Galactorea nonpuierperală se caracterizează prin următoarele manifestări:
Corelează cu dereglările hormonale
Dilatarea chistică a ducturilor galactofore cu reacţie inflamatorie adiacentă
Eliminări de lapte din mameloane, persistente un timp îndelungat după lactaţia normală
Reprezintă o patologie malignă
Eliminări de lapte din mameloane, ce nu sunt legate de sarcină şi lactaţie
În cazul prezenţei eliminărilor hemoragice din mameloane trebuie suspectate:
Forma gangrenoasă a mastitei
Papiloma intraductală
Tumoarea malignă
Fibroadenomul benign
Mastopatia fibro-chistică
În prezența eliminărilor purulente din mamelon se va suspecta:
Mastita acută
Papilomul intraductal
Forma mastitică a cancerului mamar
Tuberculoza glandei mamare
Ganglionii limfatici axilari centrali sunt localizaţi:
De-a lungul marginei laterale a omoplatului, fiind dispuşi în profunzimea muşchilor plicii axilare posterioare
Posterior şi de-a lungul marginei muşchiului pectoral mare
În regiunea subclaviculară de aceiaşi parte
De-a lungul treimii superioare a braţului
În fosa axilară strict pe linia axilară medie
Indicațipoziționarea optimă a bolnavei în timpul palpării ganglionilor limfatici centrali.
Pacienta se va afla pe șezute
Mâna bolnavei va fi lăsată în jos și complet relaxată
Mâna bolnaveiva fi abdusă ușor înspre lateral
Pacienta se va afla în decubit dorsal
Mâinile bolnavei sunt elevate (ridicate în sus)
În prezența suspecției la formațiune de volum în glanda mamară, iar ganglionii limfatici axilari centrali la palpare sunt măriți în volum, duriprecum și dolori, se vor identifica următoarele grupe de ganglioni limfatici:
Pectorali (anteriori)
Subscapulari (posteriori)
Subclaviculari
Parasternali
Submandibulari
Tumorile maligne ale glandei mamare metastazează în:
Creer
Ficat
Glanda mamară contralaterală
Splină
Uter
Regulile de autoexaminare a glandei mamare sunt următoarele:
La femeile în menopauză trebuie efectuată în fiece lună
Trebuie să includă descrierea sistematică a formaţiunilor de volum
La femeile în vîrstă fertilă este preferabilă examinarea imediat după finisarea menstruaţiei
Trebuie să includă inspecţia în faţa oglinzii
Trebuie să includă palparea glandelor în poziţia verticală a corpului şi în decubit dorsal
Indicațimetodele suplimentare de examinare în caz de suspecție a patologiei glandei mamare.
Mamografia
Endoscopia intraductală
Termografia
Ultrasonografia
Scintigrafia
Ce metodă suplimentară de examinare se utilizează pentru screening cu scop de evidențiere precoce a cancerului glandei mamare?
Aprecierea nivelului onco-markerilor
Puncția cu biopsie
Mărirea dimensiunilor glandei mamare la bărbaţi se numeşte:
Mastopatie
Hipermastie
Asimetria glandelor mamare
Ginecomastie
Fibroadenomatoza glandei mamare
Ce reprezintă ginecomastia?
Micşorarea volumului glandei mamare la bărbaţi
Mărirea volumului glandei mamare la bărbaţi
Absenţa glandei mamare la bărbaţi
Prezenţa unei glande mamare accesorii la bărbaţi
Prezenţa areolei şi a mamelonului auxiliar la bărbaţi
Principalele cauze ale ginecomastiei sunt:
Sindromul Klinefelter
Obezitatea
Farmacologică
Idiopatică
Insuficienţa hepatică
Metoda de elecţie în tratamentul ginecomastiei idiopatice este:
Dietoterapia (corecţia obezităţii)
Radioterapia
Chimioterapia
Terapia hormonală
Exereza chirurgicală
Cancerul glandei mamare la bărbaţi:
Reprezintă o patologie determinată genetic
Se dezvoltă din elemente ductale rudimentare
Se dezvoltă în cazul dereglării fonului hormonal
Se dezvoltă din ţesut glandular
Se dezvoltă în cazul insuficienţei hepatice
Simptomele cancerului glandei mamare la bărbaţi sunt următoarele:
Fluctuația
Retracţia mamelonului şi a pielii
Operaţii în anamneză pentru ginecomastie
Prezenţa tumorii în regiunea areolei sau a mamelonului
Prezenţa eliminărilor din defectul ulceros al areolei
Diagnosticul de “abdomenacut” serveşte drept:
Indicaţie către operaţie urgentă
Indicaţie către spitalizarea în staţionarul terapeutic
Indicaţie către consultaţia chirurgului
Argument către efectuarea măsurilor diagnostice suplimentare
Argument către externarea pacientului din staţionar
Care dintre patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” comportă un caracter inflamator?
Apendicita acută
Hernia strangulată
Pancreatita acută
Sarcina extrauterină
Ulcerul gastro-duodenal perforat
Care dintre patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” nu posedă caracter inflamator?
Colecistita acută
Tromboza vaselor mezenteriale
Care patologii se asociază cu perforaţia de organ cavitar în cavitatea peritoneală?
Ruptura spontană a porţiunii abdominale a esofagului
Ulcerul duodenal perforat
Sarcina extrauterină întreruptă
Traumatismul penetrant al intestinului subţire
Care dintre situaţiile enumerate nu se referă la perforaţia de organ cavitar în cavitatea abdominală?
Comunicarea patologică între cavitatea stomacului şi cea a colonului
Comunicarea patologică între cavitatea stomacului şi cavitatea peritoneală
Comunicarea patologică între lumenul duodenal şi spaţiul retroperitoneal
Comunicarea patologică între vezica urinară şi cavitatea peritoneală
Hemoragia din ulcerul gastric
Care dintre patologiile ce condiţionează tabloul clinic de “abdomen acut” se referă la sindromul “ocluziei intestinale acute”?
Ocluzia intestinală aderenţială a intestinului subţire
Invaginarea
Stenoza piloroduodenală ulceroasă
Volvulusul intestinului sigmoid
Ce patologii se asociază cu hemoragie intraperitoneală?
Hemoragia din ulcer gastric
Eruperea anevrismului aortei
Hemoragia uterină (metroragia)
Ruptura traumatică a splinei
Ce patologii nu se asociază cu hemoragie intraperitoneală?
Ce patologii extraabdominale pot condiţiona tabloul clinic de “abdomen acut”?
Coarctaţia aortei
Pneumonia bazală
Vasculitele sistemice
Diabetul zaharat decompensat
Toxiinfecţia alimentară
Indicaţi variantele posibile de tratament a bolnavilor, ce s-au adresat cu “abdomen acut”.
Monitorizarea în condiţii de ambulator
Intervenţie chirurgicală urgentă
Pregătire preoperatorie şi ulterior intervenţie chirurgicală
Tratament conservator
Monitorizarea în condiţii de staţionar de profil chirurgical
Ce patologii nu sunt caracteristice pentru copii?
Ulcerul perforat
Ocluzia intestinală joasă tumorală
Invaginarea intestinului
Care patologii sunt caracteristice pentru bolnavii în vîrstă medie?
Ocluzia tumorală a colonului
Ce este caracteristic pentru durerea viscerală în “abdomenul acut”?
Reprezintă rezultatul distensiei sau spasmului organului
Provine din peritoneul parietal
Are caracter difuz
Poate fi localizată exact de către bolnav
Nu poate fi localizată exact de către bolnav
Este difuză
Este resimţită de către bolnav sub formă de apăsături, accese şi colici
Este intensă şi continuă
Este cert delimitată, localizată
Se intensifică în timpul mişcărilor
Ce este caracteristic pentru durerea somatică în “abdomenul acut”?
Are caracter continuu intensiv
Provine din organele tractului digestiv
Este consecinţa distensiei sau spasmului organului
Care este caracterul durerii somatice în “abdomenul acut”?
Este percepută de către bolnav sub formă de compresii, apăsături, accese şi colici
Este delimitată strict, localizată
În care cazuri durerea abdominală are caracter visceral?
SimptomulBlumberg
SimptomulKocher
Colecistita acută cu peritonită locală
Colica renală
Colica biliară
În care patologii ale organelor abdominale pacienţii pot indica cu precizie timpul debutului bolii?
Anexita acută
Debutul cărei patologii corelează de regulă cu ridicarea greutăţilor sau schimbarea bruscă a poziţiei corpului?
Eruperii anevrismului aortei abdominale
Ocluziei intestinale obturatorii
Ulcerului perforat
Herniei strangulate
Rupturei splinei
Ce patologie se asociază cu durerea abdominală cu aspect de “lovitură de pumnal?
Concreşterea tumorii maligne a unui organ parenchimatos în ţesuturile adiacente
Perforarea ulcerului gastric
Tromboza arterelor mezenterice
Procesul necrotic în cavitatea peritoneală
Toxiinfecţia intestinală gravă
Unde este localizată iniţial durerea abdominală în caz de patologie a intestinului subţire?
În regiunea epigastrală
În hipocondrul drept
În regiunea suprapubiană
În regiunea paraombilicală
În regiunea inghinală
Deplasarea durerilor din regiunea epigastrală spre regiunea iliacă dreaptă indică asupra:
Anexitei acute
Ocluziei intestinale
Apendicitei acute
Colecistitei acute
Durerile spastice în abdomen sunt caracteristice pentru:
Pielonefrită
Ocluzia intestinală
Durerea abdominală cu aspect de ”lovitură de pumnal” este caracteristică pentru:
Anevrism disecant al aortei abdominale
Iradierea durerii în regiunea unghiului inferior al omoplatului drept este caracteristică pentru:
Anevrismul disecant al aortei abdominale
Pentru care dintre patologiile abdominale este caracteristică iradierea durerii spre mijlocul regiunii sacrale?
Patologiile rectului
Patologiile uterului
Patologiile intestinului subţire
Patologiile pancreasului
Patologiile rinichilor şi ureterelor
Iradierea durerii spre regiunea supraclaviculară pe partea afectată se întîlneşte în:
Eruperea piosalpinxului
Caracterul de constrîngere sub formă de “centură” al durerii abdominale este caracteristic pentru:
În ce patologie intensitatea durerii este într-atît de mare, încît bolnavul nu-şi găseşte loc de durere?
În ulcerul perforat
În colica renală
În apendicita acută
În ocluzia intestinală
În sarcina extrauterină întreruptă
Care este caracterul vomei în caz de apendicită acută?
Voluminoasă, multiplă
Reflectorie unică
Fecaloidă
Voluminoasă, cu conţinut gastric de stază
Cu conţinut de tip “zaţ de cafea”
În care patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale voma nu este caracteristică?
Ocluzia intestinală înaltă
Ulcerul gastric şi duodenal perforat
Ce patologii chirurgicale acute ale organelor abdominale se asociază cu vome multiple (repetate)?
Ulcerul gastroduodenal perforat
În ce patologie se întîlneşte voma “fecaloidă”?
Ocluzia intestinală joasă
Hemoragie din polip al colonului
Stenoza ulceroasă piloroduodenală decompensată
Lipsa scaunului şi a emisiei de gaze sunt semne precoce ale:
Ocluziei intestinale joase
Ocluziei intestinale înalte
Peritonitei difuze
Pancreatitei acute
Sarcinei extrauterine întrerupte
„Faţa lui Hipocrate”la un bolnav cu peritonită avansată se caracterizează prin asocierea următoarelor semne:
Culoarea surie-pămîntie (teroasă) a tegumentelor
Orbitele înfundate
Culoarea pal-cianotică a tegumentelor
Nuanţa ascuţită a feţei
Tegumente acoperite cu transpiraţii reci
Ce asociere de semne caracterizează “faţa lui Hipocrate” la un bolnav cu peritonită avansată?
Tegumente palide, transpiraţii reci, respiraţie superficială
Tegumente cianotice, grimase pe faţă din cauza durerii, uscăciunea buzelor
Tegumente icterice, transpiraţii reci, edemaţierea feţei
Tegumente surii-pămîntii (teroase), comportament liniştit, grimase pe faţă din cauza durerii
Tegumente surii-pămîntii (teroase), înfundarea orbitelor, nuanţa ascuţită a feţei
Mărirea simetrică în volum a abdomenului se întîlneşte de regulă în:
Tumori masive ale cavităţii abdominale
Obezitate
Ascită
Balonarea simetrică a intestinului
Mărirea asimetrică a abdomenului în volum se întîlneşte de regulă în:
Patologii inflamatorii ale organelor abdominale
Toxiinfecţii alimentare
Indicaţi poziţia corectă a pacientului în timpul palpării abdomenului.
Mâinile bolnavului sunt plasate de-a lungul corpului
Pacientul este culcat pe spate (decubit dorsal)
Membrele inferioare sunt un pic flectate în articulaţiile genunchiului
Mâinile bolnavului sunt elevate deasupra capului
Pacientul este culcat în decubit lateral stâng
Care trebuie să fie poziţia bolnavului în timpul palpării abdomenului?
Decubit lateral, membrele superioare – de-a lungul corpului, membrele inferioare – extinse
Decubit dorsal, membrele superioare – elevate de-asupra capului, membrele inferioare – flexate leger în articulaţiile genunchilor
Decubit dorsal, membrele superioare – elevate de-asupra capului, membrele inferioare – extinse
Decubit dorsal, membrele superioare – de-a lungul corpului, membrele inferioare – extinse
Decubit dorsal, membrele superioare – de-a lungul corpului, membrele inferioare – flexate leger în articulaţiile genunchilor
Ce scopuri urmăreşte palparea superficială a abdomenului?
Aprecierea simptomelor de iritare a peritoneului
Aprecierea lichidului liber în abdomen
Determinarea limitei inferioare a ficatului
Determinarea încordării musculare
Determinarea locului durerii maximale
Palparea superficială a abdomenului permite stabilirea:
Lichidului liber în abdomen și a semnelor de iritare a peritoneului
Locului de durere maximală şi a contracturii musculare
Locului de durere maximală şi a dimensiunilor porţilor herniale
Locului de durere maximală şi a semnelor de iritare a peritoneului
Prezenţei formaţiunilor de volum şi a semnelor de iritare a peritoneului
Palparea abdomenului începe cu:
Palparea superficială
Palparea profundă
Aprecierea semnului Blumberg
Determinarea contracturii musculare
Identificarea tumefierilor herniale
