Selectați investigațiile care sunt incluse în spectrul diagnosticului clinic de laborator:
a) biochimice
b) microbiologice
c) ultrasonografice
d) imunologice
e) molecular-biologice
Cu ce scop sunt indicate analizele de laborator?
a) pentru a identifica persoanele bolnave în populația generală (screening)
pentru a stabili diagnosticul unei persoane bolnave
pentru a preveni infectarea persoanei sănătoase cu un agent infecțios
pentru a monitoriza eficiența tratamentului și posibilele efecte adverse ale medicamentelor
pentru a monotoriza evoluția bolii
Selectați responsabilitățile medicului curant la etapa pre-analitică a diagnosticului biochimic de laborator ce asigură calitatea rezultatelor analizelor:
examinarea clinică și instrumentală minuțioasă a pacientului
identificarea spectrului de investigații necesare pentru stabilirea diagnosticulu icorect
informarea completă a pacientului referitor la pregătirea pentru investigație
completarea buletinului de solicitare a analizelor de laborator
obținerea acordului informat al pacientului pentru investigația de laborator
Ce activități trebuie realizate de medicul de laborator/specialistul cu studii medii la etapa preanalitică a diagnosticului de laborator?
identificarea corectă a pacientului și completarea corespunzătoare a documentelor de prelevare a materialului biologic
informarea pacientului cu privire la modul de colectare a materialului biologic, posibilele complicații și modul de prevenire/management a riscurilor
obținerea acordului informat al pacientului pentru prelevarea materialului biologic
prelevarea corespunzătoare a materialului biologic, cu respectarea regulilor asepticii și antisepticii
completarea formularului de trimitere la investigația de laborator
Selectați greșelile în pregătirea pacientului pentru investigația de laborator:
pacientului nu a fost informat despre particularitățile alimentației anterior prelevării materialului biologic
pacientului nu a fost informat despre necesitatea respectării unor reguli cu privire la activitatea fizică anterior prelevării materialului biologic
medicul nu a luat în considerare impactul medicației asupra rezultatelor investigațiilor de laborator și nu a instruit corespunzător pacientul
medicul nu a informat pacientul despre procedura prelevării,prelucrării,stocării și transportului materialului biologic
pacientul nu a fost informat cu privire la timpul prelevării materialului biologic
Selectați erorile specifice etapei pre-analitice:
completarea eronată a datelor pacientului în fișa de analize (nume, prenume, an naștere, adresa domiciliului, telefon) și a termenului de prelevare (data și timpul)
lipsa diagnosticului prezumtiv
absența datelor de identificare ale medicului care a solicitat analiza de laborator
utilizarea recipientului nepotrivit pentru colectarea eșantionului
tehnica de colectare greșită (aplicarea garoului, postura pacientului etc.)
Care sunt cauzele celor mai frecvente erori asociate efectuării analizei de laborator?
este utilizat material biologic necorespunzător (hemolizat, lactescent, păstrat peste termenul acceptat și/sau în condiții improprii etc.)
materialul biologic nu a fost sterilizat anterior efectuării analizei
materialul biologic a fost contaminat biologic, chimic sau microbiologic
reagenții utilizați nu corespund cerințelor de calitate (expirați, puritate insuficientă, păstrare necorespunzătoare etc.)
nu a fost respectată tehnica executării analizei (succesiunea adăugării reagenților, cantitatea greșită de reagenți, timpul, termenul și condițiile de incubare, măsurarea etc.)
Ce factori vor determina erori ale deciziei medicului clinician la etapa post-analitică a diagnosticului de laborator?
buletinul cu rezultatele analizei conține informație excesivă și inutilă (spcimenul utilizat și starea lui, metoda, valorile de referință, comentariile medicului de laborator etc.
medicul nu cunoaște specificitatea și sensibilitatea metodei
medicul nu cunoaște factorii de interferență a analizei de laborator
medicul nu a fost informat de laborator cu privire la depistarea valorilor critice ale indicilor dozați
rezultatele au fost eliberate pacientului și au fost prezentate medicului tardiv pentru luarea deciziei
Ce factori fiziologici trebuie luați în considerare la evaluarea rezultatelor analizelor de laborator?
vârsta și sexul pacientului
masa corporală și activitatea profesională
ritmurile circadiene
gravitatea maladiei
stadiul maladiei (acutizare/remisie)
Care este funcția α1-antitripsinei?
Inhibitor natural al proteazelor
Inhiba elastaza eliberată de polimorfonuclearele neutrofile
Este o glicoproteină
Este o metaloproteină
Deficitul de α1-antitripsină determină dezvoltarea emfizemului pulmonar.
Referitor la calciu sunt corecte afirmațiile:
Difuzează ca un cation bivalent
Difuzează liber prin reticulul endoplasmatic al celulelor musculare
Poate exista în sânge sub formă ionică și, legat de proteine și complexat
Se găsește în concentrație mare în oase
Necesar ca cofactor în unele reacții
Selectați modificările biochimice și simptomele clinice caracteristice bolii Wilson (degenerescență hepatolenticulară):
Ciroză hepatică progresivă
Inel Kayser-Fleischer
Aminoacidurie
Excreția urinară de Cu este scăzută
Nivel scăzut de ceruloplasmină
Selectați afirmațiile corecte referitor la boala Wilson:
Cu plasmatic total scăzut
Cupru urinar crescut
Artrită
Ceruloplasmină scăzută
Ceruloplasmina manifestă activitate de:
feroxidază
reductază
ligază
transferază
hidrolază
Selectați enzimele ce conțin zinc
succinta dehidrogenază
anhidraza carbonică
superoxid dismutaza mitocondrială
citocromoxidaza
lactat deshidrogenada
Care din testele de laborator enumerate este util în monitorizarea terapiei cu heparină:
Timpul de coagulare
Protrombina după Quick
INR
TTPA
Timpul de trombină
Selectați factorii coagulării evaluați prin timpul de tromboplastină parțial activat (TTPA):
Factorul XII
Factorul VII
Factorul VIII
Factorul X
Factorul IX
Selectați etapele fazei plachetare:
Aderența trombocitelor
Activarea Factorului VII
Activare trombocitelor
Agregarea trombocitelor
Formarea fregmentelor D
Care sunt factorii ce determină dinamica filtrării glomerulare în normă (125mL/min)?
Presiunea efectivă de filtrare
Permeabilitatea filtrului
Suprafața de filtrare
presiunea din ansa Henle
presiunea oncotică din capsula Bowman
Selectați afirmația corectă referitoare la funcțiile nefronului:
ultrafiltrarea este un proces pasiv dependent de presiunea de filtrare
ultrafiltrarea determină cantitatea și calitatea urinei și se realizează în TCP (tub contor proximal
aminoacizii și glucoza se reabsorb în totalitate în ansa Henle
tubul contort distal (TCD) nu este permeabil pentru apă
cantitatea și conținutul urinei este în totalitatea reglată direct hormonal
