentru leucemia granulocitară cronică in faza de evoluţie cronică este:

115. Care din factori nu este caracteristic pentru debutul leucemiei granulocitare cronice:

116. In faza cronică tardivă a leucemiei granulocitare cronice cel mai frecvent poate fi întâlnit:

117. Medicamentul de elecţie în tratamentul leucemiei granulocitare cronice în evoluţie este:

118. Care din următoarele afirmaţii confirmă diagnosticul de mielofibroză idiopatică:

119. Semnul clinic principal, ce permite de a suspecta mielofibroza idiopatică este:

120. Substratul morfologic al tumorii in leucemia limfocitară cronică îl constituie: