a 2-a: 271-300

1

CS Care este proiecţia optimală pentru examenul porţiunii distale a esofagului in poziţia verticală
a pacientului:

1

CS Poziţia optimală pentru examinarea porţiunii cervicale a esofagului este incidenţa:

1

CS Radiografia faringelui si a porţiunii cervicale a esofagului in poziţia laterală fără contrastare
artificială mai frecvent se foloseşte in caz de:

1

CS Esofagul terminal formează cu stomacul un unghi (unghiul Hiss) care in norma este:

1

CS Esofagul prezinta 3-5 dilatari localizate si simetrice, separate deincizuri stenozate cu
localizare in treimea medie si inferioară. Se poate presupune:

1

CM Reflux-esofagita este rezultatul:

1

CM Ingustarea portiunii superioare a esofagului este caracteristică pentru:

1

CM Ingustarea lumenului esofagului este caracteristică pentru:

1

CS Dilatarea opacităţii mediastinale cauzată de patologia esofaguluise întâlneşte in caz
de:

1

CS Starea pacientului este satisfăcătoare. Pe fondul mediastinului se determină opacitate cu nivel
orizontal. In primul rând este necesar:

1

CM Nivel orizontal de lichid pe fondul mediastinului se poate întâlni in următoarele
afecţiuni ale esofagului:

1

CS La pacientii cu "stomac toracal" esofagul ca regulă este:

1

CM Cauzele care aduc la apariţia varicelor esofagiene sunt:

1

CS In combustiile esofagiene stenoza esofagului mai frecvent se formează la nvelul:

1

CS Simptomul radiologic de bază al atreziei esofagiene este:

1

CS Portiunea abdominală a esofagului descrisă sub forma simptomului "coada de soarece" este
caracteristică pentru:

1

CS Bula cu aer gastrică la pacienţii cu achalazie de gradulIII-IV:

1

CM După examinarea esofagului cu substanţă de contrast este depistat defectde contur prin minus
de umplere, lumenul îngustat, pliurile lipsesc. Concluzii diagnostice posibile:

1

CM Hernia axiala difera de hernia paraesofagiana prin:

1

CS Ulcerul esofagian mai frecvent se întâlneşte la nivelul:

1

CS Cea mai frecventa complicatie a ulcerului esofagian este:

1

CS Mai frecvent dintre tumorile benigne ale esofagului se intilneste:

1

CS Cancerul esofagian se localizează mai frecvent in porţiunea:

1

CS Dilatarea suprastenotică a esofagului mai frecvent se întâlneşte la cancerul esofagian cu
forma de creştere:

1

CM Tumorile intestinului gros mai frecvent se localizează la nivelul:

1

CM La tip longilin-astenic pozitia gastrică se caracterizează prin urmatoarele:

1

CM La tip picnic si atletic poziţia gastrică se caracterizează prin următoarele:

1

CM Modificările de poziţie ale stomacului sunt:

1

CM Stomacul ortoton radoilogic se caracterizează prin următoarele:

1

CM Stomacul hipoton se întâlneşte in caz de:

Test sobre a 2-a: 271-300, creado por BUlca, Zapecanicica Rîbocica el 14/12/2022.

a 2-a: 271-300

CS Care este proiecţia optimală pentru examenul porţiunii distale a esofagului in poziţia verticală a pacientului:

CS Poziţia optimală pentru examinarea porţiunii cervicale a esofagului este incidenţa:

CS Radiografia faringelui si a porţiunii cervicale a esofagului in poziţia laterală fără contrastare artificială mai frecvent se foloseşte in caz de:

CS Esofagul terminal formează cu stomacul un unghi (unghiul Hiss) care in norma este:

CS Esofagul prezinta 3-5 dilatari localizate si simetrice, separate deincizuri stenozate cu localizare in treimea medie si inferioară. Se poate presupune:

CM Reflux-esofagita este rezultatul:

CM Ingustarea portiunii superioare a esofagului este caracteristică pentru:

CM Ingustarea lumenului esofagului este caracteristică pentru:

CS Dilatarea opacităţii mediastinale cauzată de patologia esofaguluise întâlneşte in caz de:

CS Starea pacientului este satisfăcătoare. Pe fondul mediastinului se determină opacitate cu nivel orizontal. In primul rând este necesar:

CM Nivel orizontal de lichid pe fondul mediastinului se poate întâlni in următoarele afecţiuni ale esofagului:

CS La pacientii cu "stomac toracal" esofagul ca regulă este:

CM Cauzele care aduc la apariţia varicelor esofagiene sunt:

CS In combustiile esofagiene stenoza esofagului mai frecvent se formează la nvelul:

CS Simptomul radiologic de bază al atreziei esofagiene este:

CS Portiunea abdominală a esofagului descrisă sub forma simptomului "coada de soarece" este caracteristică pentru:

CS Bula cu aer gastrică la pacienţii cu achalazie de gradulIII-IV:

CM După examinarea esofagului cu substanţă de contrast este depistat defectde contur prin minus de umplere, lumenul îngustat, pliurile lipsesc. Concluzii diagnostice posibile:

CM Hernia axiala difera de hernia paraesofagiana prin:

CS Ulcerul esofagian mai frecvent se întâlneşte la nivelul:

CS Care este proiecţia optimală pentru examenul porţiunii distale a esofagului in poziţia verticală
a pacientului:

CS Radiografia faringelui si a porţiunii cervicale a esofagului in poziţia laterală fără contrastare
artificială mai frecvent se foloseşte in caz de:

CS Esofagul prezinta 3-5 dilatari localizate si simetrice, separate deincizuri stenozate cu
localizare in treimea medie si inferioară. Se poate presupune:

CS Dilatarea opacităţii mediastinale cauzată de patologia esofaguluise întâlneşte in caz
de:

CS Starea pacientului este satisfăcătoare. Pe fondul mediastinului se determină opacitate cu nivel
orizontal. In primul rând este necesar:

CM Nivel orizontal de lichid pe fondul mediastinului se poate întâlni in următoarele
afecţiuni ale esofagului:

CS Portiunea abdominală a esofagului descrisă sub forma simptomului "coada de soarece" este
caracteristică pentru:

CM După examinarea esofagului cu substanţă de contrast este depistat defectde contur prin minus
de umplere, lumenul îngustat, pliurile lipsesc. Concluzii diagnostice posibile:

CS Dilatarea suprastenotică a esofagului mai frecvent se întâlneşte la cancerul esofagian cu
forma de creştere: