250. Retinaculele şi tecile sinoviale ale tendoanelor:
Retinaculele sunt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică
Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase
Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase
Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe
Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor
251. Bursele sinoviale:
Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde aceştea sunt expuşi presiunii
Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare
În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară
La copii şi bătrâni lipsesc
Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate
252. Muşchiul dinţat anterior:
Este tetragonal
Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei
Faţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axilei
În funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie
Este un muşchi inspirator
253. Diafragmul:
Faţa superioară convexă formează planşeul cavităţii toracice, iar cea inferioară, concavă, formează plafonul cavităţii abdominale
Cupola diafragmei prezintă o depresiune centrală corespunzătoare inimii
În dreapta se ridică până la coasta V, iar în stânga – până la a IV-a
Porţiunea musculară ocupă poziţie periferică
Poziţia sa variază în funcţie de gen, vârstă, poziţia corpului şi mişcările respiratorii
254. Diafragmul este constituit din porţiunile:
Abdominală
Costală
Toracică
Sternală
Lombară
255. Funcţiile diafragmului:
De respiraţie
Contribuie la circulaţia sangvină şi limfatică
Participă la actul de deglutiţie
Contribuie la motorica căilor biliare
Contribuie la fonație
256. Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
Musculus serratus posterior inferior
Mm. intercostales interni et externi
Musculus supraspinatus
Mm. subcostales
Musculus transversus toracis
257. Fasciile toracelui:
Fascia toracică superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei mamare
Foiţele fasciei pectorale cuprind mușchiul pectoral mare
Porţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale constituie fascia clavipectorală
Fascia pectorală formează ligamentele suspensoare ale glandei mamare
Coastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică proprie, din interior – cu fascia endotoracică.
258. Indicați, mușchii superficiali ai spatelui:
Musculus rhomboideus major
Musculus spinalis
Musculus serratus posterior superior
Musculus erector spinae
259. Indicați acțiunile musculus latissimus dorsi:
Abducția braţului
Adducția braţului
Supinația braţului
Pronația braţului
Extensia braţului
260. Indicați mușchii profunzi ai spatelui:
Мusculus erector spinae
Мusculus longissimus
Мusculi transversospinales
Мusculi multifidi
Mușchii romboizi
261. Acţiunea muşchiului trapez:
Adducţia braţului
Apropierea scapulei de coloana vertebrală
Ridicarea scapulei
Coborârea scapulei
Extensia porţiunii cervicale a coloanei vertebrale.
262. Originea muşchiului mare dorsal:
Faţa externă a celor 3-4 coaste inferioare
Apofizele spinoase ale ultimelor 2 vertebre toracice
Apofizele spinoase ale vertebrelor lombare
Creasta sacrală laterală
Buza internă a crestei iliace
263. Muşchiul erector spinae:
Reprezintă un complex muscular localizat în şanţul costovertebral
Leagă bazinul de torace şi coloana vertebrală, porţiunile coloanei vertebrale între ele şi craniul de coloana vertebrală
Muşchii lui componenţi se contopesc în partea superioară într-o masă comună
Reprezintă musculatura autohtonă a coloanei vertebrale
Asigură menţinerea poziţiei verticale a corpului
264. Fascia toracolombară:
Acoperă muşchii superficiali ai spatelui
La diferite niveluri este dezvoltată uniform
Este reprezentată de două foiţe, care formează teacă pentru m.erector spinae
Pe marginea laterală ambele foiţe devin coalescente
Foiţa profundă separă m.erector spinae de mușchiul patrat lombar
265. Muşchii abdomenului:
Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni
Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză
Participă la inspiraţie
Contribuie la fixarea organelor interne
Au acţiune asupra coloanei vertebrale
266. Muşchiul oblic extern al abdomenului:
Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste
Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei iliace
Dinţii lui se intercalează cu dinţii mușchiului dinţat anterior şi ai mușchiului dorsal mare
Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul pubian
La nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi: superior şi inferior.
267. Mușchiul transvers al abdomenului:
Este compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară şi posterioară
Porneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal
La marginea laterală a mușchiului drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două foiţe
2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii mușchiului drept abdomina
Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeşte linie arcuată
268. Muşchiul drept abdominal:
Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană
Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII
Cei doi mușchi drepţi abdominali sunt separaţi printr-un rafeu tendinos numit linia semilunară
Este cuprins în teaca mușchiului drept abdominal
Faţa lui posterioară aderă intim la teacă
269. Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:
M. oblic abdominal intern
Linia albă
Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
Aponeuroza mușchiului oblic abdominal extern
Aponeuroza muşchiului transvers abdominal
270. Canalul inghinal:
Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei mușchiului oblic intern
Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de ligamentul interfoveolar Hesselbach, ligamentu reflex, ligamentul Henle şi tendonul conjunct
Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal
Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi ligamentul reflex
Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg
271. Inelele inghinale:
Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale
La femei sunt mai largi
La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă
La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare
Posterior inelul superficial este format din fibrele ligamentului reflex, provenite din aponeuroza oblicului extern din partea opusă
272. Fasciile abdomenului:
Fascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare
Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern
Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster
Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale
Fascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre longitudinale
273. Locuri slabe ale diafragmului:
Triunghiul lombocostal
Spaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmului
Triunghiul sternocostal
Triunghiul Petit
Fascia transversală dintre ligamentul Henle şi ligamentul interfoveolar
274. Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:
Tetragonul Grynfelt
Linia semilunară
Triunghiul Volânski
275. Locuri slabe ale peretelui abdominal posterior:
276. Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale:
Мusculus latissimus dorsi
Мusculus obliquus abdominis externus
Мusculus pectoralis major
Мusculus obliquus abdominis internus
277. Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:
Canale pentru nervi
Spaţii pentru artere
Teci sinoviale pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâini
Burse sinoviale
Teci fibroase pentru vase limfatice şi vene
278. Fasciile membrului superior:
În regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară şi subscapulară
Fascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidul
De la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior şi posterior
Porţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule
În regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară şi posterioară.
279. Peretele medial al cavitas axillaris este format de:
Мusculus teres major
Мusculus triceps brachii
Мusculus pectoralis minor
Мusculus serratus anterior
Мusculi teretis minor et major
280. Determină configurația umărului:
Mușchiul deltoid
Mușchiul subscapular
Mușchiul supraspinos
Mușchiul rotund mare
Mușchiul rotund mic
281. Acţiunea muşchiului brahial:
Extinde braţul
Flexează mâna
Extinde antebraţul
Flexează antebraţul
Pronează braţul
282. Locul de inserție a musculus triceps brachii:
Tuberositas ulnae
Tuberositas radii
Collum radii
Olecranon
Corpus radii
283. Care mușchi participă la flexia antebrațului:
Мusculus anconeus
Мusculus supinator
Мusculus flexor digitorum profundus
Мusculus brachialis
Мusculus subscapularis
284. Locul de inserție a musculus biceps brachii:
Fascia antebrachii
285. Grupul muşchilor centurii scapulare include:
Mușchiul levator al scapulei
Mușchiul pectoral mic
Mușchiul infraspinos
286. Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:
Mușchiul trapez
Mușchiul dorsal mare
287. Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris:
Мusculus deltoideus
Мusculus biceps brachi
288. Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:
Mușchiul triceps brahial
Mușchiul biceps brahial (capul scurt)
Mușchiul dinţat anterior
Mușchiul coracobrahial
289. Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de:
Tendonul capului lung al muşchiului biceps brahial
Tendonul capului lung al muşchiului triceps brahial
290. Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de:
Tendonul capului lung al mușchiului biceps brahial
Humerus
291. Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
Trigonul omoclavicular
Trigonul clavipectoral
Trigonul deltoideopectoral
Trigonul suprapectoral
Trigonul subpectoral
292. Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis:
Musculus brachialis
Musculus pronator teres
Musculus brachioradialis
Musculus biceps brachii
293. Numiți șanțurile antebrațului:
Median
Radioulnar
Cubital
Radial
Ulnar
294. Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la:
Extensia în articulaţia umărului
Flexia în articulaţia cotului
Abducţia în articulaţia umărului
Flexia anterioară a braţului
Rotirea braţului
295. Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:
Anteflexia braţului
Extensia în articulaţia cotului
296. Şanţul radial este delimitat de:
Mușchiul flexor superficial al degetelor
Mușchiul flexor ulnar al carpului
Mușchiul flexor radial al carpului
Mușchiul palmar lung
Mușchiul brahioradial
297. Şanţul median este delimitat de:
Mușchiul flexor profund al degetelor
298. Şanţul ulnar este delimitat de:
Mușchiul flexor lung al policelui
Mușchiul flexor profund al policelui
Mușchiul pronator patrat
299. Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi
Sunt situaţi în trei planuri
Cel mai profund muşchi din grup este mușchiul opozant al policelului
Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene
Mușchiul opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian
300. Muşchii eminenţei hipotenare:
Sunt în număr de patru
Mușchiul palmar scurt este inconstant
Cel mai superficial este opozantul degetului mic
Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul piziform şi osul cu cârlig
Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic
