Zona deprimată care corespunde fosei ovale

Limbul fosei ovale (inelul Vieussens)

Valvula orificiului oval (Parchappe)

Foseta preseptală

Nimic din cele menţionate

Definitivarea atriilor

Formarea tubului arterial, deplasarea caudală şi rotația

Definitivarea septelor

Formarea cavităților

Definitivarea valvelor

Presiunea abdominală

Vârsta individului

Poziția ei

Genul individului

Tipul constituțional al individului

Ventriculul stâng

Atriul drept

Auricula stângă

Ventriculul drept (în cea mai mare parte)

Venele pulmonare

Formează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii

Se află anterior de venele pulmonare drepte

În peretele său se află nodul sinuatrial

Conține mușchi papilari

Primește venele cave

Vârsta individului

Genul individului

Grosimea păturii de țesut celuloadipos subcutanat

Gradul de dezvoltare a mușchilor toracelui

Tipul constituțional al individului

Cel mai gros strat al peretelui cardiac este miocardul

Miocardul atriilor e situat in trei straturi, al ventriculilor - în două

Endocardul reprezintă stratul intern

Pericardul acoperă cordul din exterior

Cuspidele constituie duplicaturi ale epicardului

În șanțul coronarian

Pe faţa posterioară a ventriculului stâng

În șanțul interventricular

În incizura apexului cardiac

Pe suprafaţa anterioară a ventriculului drept

Are trei cuspide - anterioară, posterioară și septală

E dotată cu trei mușchi papilari

E atașată orificiului atrioventricular drept

Cuspidele ei sunt formate în cea mai mare parte din duplicatura epicardului

Prin ea atriul drept comunică cu ventriculul

E dotată cu două cuspide - anterioară şi posterioară

Fiecare cuspidă a ei e legată cu ambii mușchi papilari - anterior si posterior

Se proiectează în spațiul intercostal III din stânga, în imediata apropiere de stern

Focarul ei de auscultație se află în spațiul intercostal V din stânga la 8-9 cm lateral de
linia mediosternală

Nimic din cele menționate

Peretele anterior e rugos, iar cel posterior e neted

Peretele auricular e neted

Orificiul de deschidere al venei cave superioare e dotat cu valvulă

Sinusul coronar se deschide pe peretele posterior

Fosa ovală poate fi observată mai jos de orificiul de deschidere a sinusului coronar

Fosa ovală

Limbul fosei ovale (Vieussens)

Tuberculul intervenos (Lower)

Foseta preseptală

Zona deprimată corespunzând fosei ovale

Atriul drept se dezvoltă parţial din cornul drept al sinisului venos

Sinusul coronar provine din vena cardinală comună stângă

Orificiul oval e o reminiscenţă a orificiului din septul primar

Peretele ventriculului stâng e mai gros ca a celui drept

Presiunea sângelui din atriul drept e mai mare decât a celui din atriul stâng

În condiții de normă şocul apexian poate fi palpat în spațiul intercostal V la o distanţă
de 9 cm spre stânga de linia mediosternală

Linia limitrofă superioară trece la nivelul marginii superioare a cartilajelor costale III

Linia limitrofă dreaptă se întinde intre cartilajele costale III si V cu 1-2 cm lateral de
marginea dreaptă a sternului

Apexul se află la 1-2 cm medial de linia medioclaviculară stângă în spațiul intercostal
VI

Linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin spaţiile intercostale V din
ambele părți

Aortă

Valve

Coarde tendinoase

Mușchi papilari

Inele fibroase

Rombică

Ovală

Sferoidă

Cor pendulum

Conică

Aderă strâns la centrul tendinos al diafragmei

E separat de stern prin țesut celuloadipos

În regiunea vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora

E tapetat din interior cu foiţa parietală a endocardului

Este parte componentă a tunicii seroase

Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală

Foiţa lui viscerală constituie epicardul

Produce lichidul pericardic

E fixat de stern prin ligg. sternopericardiaca

Toate false

E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului seros

Reprezintă un spațiu capilar

Conține o cantitate mică de lichid seros

I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular

Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare