A. Este formată de feţele articulare auriculare ale sacrului şi coxalului

B. Capsula articulară este liberă şi rezistentă

C. Cartilajul articular pe osul coxal este mai gros decât de pe sacru

D. Dintre ligamentele sacroiliace cel interosos este cel mai puternic

E. Prezintă o amfiartroză.

A. Este o hemiartroză formată între oasele pubiene

B. Discul fibrocartilaginos interpubian este mai masiv la bărbaţi

C. Înălţimea simfizei este mai mare la femei

D. Mişcările sunt posibile la femei în timpul naşterii

E. Este fixată de ligamentul pubian superior şi ligamentul arcuat al pubisului.

A. Constituie un inel osos

B. Bazinul mare alcătuieşte partea inferioară a cavităţii abdominale

C. Orificiul sciatic mare este delimitat de incizura schiatică mare şi ligamentul sacrotuberal

D. Orificiul sciatic mic este format de incizura schiatică mică şi ligamentul sacrospinal

E. În poziţie anatomică apertura superioară a bazinului la femei formează cu planul orizontal un
unghi (50-550
).

A. Promontoriul

B. Creasta iliacă

C. Linia arcuată

D. Creasta pubică

E. Marginea superioară a simfizei pubiene.

A. Coccisul

B. Ligamentele sacrospinale

C. Tuberozităţile sciatice

D. Ramurile sciatice şi pubiene inferioare

E. Simfiza pubiană.

A. Este formată de capul femurului şi acetabul

B. Bureletul acetabular constă din cartilaj hialinic

C. Capsula articulară se fixează de bureletul acetabular

D. Colul femural se află în interiorul cavităţii articulare (parţial)

E. Aparatul de fixare include ligamente extraarticulare, intracapsulare, intraarticulare.

А. Zona orbicularis

B. Ligamentum iliofemorale

C. Ligamentum transversum acetabuli

D. Ligamentum capitis femoris

E. Ligamentum pubofemorale.

А. Flexio et extensio

B. Adductio et abductio

C. Rotatio

D. Circumductio

E. Oppositio et reppositio.

A. Feţele articulare sunt extinse, incongruente

B. Este constituită din articulaţia femurotibială şi patelofemurală

C. Capsula fibroasă se inseră distanţat de marginile cartilajelor articulare ale tibiei

D. Stabilitatea ei depinde de ligamentele, muşchii şi tendoanele din jurul articulaţiei

E. Este o diartroză uniaxială.

A. Ligamentele cruciate sunt localizate în afara cavităţii sinoviale

B. Ligamentul cruciat anterior este mai slab decât cel posterior

C. Ligamentul cruciat posterior previne deplasarea posterioară a femurului pe tibie şi hiperextensia
genunchiului

D. Ligamentul cruciat posterior previne hiperflexia genunchiului

E. Ligamentul cruciat anterior este factorul principal de stabilizare a femurului în poziţia de flexie
sub influenţa masei corpului.

A. Infrarotuliană profundă

B. Laterorotuliană

C. Subcutanată prerotuliană

D. Retrorotuliană

E. Suprarotuliană.

А. Pars tibionavicularis

B. Pars tibiocalcanea

C. Pars tibiotalaris anterior

D. Pars tibiotalaris posterior

E. Pars tibiofibularis.

A. Contribuie la congruenţa feţelor articulare şi amortizare

B. Marginile externe ale lor se unesc cu capsula articulară

C. Marginile interne ale lor sunt libere

D. Cel medial are formă semilunară

E. Cel lateral este aproape circular, mai mic şi mai mobil decât cel medial.

A. Faţa articulară a capului fibular este mai mare ca cea posterolaterală a condilului lateral al tibiei

B. Capsula ei se inseră pe marginea feţelor articulare

C. Este consolidată de ligamentele intracapsulare ale capului fubular (anterior şi posterior)

D. Este o amfiartroză

E. Cavitatea ei articulară comunică cu cea a genunchiului.

A. Integritatea sindesmozei tibiofibulare distale este esenţială pentru stabilitatea articulaţiei talocrurale

B. Area rugoasă triunghiulară a maleolei laterale se uneşte cu incizura fibulară de pe extremitatea
distală a tibiei

C. E consolidată de ligamentul interosos şi 2 ligamente tibiofibulare (anterior şi posterior)

D. Reprezintă o diartroză combinată

E. Membrana interosoasă participă la consolidarea ei.

A. Este formată de feţe articulare a trei (3) oase

B. Capsula articulară a ei este fină, întărită de ligamente puternice

C. Capsula se inseră pe marginea feţelor articulare

D. Membrana sinovială este laxă

E. Cavitatea sinovială se extinde deseori superior între ligamentele tibiofibulare.

A. Ligamentul colateral lateral compus din 5 porţiuni

B. Ligamentul talofibular anterior, extins între maleola laterală şi colul talar

C. Ligamentul talofibular posterior, extins de la maleola laterală până la tuberculul talar lateral r

D. Ligamentul calcaneofibular localizat între vârful maleolei laterale şi faţa laterală a calcaneului

E. Ligamentul colateral medial care porneşte de la maleola medială şi se inseră pe talus, calcaneu
şi osul navicular.

А. Articulatio calcaneocuboidea

B. Articulatio subtalaris

C. Articulatio cuneonavicularis

D. Articulatio talocalcaneonavicularis

E. Articulatio talonavicularis.

А. Ligamentum talonaviculare

B. Ligamentum calcaneonaviculare

C. Ligamentum calcaneocuboideum

D. Ligamentum calcaneocuboideum plantare

E. Ligmentum plantare longum.

A. Articulaţia Chopart este cea mai mobilă articulaţie a piciorului

B. Articulaţia transversală a tarsului include articulaţiile talonaviculară şi calcaneocuboidă

C. Mişcările principale în articulaţia transversală a tarsului şi cea subtalară sunt: inversia şi
eversia

D. În articulaţia subtalară se realizează mişcări de adducţie şi abducţie a piciorului

E. Prin sinusul tarsului trece tendonul unui muşchi.

A. Ligamentul plantar lung - cel mai puternic dintre ligamentele piciorului

B. Ligamentul plantar lung începe pe faţa laterală a calcaneului şi se inseră pe bazele oaselor
metatarsiene II-V

C. Ligamentul-cheie al articulaţiei Chopart este ligamentul bifurcat

D. Ligamentul bifurcat este alcătuit din 2 porţiuni: calcaneonaviculară şi calcaneocuneiformă

E. Cele mai puternice ligamente sunt pe faţa plantară.

A. Sunt 3 articulaţii tarsometatarsiene compuse, izolate una de alta

B. Sunt consolidate prin ligamentele tarsometatarsiene dorsale, plantare şi interosoase

C. Ligamentul tarsometatarsian interosos lateral reprezintă cheia articulaţiei Lisfranc

D. Articulaţiile intermetatarsiene sunt plane

E. Orientarea tuturor ligamentelor dorsale, plantare şi interosoase este transversală.

А. Ligamentum tarsi interossea

B. Ligamentum plantare longum

C. Ligamentum calcaneonaviculare plantare

D. Ligamentum bifurcatum

E. Ligamenta plantaria.

А. Aponeurosis plantaris

B. Ligamenta metatarsea interossea

C. Ligamentum plantare longum

D. Ligamentum metatarseum transversum profundum

E. Ligamenta collateralia.

A. Ligamentul transversal profund al metatarsului uneşte capetele tuturor oaselor metatarsiene

B. Articulaţiile metatarsofalangiene sunt pluriaxiale

C. Mişcările de flexie şi extensie în articulaţiile metatarsofalangiene sunt mai reduse decât cele de
abducţie şi adducţie

D. Articulaţiile interfalangiene sunt trohleare, uniaxiale

E. Articulaţiile interfalangiene sunt consolidate de ligamentele colaterale şi dorsale.

A. Articulația şoldului

B. Articulațiile interfalangiene

C. Articulația genunchiului

D. Articulația subtalară

E. Articulația calcaneocuboidă.

A. Articulația sacroiliacă

B. Articulația şoldului

C. Articulația genunchiului

D. Articulația tibiofibulară proximală

E. Articulația talocrurală

A. Articulația sacroiliacă

B. Articulația şoldului

C. Articulația talocrurală

D Articulația subtalară

E. Articulația calcaneocuboidă

A. Articulația tibiofibulară proximală

B Articulația talocrurală

C. Articulația subtalară

D. Articulația sacroiliacă

E. Articulațiiile interfalangiene

A Articulațiile interfalangiene

B. Articulația genunchiului

C. Articulația talocrurală

D. Articulația subtalară

E. Articulația cuneonaviculare

A. Articulația sternoclaviculară

B. Articulația calcaneocuboidă

C. Articulația genunchiului

D. Articulația tibiofibulară proximală

E. Articulația talocrurală

A. Ligamentul deltoid

B. Ligamentul transversal al acetabulului

C. Ligamentele colaterale

D. Ligamentul sacrospinal

E. Burelet fibrocartilaginos.

A. Ligamentele colaterale

B. Ligamentul lateral

C. Ligamentul cruciat

D. Ligamentul bifurcat

E. Ligamentul popliteu arcuat.

A. Ligamentul deltoid

B. Ligamentele colaterale

C. Ligamentul calcaneofibular

D. Ligamentul cruciat

E. Ligamentele tibiofibulare anterior şi posterior.

А. Caput

B. Venter

C. Tendo

D. Aponeurosis

E. Fascia.

А. Tecile sinoviale ale tendoanelor

B. Tecile fibroase ale tendoanelor

C. Fasciile

D. Oasele sesamoide

E. Ligamentele.

А. Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi

B. Servesc pentru inserția unor mușchi

C. Determină direcția tracțiunii musculare

D. Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular

E. Reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor.

A. Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor

B. Au funcţie contractilă

C. Constituie sursa principală de căldură în organism

D. Constituie 55 - 60% din masa corpului

E. Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică.

A. Mărirea randamentului muscular

B. Asigurarea integrității morfofunctionale a muşchilor din diferite
segmente

C. Consolidarea flexorilor si extensorilor

D. Efectuarea mişcărilor fine şi armonioase

E. Asigurarea mişcărilor de rotaţie.

A.Retinaculeles unt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică

B. Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase

C. Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase

D. Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe

E. Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor.