După geneză mușchii se divid în:
Mușchi autohtoni
Mușchi truncopetali
Mușchii trunchiului
Mușchi truncofugali
Mușchii membrelor
După topografie mușchii se divid în:
Mușchii capului şi gâtului
După funcţie mușchii se divid în:
Mușchi sinergişti
Mușchi antagoniști
Mușchi flexori
Mușchi extensori
După formă mușchii se divid în:
Mușchi rotunzi
Mușchi laţi
Mușchi scurţi
Mușchi lungi
După orientarea fibrelor musculare mușchii se divid în:
Mușchi fusiformi
Mușchi drepți
Mușchi oblici
Mușchi transversali
Sub aspect histologic mușchii se divid în:
Mușchi striaţi
Mușchi depresori
Mușchi netezi
Mușchi constrictori
Mușchi cardiac
Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:
Aponevrozele
Tendoanele
Plicele sinoviale
Venterele musculare
Tecile sinoviale
Care este termenul anatomic ce denumește tendonul lat?
Fascia.
Aponeurosis.
Tendo.
Intersectio tendinea.
Caput.
Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletic:
Caput
Venter
Tendo
Anulus tendineus
Fascia
Derivatele fasciilor:
Septum intermusculare
Retinaculum flexorum
Retinaculum extensorum
Ligamentum metacarpeum transversum superficiale
Bursae synoviales
Indicați factorii care determină forța musculară:
Lungimea mușchiului
Secțiunea transversală anatomică
Unghiul de fixare pe os
Secțiunea transversală fiziologică
Nivelul de antrenare
Indicați elementele auxiliare ale mușchilor:
Tecile sinoviale ale tendoanelor
Tecile fibroase ale tendoanelor
Fasciile
Oasele sesamoide
Ligamentele articulare
Indicați, care este rolul fasciilor musculare:
Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi
Servesc pentru inserția unor mușchi
Determină direcția tracțiunii musculare
Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular
Reprezintă surse de inervaţie şi vascularizație ale muşchilor
Muşchii scheletici:
Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor
Au funcţie contractilă
Constituie sursa principală a eliberării de căldură în organism
Constituie 55 - 60% din masa corpului
Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică
Retinaculele şi tecile sinoviale ale tendoanelor:
Retinaculele sunt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică.
Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase.
Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase.
Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe.
Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor.
Bursele sinoviale:
Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde aceştea sunt expuşi presiunii.
Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare.
În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară.
La copii şi bătrâni lipsesc
Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate
Indicați mușchii care se inseră pe marginea medială a scapulei:
Musculus levator scapulae.
Musculus seratus posterior superior
Musculi rhomboidei minor et major
Musculus serratus anterior.
Musculus lattissimus dorsi.
Muşchiul pectoral mare:
Constă din trei porţiuni: claviculară, sternală şi costală.
Porţiunile lui converg spre un tendon comun.
Se inseră pe creasta tuberculului mare al humerusului.
Marginea lui superolaterală delimitează șanțul deltopectoral
Având punct fix pe torace, adduce şi roteşte braţul în afară.
Muşchiul pectoral mic:
Porneşte de la cartilajele coastelor II-V
Se inseră pe procesul coracoid al scapulei
Marginea lui superomedială se continuă cu mușchiul subclavicular
Când punctul fix este pe torace, trage umărul în sus şi înainte
Între tendonul lui şi procesul coracoid ă se află o bursă sinovială
Locul de inserție a musculus biceps brachii:
Tuberositas ulnae
Tuberositas radii
Collum radii
Olecranon
Fascia antebrachii
Muşchiul dinţat anterior :
Este triunghiular.
Se întinde de la primele 9 coaste până la marginea medială a scapulei.
Formează peretele medial al axilei.
În funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie.
Este un muşchi inspirator
Muşchii proprii ai toracelui:
Majoritatea participă în actul de expiraţie.
Muşchii intercostali externi ocupă spaţiile intercostale de la tuberculul coastelor până la stern.
Muşchii intercostali interni se află în spaţiile intercostale de la stern şi până la unghiurile coastelor.
Muşchii subcostali pornesc din apropierea unghiurilor costale şi se inseră pe faţa internă a coastelor supraiacente.
Muşchiul transversal al toracelui se află pe faţa internă a peretelui posterior al cutiei toracice.
Diafragma este constituită din porţiunile:
Abdominală
Costală
Toracică
Sternală
Lombară
Funcţiile diafragmei:
De respiraţie.
Contribuie la circulaţia sangvină şi limfatică.
Participă la actul de deglutiţie.
Contribuie la motorica căilor biliare.
Contribuie la fonație.
Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
Mușchiul dinţat posterior inferior
Mușchii intercostali interni și externi
Mușchiul supraspinos
Mușchii subcostali
Mușchiul transversal al toracelui
Centrul tendinos al diafragmei prezintă:
Hiatul aortic
Spaţiul sternocostal
Orificiul venei cave inferioare
Hiatul esofagian
Triunghiul lombocostal
Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major:
Acromion.
Processus coracoideus scapulae
Crista tuberculi majoris humeri.
Crista tuberculi minoris humeri.
Spina scapulae.
Determină configurația umărului:
Mușchiul deltoid
Mușchiul subscapular
Mușchiul supaspinos
Mușchiul rotund mare
Mușchiul rotund mic
Acţiunea muşchiului brahial:
Extinde braţul
Flexează mâna
Extinde antebraţul
Flexează antebraţul
Pronează braţul
Locul de inserție a musculus triceps brachii:
Tuberositas ulnae.
Tuberositas radii.
Collum radii.
Olecranon.
Corpus radii.
Care mușchi participă la flexia antebrațului:
Мusculus anconeus.
Мusculus supinator.
Мusculus flexor digitorum profundus.
Мusculus brachialis.
Мusculus subscapularis.
Indicați locul de inserție a musculus serratus anterior:
Margo medialis scapulae.
Angulus superior scapulae
Costae II -VIII.
Processus spinosi vertebrae thoracicae
Angulus inferior scapulae.
Originea mușchiului deltoid:
Treimea laterală a claviculei
Colul chirurgical al humerusului
Acromionul
Spina scapulei
Unghiul superior al scapulei
Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la:
Extensia în articulaţia umărului
Flexia în articulaţia cotului
Abducţia în articulaţia umărului
Flexia anterioară a braţului
Rotirea braţului
Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:
Adducţia braţului
Anteflexia braţului
Extensia în articulaţia cotului
Locuri slabe ale diafragmei:
Spaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmei
Triunghiul sternocostal
Triunghiul lombar Petit
Fascia transversală dintre lig. Henle şi lig. interfoveolar
Fasciile toracelui:
Fascia pectorală este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei mamare.
Foiţele fasciei pectorale cuprind mușchiul pectoral mare.
Fascia clavipectorală, mai pronunțată, acoperă mușchiul pectoral mic.
Fascia pectorală nu formează ligamente suspensoare ale glandei mamare.
Coastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică proprie, din interior – cu fascia endotoracică.
Indicați care mușchi participă la flexia brațului:
Мusculus pectoralis major
Мusculus infraspinatus.
Мusculus teres major
Мusculus biceps brachii
Indicați locul de inserție a musculus extensor carpi ulnaris:
Os pisiforme.
Os hamatum
Os metacarpale V
Os triquetrum.
Epicondylus medialis humeri.
Indicați care mușchi participă la adducerea mâinii:
Мusculi flexor et extensor carpi ulnares.
Мusculi flexor et extensor carpi radiales.
Мusculus pronator teres.
Мusculus palmaris longus.
Мusculi lumbricales.
Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:
Canale pentru nervi
Spaţii pentru artere
Teci sinoviale pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii
Burse sinoviale
Teci fibroase pentru vase limfatice şi vene
Peretele medial al cavitas axillaris este format de:
Мusculus teres major.
Мusculus triceps brachii.
Мusculus pectoralis minor.
Мusculus serratus anterior
Мusculi teretis minor et major.
Limita laterală a foramen quadrilaterum e dată de:
Collum chirurgicum humeri.
Caput longum musculi bicipitis brachii.
Caput longum musculi tricipitis brachii.
Мusculus coracobrachialis.
Мusculi teres minor et major.
Limita medială a foramen quadrilaterum:
Limita inferioară a foramen trilaterum:
Мusculus biceps brachii.
Мusculus teres minor.
Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:
Mușchiul trapez
Mușchiul marele dorsal
Mușchiul infraspinos
Peretele anterior al cavitaţii axilare este constituit din:
Mușchiul pectoral mare
Mușchiul pectoral anterior
Mușchiul pectoral mic
Mușchiul biceps brahial
Numiți structurile anatomice, care constituie pereții canalis nervi radialis:
Humerus.
Musculus biceps brachii.
Musculus triceps brachii.
Musculus brachialis.
Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de:
Tendonul capului lung al muşchiului biceps brahial
Tendonul capului lung al muşchiului triceps brahial
Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de:
Tendonul capului lung al bicepsului brahial
Humerus