anatomie 50-100

A. Posterior de tuberculum costae

B. Posterior de tuberculum musculi scaleni anterioris

C. Anterior de tuberculum musculi scaleni anterioris

D. Pe tuberculum costae

E. Pe faţa superioară a coastei.

A. Coasta I

B. Coasta V

C. Coasta X

D. Coasta II

E. Coasta XII

A. Coasta I

B. Coasta V

C. Coasta XI

D. Coasta II

E. Coasta XII.

A. Este atipică

B. E cea mai scurtă, mai lată şi mai curbată

C. E aplatizată în sens superoinferior

D. Pe faţa inferioară are un tubercul şi 2 şanţuri

E. Extremitatea ei anterioară e mai lată şi mai groasă decât cea posterioară.

A. T1

B. T11

C. T10

D. T12

E. T2

A. Facies intertubercularis

B. Incisura jugularis

C. Incisura clavicularis

D. Incisura costalis

E. Facies articularis clavicularis

A. Corpus sterni

B. Processus styloideus

C. Manubrium sterni

D. Incisura clavicularis

E. Incisura jugularis.

A. La unirea manubriului cu corpul sternului

B. La unirea corpul sternului cu apofiza xifoidă

C. La mijlocul corpului sternului

D. La nivelul incizurii jugulare

E. La nivelul incizurilor coastelor II.

A. Clavicula

B. Coasta I

C. Corpul sternului

D. Manubriul sternului

E. I vertebră toracică.

A. Coasta VI

B. Apendicele xifoid al sternului

C. Arcul costal

D. Coastele VIII şi X

E. Corpul vertebrei TX

A. Forma sternului

B. Vârstă

C. Articulaţiile costovertebrale

D. Gen

E. Tipul constituţional.

A. Humerusul

B. Clavicula

C. Sternul

D. Omoplatul

E. I coastă

A. Este unicul os lung din organism situat orizontal

B. Pe toată lungimea sa este situat subcutanat

C. Este primul os în care începe osificarea

D. Extremitatea acromială se osifică endesmal

E. Este unicul os lung care parțial se osifică endesmal.

A. Spina scapulei

B. Tuberculul subarticular (tuberculum infraglenoidale)

C. Apofiza coracoidă

D. Fosa supraspinoasă

E. Colul scapulei.

A. Cingulum membri superioris

B. Brachium

C. Manus

D. Skeleton membri superioris liberi

E. Antebrachium.

A. Sternum

B. Clavicula

C. Humerus

D. Scapula

E. Costa I.

A. Extremitatea sternală a claviculei

B. Tuberculul supraglenoidal

C. Extremitatea acromială a claviculei

D. Acromionul

E. Corpul claviculei.

A. Processus acromialis

B. Fossa supraspinata

C. Processus coracoideus

D. Spina scapulae

E. Cavitas glenoidalis

A. Facies articularis acromialis

B. Tuberculum conoideum

C. Linea trapezoidea

D. Facies articularis sternalis

E. Facies articularis clavicularis

A. Colul anatomic separă capul humerusului de tuberculii mare şi mic

B. Colul chirurgical se află în porţiunea medie a corpului humerusului

C. Proximal de trohlea humerusului se află 2 fose: coronoidă şi olecraniană

D. Epicondilul medial se extinde de la capitul, iar cel lateral de la trohlee

E. În fracturile de humerus există pericolul traumatizării nervilor radial şi ulnar.

A. Collum anatomicum

B. Epicondylus lateralis

C. Sulcus intertubercularis

D. Caput humeri

E. Sulcus nervi ulnaris.

A. Trochlea humeri.

B. Tuberculum majus

C. Sulcus nervi ulnaris

D. Fossa olecrani

E. Sulcus nervi radialis.

A. Colul anatomic

B. Epicondilul medial

C. Fosa coronoidă

D. Epicondilul lateral

E. Colul chirurgical.

A. Radiusul

B. Humerusul

C. Fibula

D. Ulna

E. Olecranonul.

A. Olecranonul

B. Caput ulnae

C. Incisura ulnaris

D. Incisura trochlearis

E. Crista supinatoria.

A. Collum radii

B. Caput radii

C. Incisura ulnaris

D. Processus styloideus

E. Tuberositas radii.

A. Faţa laterală a radiusului este continuată distal de apofiza stiloidă

B. Marginea posterioară a radiusului se evidenţiază mai bine în partea distală a acestuia

C. Extremitatea proximală a ulnei are 2 apofize şi 2 incizuri

D. Marginea posterioară a ulnei e situată subcutan

E. Orificiul nutritiv al ulnei se află pe partea proximală a feţei ei anterioare.

A. Apofiza coronoidă a ulnei

B. Olecranonul

C. Apofiza stiloidă a ulnei

D. Apofiza stiloidă a radiusului

E. Marginea interosoasă a radiusului.

A. Osul scafoid este cel mai mare os din rândul proximal al carpului

B. Osul piziform se află în masa tendonului muşchiului flexor radial al carpului

C. Primul os metacarpian este cel mai scurt din toate oasele metacarpiene

D. Fiecărei falange i se disting 3 porţiuni: baza, corpul şi capul

E. Falangele policelui sunt mai groase şi mai lungi decât cele ale altor degete.

A.Metacarpus

B.Tarsus

C.Carpus

D.Phalanges digitorum manus

E. Brachium.

A. Acheiria

B. Apodia

C. Polidactilia

D. Sindactilia

E. Sirenomelia.

A. Cele din rândul proximal (în sens latero-medial) se situează în ordinea: scafoidul, lunatul ,
piramidalul, piziformul

B. Toate oasele carpiene au câte 6 feţe articulare

C. Rândul proximal formează o structură convexă proximal şi concavă distal

D. Rândul distal are o faţă convexă proximal şi una rectilinie distal

E. Pe oasele carpiene există 4 puncte proeminente de inserţie a mușchilor şi ligamentelor și de
origine: scafoid, osul piziform, trapez şi osul cu cârlig.

A. Epicondilii

B. Baza

C. Corpul

D. Colul

E. Capul.

A. Os trapezoideum

B. Os lunatum

C. Os capitatum

D. Os hamatum

E. Os naviculare.

A. Scapulă

B. Clavicula

C. Humerusul

D. Radiusul

E. Ulna.

A. Focomelia

B. Acheiria

C. Rachischizis

D. Syndactilia

E. Spondylolysis

A. Tuberositas glutea

B. Labium mediale

C. Linea pectinea

D. Labium laterale

E. Linea musculi solei.

A. Femurul

B. Brachium

C. Cingulum

D. Skeleton membri inferioris liberi

E. Humerus.

A. Ilionul se află superior, pubisul anteroinferior, ischionul - posteroinferior

B. Tuberculul pubian şi spina iliacă anterioară superioară se află în plan frontal

C. Orificiul obturator este delimitat anterosuperior de osul pubian, posteroinferior - de ischion

D. Pe cele 3 linii gluteale se inseră mușchii fesieri

E. Punctul cel mai superior de pe creasta ilionului se află la nivelul discului intervertebral dintre
vertebrele lombare 4 şi 5.